Fond funciar. Decizia nr. 1281/2013. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1281/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 16-05-2013 în dosarul nr. 4249/285/2012
Dosar nr._ Fond funciar
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.1281
Ședința publică din data de 16 MAI 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: G. F. F.
JUDECĂTOR: C. M. N.
JUDECĂTOR: F. L.
GREFIER: Ș. L. G.
Pe rol, judecarea recursului formulat de reclamantul R. I., domiciliat în mun. Rădăuți, ..10, . împotriva sentinței civile nr.4078 din data de 30 octombrie 2012, pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._, intimați fiind pârâții C. M. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Rădăuți – prin primar, cu sediul în mun. Rădăuți, ..2-4, județul Suceava și C. JUDEȚEANĂ SUCEAVA pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de pe lângă Prefectura Județului Suceava, cu sediul în mun. Suceava, ., nr.36, județul Suceava.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul reclamant asistat de avocat F. G. și consilier juridic C. C. pentru prim intimată, lipsă fiind secund intimata.
Procedura de citare cu părțile legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat F. G. depune la dosar împuternicirea avocațială prin care face dovada asigurării asistenței juridice în instanță reclamantului recurent ( fila 15).
De asemenea, consilier juridic C. C. depune la dosar delegația de reprezentare în instanță a prim pârâtei ( fila 14).
Văzând că nu mai sunt alte cereri, probe de solicitat sau excepții de invocat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat F. G. pentru recurentul reclamant solicită admiterea recursului apreciind că sentința civilă pronunțată de instanța de fond este nelegală și netemeinică, modificarea în tot a sentinței civile recurate iar pe fond admiterea acțiunii și anularea parțială a titlului de proprietate cu excluderea suprafeței de teren în suprafață de 5223 m.p. din perimetrul intravilan.
De reținut este faptul că părțile au fost de acord însă ulterior s-a încălcat principiul disponibilității părților, instanța substituindu-se voinței reclamantului.
Precizează că prin acțiunea introductivă s-a arătat de unde a provenit suprafața de teren, respectiv faptul că a fost adusă de al doilea soț al mamei reclamantului și înscrisă în registrul agricol, iar ulterior, după apariția Legii nr.18/1991 nepotul după al doilea soț al reclamantei să solicite reconstituirea, terenul apărând ca fiind înregistrat la primărie iar recurentul plătește impozit pe un teren pe care în fapt nu îl deține.
P. pârâta a fost de acord cu acțiunea reclamantului întrucât a cunoscut care era destinația terenului, acordul fiind condiționat de faptul că reclamantul nu va mai cere ulterior un alt teren în compensare.
În consecință, solicită admiterea recursului, casarea sentinței civile recurate și modificarea în totalitate a sentinței iar pe fondul cauzei admiterea acțiunii așa cum a fost formulată. Fără cheltuieli de judecată.
Consilier juridic C. C. solicită admiterea recursului precizând că recurentul reclamant nu dorește altceva decât excluderea suprafeței de teren de 5100 m.p. de pe titlul său de proprietate pentru a nu mai fi obligat la plata impozitului pentru o suprafață de teren pe care nu o deține și în fapt.
Pune concluzii de menținere a sentinței civile pronunțate de instanța de fond, precizând că este de acord cu admiterea recursului.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată la data de 24 iulie 2012, reclamantul R. I., în contradictoriu cu pârâtele C. municipală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Rădăuți și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, a solicitat instanței anularea parțială a titlului de proprietate nr.902/1994 cu privire la suprafața de 5100 m.p. teren, situată la locul „Jalcău”, în extravilanul municipiului Rădăuți.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că este unicul moștenitor al defunctei R. M., fiica lui N. M., cu care a locuit împreună în gospodăria acesteia situată pe .>
În anul 1956, pe când dânsul era in vârsta de 10 ani, mama sa s-a căsătorit cu B. V. a lui G., cu care a locuit tot în casa bunicii sale până prin anul 1968, când au divorțat.
B. V. a G. și-a înscris la rolul bunicii sale suprafața de 5100 mp teren indicate în petitul acțiunii, care era proprietatea sa exclusivă.
