Expropriere. Sentința nr. 307/2013. Tribunalul SIBIU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 307/2013 pronunțată de Tribunalul SIBIU la data de 11-03-2013 în dosarul nr. 7210/306/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SIBIU
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 307
Ședința publică de la 11 Martie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. A.
Grefier M. T.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea cauzei civile privind pe reclamanții F. N. S. și P. G. L. în contradictoriu cu pârâta P. M. SIBIU, având ca obiect - expropriere – declinat.
Cauza a fost dezbătută în fond la data de 4 martie 2013 dată la care cei prezenți au pus concluzii ce s-au consemnat în încheierea din aceeași zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință civilă.
TRIBUNALUL
Prin acțiunea precizată (fila 29) promovată sub nr.7210 din 21.10.2012 (după declinarea competenței de la Judecătoria Sibiu) la Tribunalul Sibiu, reclamanții F. N.-S. și P. G.-L. au cerut, în contradictoriu cu intimatul Municipiul Sibiu să se contate inexistența dreptului de proprietate al reclamanților asupra suprafeței de 38,14 mp. teren, în ce privește imobilul situat în Sibiu ..36, folosit de intimat pentru lărgirea drumului de acces, în perioada 1978-1980, să fie dispusă rectificarea CF în acest sens, cu obligarea intimatului la plata unei juste despăgubiri pentru acest teren și obligarea acestuia la plata sumei de 1 leu/zi folos de tras pe suprafața arătată și în termenul de prescripție.
În motivare arată în esență că, prin expropriere, au fost prejudiciați, iar intimatul refuză emiterea dispoziției privind despăgubirea lor, la prețul pieței.
În drept invocă Legea nr.33/1994.
Intimatul, legal citat, a depus întâmpinare (fila 23), prin care nu se opune admiterii petitului 1 al acțiunii, solicitând respingerea celorlalte cereri, motivat de incidența în cauză a prevederilor art. 11 din Legea nr.10/2001, ca normă specială de reparație și cu urmarea căii de valorificare administrativă prealabilă, notificarea fiind supusă decăderii în cazul neexercitării dreptului în termenul legal. Daunele cominatorii nu pot fi acordate, existând posibilitatea amendării debitorului obligației.
Din actele și lucrările dosarului, instanța reține în esență următoarele:
Reclamanții au fost expropriați cu privire la suprafața de 38,14 mp. teren, din imobilul situat în Sibiu ..36, folosit de intimat pentru lărgirea drumului de acces, în perioada 1978-1980.
Expertiza efectuată în cauză (fila 56 și urm.) a stabilit despăgubirile datorate reclamanților pentru terenul expropriat, în suprafață reală și pentru lipsa de folosință, la prețul pieței și la nivel actualizat, date care au fost însușite de instanță. Aceasta pentru că, în termenii art. 480, 481 C.civ., nimeni nu poate fi silit să-și ceda proprietatea, decât pentru utilitate publică și cu o justă despăgubire, cazul de față. La calcularea cuantumului despăgubirilor, experții, ca și instanța au ținut seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului prin deposedare, luând în considerare și dovezile prezentate de cealaltă parte.
Față de cele reținute mai sus și de incidența prevederilor art. 9 din Legea nr. 198/2004 și art. 21-27 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, in ceea ce privește stabilirea despăgubirii, care stabilesc la art. 1. că exproprierea de imobile, în tot sau în parte, se poate face numai pentru cauză de utilitate publică, după o dreaptă și prealabilă despăgubire, prin hotărâre judecătorească, iar la art. 4.(5) că în cazul în care una sau mai multe părți titulare de drepturi asupra imobilelor, deși legal citate, nu s-au prezentat, instanța va putea hotărî în lipsă. Față de toate acestea, acțiunea se vădește a fi fondată în parte și va fi admisă în parte, cu toate consecințele ce decurg din aceasta.
În ce privește apărările intimatului, deși norma legală invocată este recomandată, părții interesate nu-i este interzis a se prevala de textele legale speciale, referitoare la expropriere, ceea ce reclamanților le-a profitat. Nu se poate ignora faptul că Statul a reglementat separat situația exproprierilor pentru utilitate publică, procedura specială fiind preferabilă părților.
Aflat în culpă procesuală în termenii art. 274 C.pr.civ. și cu referire la art. 38 din lege, care stabilește că toate cheltuielile efectuate pentru realizarea procedurilor de expropriere și retrocedare, inclusiv înaintea instanțelor judecătorești, se suportă de expropriator, intimatul va fi obligat la suportarea cheltuielilor de judecată efectuate în cauză.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea precizată promovată de reclamanții F. N.-S. și
P. G.-L. în contradictoriu cu intimatul Municipiul Sibiu și în consecință:
Dispune ca intimatul să plătească reclamanților despăgubiri privind terenul expropriat de 21 mp, situat în Sibiu ..36 și pentru lipsa de folosință pentru acesta pe ultimii 3 ani, în cuantumul stabilit prin expertiza, ce face parte integrantă din prezenta.
Obligă intimatul la plată către reclamanți a sumei de 2.000 lei, cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 11.03.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
V. A. M. T.
Red.V.A./tehnored.M.T.12.03.13
Ex.5
| ← Fond funciar. Decizia nr. 508/2013. Tribunalul SIBIU | Pretenţii. Decizia nr. 120/2013. Tribunalul SIBIU → |
|---|
