Cerere necontencioasă. Decizia nr. 277/2015. Tribunalul SIBIU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 277/2015 pronunțată de Tribunalul SIBIU la data de 06-04-2015 în dosarul nr. 277/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SIBIU
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 277/2015
Ședința publică de la 06 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. C. D.
Judecător S. R.
Grefier E. G.
Cauza se soluționează în completul de mai sus, față de împrejurarea că d-na judecător H. C. se află în concediu medical, motiv pentru care s-a procedat la înlocuirea sa cu d-na judecător S. R., care se află pe lista de permanență la data de 06 aprilie 2015.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe apelanta S.C. A. SA și pe intimatul P. M. LUPENI PRIN PRIMAR, având ca obiect cerere necontencioasă acord de mediere, apel împotriva sentinței civile numărul 5854/2014 pronunțată de Judecătoiria Sibiu.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru apelantă cons.jr. A. N., lipsă fiind intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Reprezentanta apelantei depune la dosar delegație de reprezentare și arată că nu are alte cereri de formulat sau probe de solicitat.
Nefiind alte cereri de formulat sau probe de solicitat instanța găsește cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în apel.
Reprezentanta apelantei solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, să se constate că prima instanță a pronunțat o hotărârea cu încălcarea principiul conform căruia nimeni nu poate invoca propria culpă în apărare. Solicită obligarea la cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Prin sentința civilă nr.5854/2014 Judecătoria Sibiu a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei P. M. Lupeni, jud. Hunedoara, invocată de pârâtă prin întâmpinare și în consecință a respins cererea formulată de reclamanta S.C. A. S.A. în contradictoriu cu pârâta P. M. Lupeni.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că prin cererea înregistrată la Judecătoria Sibiu sub nr._ la data de 10.06.2014, petenta S.C. A. S.A. în contradictoriu cu intimata P. M. Lupeni a solicitat să se ia act de înțelegerea între părți conform Acordului de mediere nr. 3/10.12.2013 încheiat la Biroul de Mediator „M. L.”.
În drept s-au invocat prevederile art. 58-64 din Legea 192/2006 coroborate cu art. 438-441 Cpr.civ., art. 223 Cpr.civ.
S-au depus la dosar Acordul de mediere nr. 3/10.12.2013, procesul verbal de închidere a medierii din 10.12.2013, contractul de cesiune de creanțe nr. 487/28.06.2011.
Analizând cererea formulată, instanța a reținut următoarele:
La data de 10.12.2013, părțile au încheiat un acord de mediere, potrivit căruia părțile s-au înțeles cu privire la stingerea obligațiilor bănești în cuantum de_,54 lei reprezentând debit datorat de P. Lupeni petentei în baza contractului de cesiune de creanțe nr. 487/28.06.2011 însușit și înregistrat de P. Lupeni sub nr. 4837/30.06.2011.
Intimata P. M. Lupeni a formulat întâmpinare invocând excepția lipsei calității sale procesuale pasive față de prevederile art. 20 alin. 1, 21 alin. 1 și 77 din Legea 215/2001, doar unitățile administrativ teritoriale – comunele, orașele, municipiile și județele fiind persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu, primăria reprezentând doar o structură funcțională cu activitate permanentă care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului. În aceste condiții intimata P. M. Lupeni nu are capacitate de folosință și nici capacitate de exercițiu, neputând sta ca parte în proces.
Instanța a recalificat această excepție ca fiind excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatei și va admite această excepție pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 56 alin. 1 Cpr.civ, poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile, iar potrivit alin. 2 din același articol, pot sta în judecată asociațiile, societățile sau alte entități fără personalitate juridică, dacă sunt constituite conform legii.
Această din urmă dispoziție constituie o excepție de la regulă, care este de strictă interpretare și aplicare, putând fi parte în proces numai entitățile juridice fără personalitate juridică indicate de art. 56 alin. 2 Cpr.civ. și nu oricare alte entități juridice fără personalitate juridică.
P. nu reprezintă o persoană juridică cu capacitate procesuală de folosință și ca atare nu poate sta în judecată, potrivit Legii nr. 215/2001 a administrațiile publice locale, republicată. Potrivit art. 20 alin. 1 din această lege, comunele, orașele, municipiile și județele sunt unități administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia locală și în care se organizează și funcționează autorități ale administrației publice locale iar conform art. 21 alin. 1 teza I și alin 2 din același act normativ, unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu, iar în justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean.