După apariția Legii nr.18/1991 în urma demersurilor pe care personal le-a întreprins, conform evidențelor registrului agricol deschis pe numele bunicii lui, i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafața totala de 5223 mp teren curți construcții și arabil, însă niciodată nu a deținut suprafața de 5100 mp teren de la locul numit „Jalcău”, suprafață care a fost revendicată de un nepot al celui de-al doilea soț al mamei sale, iar în prezent se pare că ar fi afectată de Habitatul înființat de către mun. Rădăuți.
Cum el nu deține și nu a deținut niciodată suprafața din litigiu, însă figurează înscris în registrul agricol și cu această suprafață de teren pentru care i se pretinde să achite impozit, este nevoit să promoveze prezenta acțiune.
În întâmpinare, pârâta C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a invocat că titlul de proprietate a fost emis în baza documentației întocmită de comisia locală.
În întâmpinare, pârâta C. municipală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Rădăuți a achiesat la cererea reclamantului, cu condiția ca acesta să nu solicite teren în compensare.
În vederea soluționării cauzei, s-a administrat proba cu înscrisuri.
Prin sentința civilă nr. 4078 din data de 30 octombrie 2012, pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._ , s-a respins acțiunea civilă formulată de reclamantul R. I..
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Titlul de proprietate nr.902/1994 a fost emis pe numele reclamantului, în calitate de moștenitor al defunctei N. M., pentru suprafața de 5223 m.p., pe raza municipiului Rădăuți, din care în extravilan, 5100 m.p. arabil „Jalcău” și intravilan 123 m.p. arabil.
Cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 5300 m.p. a fost depusă de reclamant la data de 13.03.1991, înregistrată sub nr.2025 la Primăria orașului Rădăuți, după autorul N. M., fiind întemeiată pe evidențele registrului agricol 1959 – 1961, în care a fost declarată suprafața de 0,53 ha pe raza orașului Rădăuți, dispusă pe patru amplasamente, reclamantul fiind înscris în anexa nr.3, la poziția 488, cu suprafața totală de 0,53 ha.
Cum actul de reconstituire a dreptului de proprietate a fost emis cu respectarea procedurii prevăzută de Legea nr.18/1991, titlul fiind emis potrivit art.27 din Lege, art.36 din H.G. 890/2005, instanța a respins acțiunea civilă, ca nefondată.
Instanța a analizat cererea strict prin prisma obiectului acesteia – excluderea unei suprafețe de teren pentru care beneficiarul titlului de proprietate nu era îndreptățit la reconstituire, față de dispozițiile art.11 al.1 din Lg.18/1991, art.III al.1 din Legea nr.169/1997, actul de reconstituire nefiind afectat de vreo cauză de nulitate.
S-a apreciat că în măsura în care reclamantul ar opta pentru schimbarea amplasamentului pe considerent că nu este cel avut în proprietate de autor anterior cooperativizării, are deschisă calea unei acțiuni civile pentru anularea parțială a titlului de proprietate și emiterea unui nou titlu în care să fie înscris terenul de la locul în litigiu pe vechiul amplasament, cu condiția să fie liber, sau pe un amplasament disponibil din rezerva comisiei locale.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul R. I., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând în conformitate cu disp. art.304 pct.9, 3041 și art.312 Cod Procedură Civilă, admiterea acestuia și pe fond admiterea acțiunii care face obiectul cauzei așa cum a fost formulată.
În motivare a arătat că, având în considerație faptul că prin titlu de proprietate 902/1994 i s-a reconstituit dreptul de proprietate cu privire la o suprafața totala de 5223 m.p. teren curți construcții și arabil de pe raza mun. Rădăuți deoarece în registrul agricol din anii 1959-1962, deschis pe numele bunicii sale materne N. M. acesta a figurat înscrisă cu o asemenea suprafață, dar mai ales având în considerație faptul că în sus-menționatul titlu de proprietate este consemnată o suprafață de 5100 m.p teren de la locul numit „Jalcau"” de pe raza mun. Rădăuți (ocupată în mare parte de locuințele sociale edificate de Primăria mun. Rădăuți) suprafață pe care el nu a deținut-o niciodată, așa cum de altfel nu o deține nici în prezent, dar cu care din motive străine lui apare înscris în registrul agricol (probabil ca suprafața mai susmenționată a fost consemnată din oficiu de către organele locale în vederea perceperii a cât mai multor taxe și impozite) a solicitat instanței de judecată, în contradictoriu cu C. municipală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Rădăuți și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată Suceava, să dispună anularea parțială a titlului de proprietate nr.902 din data de 15.02.1994 care i-a fost emis după defuncta sa bunică N. M., în sensul excluderii suprafeței de 5100 mp teren extravilan municipiului Rădăuți situată la locul numit „ Jalcău”.
