Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr. 2738/2013. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2738/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 17-12-2013 în dosarul nr. 1697/227/2010
Ds. nr._ hotărâre care să țină loc de act autentic
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 2738
Ședința publică din data de 17 decembrie 2013
Completul compus din:
Președinte: G. F.
Judecător: C. N. M.
Judecător: F. L.
Grefier: N. A.
Pe rol, judecarea recursului formulat de pârâta M. Ilenuța prin moștenitor C. G. împotriva sentinței civile nr. 2315/02.12.2010 pronunțată de Judecatoria fălticeni în dosarul nr._, intimată fiind reclamanta S. M..
Dezbaterile asupra prezentei cauze au avut loc în ședința publică din data de 12.12.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, redactată separat care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când instanța, pentru a da posibilitate părților de a depune concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 17.12.2013.
Se constată că l-a dosar s-au depus, prin serviciul registratură, concluzii scrise de către numita V. E. și procurator C. G..
După deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față constată următoarele:
Prin cererea adresată primei instanțe și înregistrată sub nr._ din 28.05.2010, reclamanta S. M. a solicitat în contradictoriu cu pârâta M. Ilenuța, constatarea vânzării-cumpărării unei suprafețe de 7 ari sau 1260 mp. teren arabil, situate în intravilanul satului Găinești, ., la locul numit „Acasă” între vecinii: L. V., M. E. și drum pe două părți.
In motivare, reclamanta a arătat că la data de 12.02.2009 a convenit cu pârâta, printr-un act sub semnătură privată denumit „contract de vânzare-cumpărare”, vânzarea-cumpărarea suprafeței de teren specificată mai sus, contra sumei de 1000 lei pe care i-a achitat integral.
La semnarea actului, a fost de față și martorul Vălică M., din satul Găinești, ..
Menționează că pârâta este proprietara acestui teren, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._/21 oct.1992.
Mai arată reclamanta, că de la data semnării actului sub semnătură privată, a intrat în stăpânirea terenului cumpărat.
Deoarece nu au reușit să se prezinte la un birou notarial pentru perfectarea actului, din motive financiare, a promovat acțiune în instanță, pe care solicită să fie admisă.
In dovedirea susținerilor sale, reclamanta a depus la dosar înscrisuri, respectiv: actul sub semnătură privată, contract de vânzare-cumpărare, plan de situație, certificat atestare fiscală, adeverință emisă de primăria . civilă, procură judiciară( f. 3-11, 17, 21-22 dosar)
Legal citată, pârâta s-a prezentat în instanță și a arătat că este de acord cu acțiunea promovată de către reclamantă(f.18 dosar).
În cauză au fost administrate probele cu înscrisuri, revenindu-se de la proba testimonială solicitată inițial de către reclamantă, dată fiind poziția de achiesare a pârâtei la acțiunea acestuia.
Prin sentința civilă nr. 2315/02.10.2010 prima instanță a admis acțiunea, formulată de reclamanta S. M. în contradictoriu cu pârâta M. Ilenuța a constatat că între M. Ilenuța în calitate de vânzătoare și S. M. în calitate de cumpărătoare, a intervenit un contract de vânzare cumpărare referitor la suprafața de 1260 mp teren situată în Com. Slatina . la locul numit „Acasă” cu vecinii: L. V., M. E. și drum pe două laturi, prezenta hotărâre ținând loc de act autentic de vânzare cumpărare cu privire la imobilul menționat și a luat act că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată .
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că între reclamantă și pârâtă a intervenit la data de 12.02.2009 o convenție materializată într-un înscris sub semnătură privată, intitulat „contract de vânzare-cumpărare”, prin care pârâta a vândut reclamantei suprafața de 1260 mp situată în intravilanul satului Găinești, . la locul „Acasă”.
Pârâta a făcut dovada dreptului său de proprietate asupra acestui imobil conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._/21 oct.1992, validarea unei promisiuni de vânzare-cumpărare a unui bun individual determinat și transformarea acesteia în act juridic perfect de înstrăinare, este condiționată de existența bunului sub titlu de proprietar în patrimoniul promitentului vânzător.
Cum pârâta a făcut dovada dreptului său de proprietate și pe considerentele mai sus menționate, în temeiul art. 1073 și 1077 cod civil s-a admis acțiunea reclamantei, s-a constatat intervenită între părți vânzarea-cumpărarea suprafeței de 1260 mp. situată în intravilanul satului Găinești, . la locul „Acasă”.
Prin cererea adresată Tribunalului Suceava, pârâta M. Ilenuța a solicitat repunerea în termenul de recurs pierdut, admiterea recursului, casarea hotărârii instanței de fond și trimiterea cauzei spre rejudecare.
A arătat că i s-a comunicat sentința civila a Jucecatoriei Fălticeni din dosarul_, la data de 01.08.2013, iar termenul in care trebuia declarat recurs de către mama sa M. llenuta era de 15 zile de la comunicare.