Prin urmare, primăriile nu sunt enumerate printre unitățile administrativ teritoriale cu personalitate juridică și nici printre autoritățile administrației publice locale prevăzute la art. 23 alin. 1 din Legea 215/2001, acestea din urmă fiind reprezentat de consiliile locale, comunal, orășenești și municipale, ca autorități deliberative și de primari, ca autorități executive. P. reprezintă deci, numai sediul instituției Primarului.
Prin urmare, în baza art. 56 Cpr.civ. s-a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatei P. M. Lupeni și în consecință s-a respins cererea petentei ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel petenta S.C. A. S.A. solicitând schimbarea în tot în sensul admiterii cererii sale și emiterii hotărârii de expedient.
Se solicită și cheltuieli de judecată.
În motivarea apelului se arată că prin admiterea excepției invocate de intimată, instanța de fond a încălcat principiul conform căruia nimeni nu își poate invoca propria culpă în apărarea sa. Apelanta susține că acordul de mediere care a dus la stingerea creanței în litigiu a intervenit în baza contractului de cesiune de creanțe nr.487/2011, îsușit și înregistrat de P. Lupeni sub nr.4837/2011. Apelanta mai arată că același primar care a semnat în numele Primăriei Lupeni cesiunea de creanță invocă prin întâmpinare excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei, ori se poate afirma că acesta a cunoscut caracterul imoral al propriilor acțiuni, motiv pentru care nu mai poate invoca nulitatea contractului dacă este urmărit în executarea acestuia.
Apelanta mai arată că P. a promovat toate litigiile existente pe rolul Judecătoriei Petroșani, deci cum a executat silit creanțele dacă nu are capacitate de folosință?
În drept se invocă art.466 și urm. Cod proc. civ.
Prin întâmpinare se solicită respingerea apelului ca neîntemeiat.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de apel și, din oficiu, sub toate aspectele, tribunalul constată că apelul este neîntemeiat și va fi respins pentru considerentele pe care le vom arăta în continuare.
Între P. Lupeni prin Primar și reclamanta S.C. A. S.A. s-a încheiat, la data de 10.12.2013, un acord de mediere, prin care părțile s-au înțeles cu privire la stingerea obligațiilor bănești în cuantum de_,54 lei reprezentând debit datorat de P. Lupeni în baza contractului de cesiune de creanțe nr. 487/28.06.2011.
Instanța de fond a respins cererea petentei ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință reținând că, primăriile nu sunt enumerate printre unitățile administrativ teritoriale cu personalitate juridică și nici printre autoritățile administrației publice locale prevăzute la art. 23 alin. 1 din Legea 215/2001, acestea din urmă fiind reprezentat de consiliile locale și de primari, iar primăria reprezintă numai sediul instituției Primarului.
Soluția instanței de fond este legală și temeinică.
Potrivit art. 59 din Legea nr.192/2006, părțile care au încheiat un acord de mediere se pot înfățișa la instanța judecătorească pentru a cere, îndeplinind procedurile legale, să se dea o hotărâre care să consfințească înțelegerea lor. Hotărârea prin care instanța încuviințează înțelegerea părților se dă în camera de consiliu și constituie titlu executoriu în condițiile legii. Dispozițiile art. 438 - 441 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător. Aceste dispoziții se referă la tranzacțiile pe care părțile le pot încheia în cursul judecății și permit atacarea soluției numai pentru motive procedurale, pe această cale nerealizându-se o verificare jurisdicțională a pretențiilor deduse judecății.
Tribunalul reține că în mod corect instanța de fond a admis excepția lipsei capacității de folosință a intimatei, P. Lupeni, având în vedere dispozițiile Legii administrației publice locale care acordă personalitate juridică unităților administrativ teritoriale și calitate de ale reprezenta, consiliilor locale și primarilor, primăriile fiind doar structuri funcționale fără personalitate juridică.
Pentru aceste motive, în baza art.466 și urm. Cod proc.civ. se va respinge apelul și se va păstra sentința atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de petenta S.C. A. S.A. împotriva sentinței civile nr.5854/7.10.2014, pronunțată de Judecătoria Sibiu, pe care o păstrează.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 6.04.2015.
Președinte, V. C. D. | Judecător, S. R. | |
Grefier, E. G. |
Red.VD/16.06.2015
Tehn.EG/22.06.2015
Ex. 4
Jud.fond. A.Luncuța
| ← Drept de retenţie. Decizia nr. 288/2015. Tribunalul SIBIU | Contestaţie la executare. Decizia nr. 282/2015. Tribunalul SIBIU → |
|---|