De asemenea, reclamantul a mai arătat că datorită acestei situații paradoxale în evidențele fiscale ale organelor locale figurează ca având niște datorii enorme reprezentând restanțe la impozitul pentru suprafața de teren din litigiu, datorii care efectiv depășesc chiar valoarea unei parcele funciare echivalente, situată în aceiași . mun. Rădăuți.
În mod absolut nefondat, deși prim-intimata C. municipală de fond funciar Rădăuți, a achiesat la acțiunea promovată de el, instanța de fond a respins acțiunea pe considerentul că în cauză nu ar fi fost încălcate prevederile art.11 alin.1 din Legea nr.18/1991, respectiv art. III alin.1 din Legea nr.169/1997.
Or, instanța de fond nu a sesizat că de fapt pentru suprafața de teren din litigiu, este deja reconstituit dreptul de proprietate unei alte persoane, (lucru necontestat de către prim-intimata) respectiv unui nepot al celui de al doilea soț al mamei sale și anume a lui B. V. a G., cel care la data când s-a căsătorit cu mama sa in anul 1958 și-a încsris suprafața de 5100 mp teren proprietatea sa exclusivă, în registrul agricol al bunicii sale materne N. M., deoarece locuia împreună cu mama sa la casa bunicii lui de pe .>
De asemenea, instanța de fond nu a sesizat nici faptul că nu dorește de la C. municipală de fond funciar Rădăuți nici o altă suprafață de teren din rezervă pentru că este conștient că nu este îndreptățit la o asemenea suprafață, de altfel prin motivele acțiunii a descris în amănunt istoria terenului din litigiu, însă susținerile au fost pur și simplu înlăturate.
Înțelege ca instanța să fi respins acțiunea numai în măsura în care ar fi constatat că ar fi urmărit un anume scop ilicit, acela de a -și însuși pe nedrept suprafața de 5.100 mp teren, însă atâta vreme cât personal a declarat instanței investite cu soluționarea cauzei, că nu dorește nimic altceva, decât de a exclude . teren din titlu său de proprietate pentru a nu mai fi impozitat pe nedrept pentru o parcelă pe care nu o deține și care în realitate este deținută de o alta persoană, nu înțelege raționamentul primei instanțe.
Față de aceste considerente recurentul a solicitat admiterea recursului, modificarea în totalitate a sent.civ.nr.4078/2012 și pe fond admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Intimații deși legal citați nu s-au prezentat în instanță și nici nu au formulat întâmpinare.
Tribunalul, analizând actele și lucrările dosarului în raport de motivele invocate și de dispozițiile legale aplicabile în cauză, constată recursul ca fiind nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse argumentat în cele ce urmează:
Din documentația ce a stat la baza emiterii titlului în discuție rezultă că la data de 13.03.1991 s-a înregistrat sub nr.2025 la Primăria orașului Rădăuți, cererea de reconstituire a dreptului de proprietate a reclamantului pentru suprafața de 5300 m.p., în calitate de moștenitor al defunctei Nechiforiuc M..
Pe baza actelor de stare civilă depuse de reclamant pentru justificarea calității de succesor în drepturi după defuncta Nechiforiuc M. și a evidențelor registrului agricol din anii 1959 – 1961, în care a fost declarată suprafața de 0,53 ha pe raza orașului Rădăuți, reclamantul a fost propus pentru validarea dreptului de proprietate, fiind înscris în anexa nr.3, la poziția 896, cu suprafața totală de 0,53 ha.
La data de 15.02.1994 a fost emis pe numele reclamantului Titlul de proprietate nr. 902 pentru suprafața de teren validată.
Reclamantul formulează acțiunea de față după 18 ani de la data emiterii titlului arătând că acest teren a mai fost reconstituit unei persoane, fără să facă dovada acestor susțineri, precum și faptul că nu a avut niciodată posesia acestui teren, fiind obligat în schimb să plătească impozit.
Legile adoptate în materia fondului funciar au instituit o procedură specială de reconstituire a proprietății asupra terenurilor agricole și forestier, finalizată cu emiterea titlului de proprietate.