A arătat că în perioada arătată mai sus mama sa M. llenuta nu a putut formula recurs întrucât dupa ședința de judecata din data de 07.10.2010, mai exact in data de 13.10.2010 aceasta a decedat, nemaiavând posibilitatea întocmirii recursului (certificatul de deces din data de 13.10.2010 cu numărul 38-. nr._).
A arătat că judecătorul neavând cunoștința de decesul pârâtei(M. llenuta) a rămas in pronunțarea la următorul termen de judecata din data de 02.12.2010 fără a mai solicita introducerea in cauza a mostentorilor.
A precizat că este fiica-mostenitoare a paratei M. llenuta, iar de existenta procesului privind constatarea vanzarii-cumpararii dintre ea si ScheuleacMihaiela nu a avut cunoștința.
A precizat că a aflat de hotărâre în data de 01.08.2013 când s-a întors in țară pentru o scurta perioada in concediu pentru a definitiva actele de moștenire dupa mama sa.
A arătat că este stabilita in Olanda de peste 10 ani, devenind rezidenta in anul 2007, iar viata familiei sale se desfășoară acolo înca din 2003.
Referitor la motivele de recurs a arătat că instanța de fond nu a analizat cu maxima atenție probatoriul administrat si nici modul in care a fost prezentat spre analiză contractul de vânzare/cumpărare sub semnătura privata.
A arătat că acel contract privește o suprafața de teren de 7 ari(700mp), iar in paranteza privește o alta suprafața de teren de 1260 mp ce reprezintă 12 ari, nu are un obiect prescris și clar stabilit, nu conține date de stare civila ale părtilor contractante cat si a martorului precizat, martorul nu atesta prin semnătura prezenta sa la tehnoredactarea contractului si la învoiala pârtilor cu privire la vânzare, martorul (Valica M.)stipulat in contractul de vânzare cumpărare este tatăl lui S. M., iar semnătura vânzătoarei nu este cea originală.
A precizat că necunoștința sa cu privire la acțiunile intreprinse de mama sa inclusiv acest proces este legata si de faptul ca de-a lungul vieții legătura dintre ele exista prin telefoane periodice si s-a deteriorat motivat de faptul ca mama sa începuse de ceva vreme sa consume băuturi alcoolice.
A precizat că mama sa nu i-a pomenit nimic de vreo înțelegere cu S. M.
sau cu rudele acesteia.
Reclamanta S. M. a depus întâmpinare prin care solicită respingerea recursului în principal ca tardiv introdus, iar în subsidiar ca nefondat.
A arătat că prin sentința civilă nr. 2315/02.12.2010 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Fălticeni, numita M. Ilenuța( mama numitei C. G.), i-a vândut suprafața de 1260 mp teren situată în Corn. Slatina . la locul numit „Acasă" cu vecinii: L. V., M. E. și drum pe două laturi, iar prezenta hotărâre ține loc de act autentic de vânzare cumpărare cu privire la imobilul menționat.
A arătat că defuncta M. Ilenuța, pârâta din acest dosar, i-a vândut suprafața de 1260 mp. teren arabil, contra sumei de 1000 lei, pe care i-am achitat integral, de față cu martorul Vălică M., din satul Găinești, corn. Slatina, jud. Suceava.
A arătat că vânzare aa vrut s-o facă și a facut-o defuncta, deoarece nu avea ajutor din altă parte, avea nevoie de bani pentru a-și pune dantura, să-și plătească datoriile la casa pensionarilor, având și lumina tăiată, ea fiind aceea care mi-a spus că ar trebui să am și eu o bucată de teren a mea, pentru viitor.
A precizat că a sunat-o pe C. G. pentru a-i spune că mama ei are nevoie de ajutor, dar aceasta i-a spus că nu poate, să se descurce cum poate și ia cerut să-i fie alături.
A precizat că a avut cu recurenta o relație bună, a comunicat prin telefon din când în când, nu prea des, fiindcă aceasta nu era prea interesată de soarta mamei sale, defuncta M. Ilenuța, care era fără un loc de muncă și fară ajutor.
A arătat că a fost singura persoană lângă defunctă timp de 10 ani de zile.
A precizat că nu este mulțumită de acuzațiile care îmi sunt aduse de către C. G., considerând că prin acuzațiile aduse îi lezează demnitatea și de asemenea, îi provoacă multe suferințe.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate și prin raportare la prevederile art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, tribunalul reține următoarele:
Referitor la cererea de repunere în termenul de recurs, formulată de C. G., instanța reține următoarele:
Conform art. 301 Cod procedură civilă, termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
În prezenta speță, s-a formulat recurs împotriva sentinței civile nr. 2315/2 decembrie 2010, pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosar nr._ .
Cererea a fost formulată de reclamanta S. M., în contradictoriu cu pârâta M. Ilenuța.
La fila 18 dosar fond se regăsește răspunsul la interogatoriul luat pârâtei la termenul de judecată din 7 octombrie 2010, prin care aceasta arăta că este de acord cu acțiunea reclamantei, însă nu s-a prezentat la notariat pentru a perfecta actele, deoarece reclamanta nu este în țară.