Fiind o procedură specială, persoanele îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate, trebuie să respecte întocmai succesiunea etapelor ei și să conteste în condițiile precis determinate de lege.
Aceste etape premergătoare emiterii titlului de proprietate au ca obiect stabilirea întinderii dreptului de proprietate și a amplasamentului terenului atribuit. Orice nemulțumire a solicitanților legată de reconstituire sau punere în posesie trebuie adusă la cunoștința comisiilor de aplicare a legii fond funciar anterior emiterii titlului de proprietate.
După eliberarea titlului, asemenea contestații nu mai sunt posibile întrucât acceptarea lor ar presupune o eludare și o nesocotire a dispozițiilor legale ce reglementează expres procedurile cu caracter prealabil, în reconstituirea proprietății. Desigur, în eventualitatea în care titlul de proprietate sau procesul verbal de punere în posesie nu au respectat validarea dreptului de proprietate, atunci pe calea unei acțiuni în constatarea nulității absolute se poate cere desființarea unor asemenea acte și emiterea unui nou proces verbal sau a unui nou titlu de proprietate care să respecte validarea dreptului de proprietate și amplasamentul stabilit prin validare.
Ori reclamantul nu urmărește prin promovarea prezentei acțiuni să i se respecte dreptul de proprietate asupra terenului pentru care i s-a emis titlu de proprietate, cum ar fi fost firesc, ci anularea acestuia invocând inclusiv faptul că nu ar fi fost îndreptățit la reconstituire, deoarece terenul în litigiu a mai fost reconstituit unui nepot al celui de-al doilea soț al mamei sale, B. V. a G..
De asemenea, invocă faptul că datorită acestei situații figurează înscris în evidențele fiscale ale organelor locale cu datorii restante la impozitul pentru suprafața de teren în litigiu.
Aceste susțineri ale reclamantului nu au fost probate în cauză, dubla reconstituire nefiind confirmată de comisia locală intimată care i-a sugerat reclamantului să uzeze de acțiunea în anularea titlului în situația în care nu deține terenul pentru care are emis titlul de proprietate, iar faptul că reclamantul a fost obligat la plata impozitului pe acest teren exclude posibilitatea existenței celui de-al doilea proprietar pe același amplasament.
Ori, în ipoteza în care nu are posesia terenului, reclamantul se poate adresa Comisiei locale de fond funciar pentru punerea efectivă în posesie iar în caz de refuz se poate adresa instanței cu plângere în baza art. 64 din Legea nr. 18/1991.
C. locală de fond funciar intimată nu a invocat vreun motiv de nulitate a titlului de proprietate, arătând doar că este de acord cu admiterea acțiunii reclamantului, în măsura în care acesta nu solicită teren în compensare.
Având în vedere că obiectul cererii se referă la excluderea din titlul de proprietate a unui teren pentru care beneficiarul acestuia nu era îndreptățit, în mod corect a respins prima instanță acțiunea, deoarece titlul a cărui anulare se solicită a fost emis cu respectarea dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 18/1991 privind dovada dreptului de proprietate și ale art.13 din lege privind calitatea solicitantului, nefiind dat nici unul din cauzele de nulitate expres reglementate de art. III alin.1 din Legea nr. 169/1997.
Față de cele reținute, tribunalul, în temeiul art. 312 C.proc.civ. va respinge ca nefondat recursul, urmând să mențină ca legală și temeinică hotărârea primei instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE :
Respinge ca nefondat recursul formulat de reclamantul R. I., domiciliat în mun. Rădăuți, ..10, . împotriva sentinței civile nr.4078 din data de 30 octombrie 2012, pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._, intimați fiind pârâții C. M. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Rădăuți – prin primar, cu sediul în mun. Rădăuți, ..2-4, județul Suceava și C. JUDEȚEANĂ SUCEAVA pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de pe lângă Prefectura Județului Suceava, cu sediul în mun. Suceava, ., nr.36, județul Suceava.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 16 MAI 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
G. F. C. M. F. L.
F. N.
GREFIER,
Ș. L.
G.
Red. F.L.
Jud. fond P. G.
Tehnored. Ș.L.G./ Ex.2.
| ← Anulare act. Decizia nr. 136/2013. Tribunalul SUCEAVA | Fond funciar. Decizia nr. 1626/2013. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