La acel termen de judecată instanța a mai acordat un termen pentru data de 2 decembrie 2010, deoarece era necesar ca la dosar să se depună planul de identificare a terenului în litigiu.
La termenul de judecată din 2 decembrie 2010, pârâta, respectiv autoarea recurentei avea termen în cunoștință, astfel că s-a menționat acest aspect, precum și împrejurarea că a lipsit pârâta la acel termen, când instanța a rămas în pronunțare.
Potrivit dovezii de comunicare a hotărârii de la fila 25 dosar fond, comunicarea acestei sentințe s-a făcut prin afișare la ușa domiciliului pârâtei.
Din certificatul de deces depus la fila 7 dosar recurs rezultă că M. Ilenuța a decedat la data de 12 octombrie 2010, adică la un interval de 5 zile după ce a răspuns interogatoriului instanței din data de 7 octombrie 2010.
În atare împrejurări, sunt reale susținerile că, la data pronunțării hotărârii, judecătorul fondului nu cunoștea împrejurarea legată de decesul pârâtei, pronunțând sentința în contradictoriu cu o persoană decedată, neavând posibilitatea de a dispune cu privire la introducerea în cauză a persoanelor ce aveau calitatea de moștenitori ai pârâtei.
Potrivit art. 316 Cod procedură civilă, dispozițiile privind judecata în apel se aplică și în instanța de recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în acest capitol.
Ori, după cum rezultă din art. 285 Cod procedură civilă, termenul de apel se întrerupe prin moartea părții care are interes să facă apel.
În speță, cea care ar fi avut interes să formuleze recurs era pârâta, care a decedat între termenele de judecată din 7 octombrie 2010 și 2 decembrie 2010, la data de 12 octombrie 2010.
Față de cele ce preced, tribunalul va admite cererea de repunere în termenul de recurs, cu consecința respingerii ca nefondată, a excepției tardivității formulării recursului, invocată de intimata reclamantă S. M..
Cu privire la recursul formulat de C. G., instanța reține următoarele:
Conform art. 306 Cod procedură civilă, recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute în alineatul 2.
Acest text arată că motivele de ordine publică pot fi invocate și din oficiu de instanța de recurs, care însă este obligată să le pună în discuția părților.
Din împrejurările concrete ale speței, rezultă, așa cum arătam, că este vorba despre un motiv de ordine publică, respectiv hotărârea atacată a fost pronunțată în contradictoriu cu o persoană decedată, fără capacitate de folosință.
Pentru ca sentința să fie legală, ar fi trebuit ca instanța de fond să fi fost înștiințată despre decesul pârâtei, situație în care ar fi trebuit să redeschidă dezbaterile, să dispună introducerea în cauză a persoanelor care aveau calitate de moștenitori, pentru ca astfel, dezlegarea pricinii să aibă loc în contradictoriu cu persoane care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru a sta în fața instanței.
Este evident că în prezenta cauză nu s-a procedat în maniera arătată, astfel că sunt incidente prevederile art. 304 alin. 5 Cod procedură civilă, în conformitate cu care modificarea sau casarea hotărârii se poate cere numai pentru motive de nelegalitate, când prin hotărârea dată, s-au încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă.
Față de cele ce preced, tribunalul constată că este dat motivul de recurs invocat, iar în această împrejurare, nu se mai impune analizarea celorlalte motive invocate, iar prin raportare la art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă raportat la art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, va admite recursul, va casa în tot sentința și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, respectiv Judecătoriei Fălticeni.
Cu prilejul rejudecării, instanța de fond va dispune citarea persoanelor ce au calitate de moștenitori, va avea în vedere opțiunea acestora, dacă doresc sau nu să continue judecarea cauzei inițiată de autoarea lor; va pune în discuție probele pe care le consideră necesare, utile și pertinente în dezlegarea prezentei cauze, ținând seama de toate susținerile părților, inclusiv de aspectele invocate de părți în fața instanței de recurs, dar și prin raportare la înscrisurile depuse de părți în dosarul de recurs, respectiv certificatul de deces, certificatul de moștenitor nr. 49 din 2 august 2013, precum și înscrisurile de la filele 8 – 17 dosar recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE
Admite cererea de repunere în termenul de recurs, formulată de către C. G. domiciliată în satul Găinești, ..
Respinge, ca nefondată, excepția tardivității recursului, invocată de către intimata S. M. domiciliată în satul Găinești, ..
Admite recursul formulat de pârâta M. Ilenuța prin moștenitor C. G. împotriva sentinței civile nr. 2315/02.12.2010 pronunțată de Judecatoria fălticeni în dosarul nr._, intimată fiind reclamanta S. M..
Casează în tot sentința civilă nr. 2315 din 02 decembrie 2010 și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, respectiv judecătoriei Fălticeni.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 17.12.2013.
Președinte Judecător JudecătorGrefier
G. F. C. N. M. F. L. N. A.
Red. GFF/Tehn. NA
Jud. fond C. I.
2 ex./
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 677/2013. Tribunalul SUCEAVA | Revendicare imobiliară. Hotărâre din 20-06-2013, Tribunalul... → |
|---|
