Revendicare imobiliară. Hotărâre din 20-06-2013, Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 20-06-2013 în dosarul nr. 3861/285/2008
Dosar nr._ -revendicare-
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
D E C I Z I NR.1682
Ședința publică din 20 iunie 2013
Președinte V. E. L.
Judecători C. L.
S. A.
Grefier R. M.
Pe rol, pronunțarea recursului declarat de reclamanții C. M., C. G., Cocoiorvan N. V., M. L. L., C. Florița și intervenienta C. D. M., împotriva sentinței civile nr.4015 din 15 noiembrie 2011 a Judecătoriei Rădăuți (dosar nr._ ), intimați fiind pârâții U. I., U. R. și intervenienții C. N. V. și ..
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din data de 18 iunie 2013, concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta și când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru data de azi, 20.06.2013.
După deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față, constată:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Rădăuți la data de 25 iunie 2008 reclamanții C. N. și C. M. i-a chemat în judecată pe pârâții U. I. și U. R., revendicare imobiliară solicitând instanței ca pârâții să fie obligați să le lase în deplină proprietate și liniștită posesie terenul în suprafață de 599 mp teren, în valoare de 1000 lei, ce se identifică din punct de vedere cadastral cu . CF 2309 a Comunei cadastrale Iaslovăț cu obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată pe care le vom face cu acest proces.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că prin Titlul de Proprietate nr. 2044 din 9.07.2001 le-a fost reconstituit dreptul de proprietate după autorul lor G. T. cu privire la o suprafață totală de 40.200 mp teren în intravilanul localității Iaslovăț, la locul numit „G." a fost reconstituit dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 7.200 mp teren arabil.
Pârâții au ocupat parte din această parcelă de teren, respectiv suprafața de 599 mp, și refuză să îl elibereze în deplină proprietate și liniștită posesie, edificând și o construcție pe teren, dar care nu este proprietatea lor .
Precizează că în favoarea pârâților nu a fost constituit sau reconstituit dreptul de proprietate cu privire la suprafața deținută de ei prin eliberarea unui titlu de proprietate. Dimpotrivă, ei și-au intabulat dreptul de proprietate pentru acest teren în CF 2309 a Comunei Cadastrale Iaslovăț, terenul din litigiu identificându-se cu .>
Pârâții U. I. și U. R. au formulat întâmpinare prin care au solicitat suspendarea cauzei pana la soluționarea dosarului civil privind anularea titlului de proprietate nr.2044/2001 si a intabularii din CF nr.2302 a comunei cadastrale Iaslovat pentru suprafața de 600 mp, iar pe fond respingerea acțiunii ca nefondata.
Au arătat că terenul solicitat de reclamant prin prezenta acțiune in revendicare este terenul pe care pe o suprafața de 250 mp, unchiul său S. C. si-a construit casa in baza autorizației de construire nr.117 din 31.07.1975 si a Deciziei de atribuire nr.81/1975, imobile care i-au fost vândute in anul 1982, iar pe o suprafața de 350 mp din același teren a construit sura si grajd in baza autorizației de construire nr.27/08.05.1982.
La data de 09.09.2008 prin Ordinul Prefectului nr.340 i s-a constituit lui S. C. dreptul de proprietate pentru suprafața de 250 mp, suprafața vânduta lui împreuna cu casa in anul 1982 iar pentru restul de 350 mp cererea de constituire a dreptului de proprietate formulata de el face obiectul dosarului nr._ a Judecătoriei Rădăuți cu termen la data de 12.11.2008.
Deși pe suprafața revendicata de reclamant este construita casa și anexe gospodărești încă din 1982, deci nu era liber de sarcini, i se eliberează acestuia titlu de proprietate in anul 2001 in baza căruia se și intabulează, iar terenul intabulat apare ca fiind doar o ..
În cauză a formulat cerere de intervenție accesorie . prin care a solicitat in interesul paraților U. I. și U. R. in acțiunea ce formează obiectul dosarul nr._ al acestei instanțe, pe care solicită sa fie admisă in principiu, să se dispună comunicarea ei părților din proces, iar pe fond respingerea acțiunii reclamanților ca nefondată.
A arătat în motivarea cererii că reclamanții C. N. și C. M., au revendicat de la pârâții U. I. și U. R. suprafața de 599 mp teren intravilan, motivând ca le-a fost reconstituit dreptul de proprietate și cu privire la acest teren prin T.P. nr. 2044/09.07.2001.
In cauză a fost administrata proba cu expertiza topo-cadastrală întocmită de ing. Rachitneanu I., iar atât în raportul de expertiza, cât și în suplimentul II al raportului s-a constatat că în suprafața de 599 mp ocupată de către pârâți și care este revendicată de către reclamanți este inclusă și suprafața de 107 mp ce face parte din p.f. 2484/5 din C.F. 301 al . tabular fiind . class="Style4"> Prin titlurile de proprietate nr. 659/27.10.2008 eliberat pe numele lui S. C. si nr. 705/13.12.2010 eliberat pe numele lui U. I. s-a constituit dreptul de proprietate pentru suprafața totală de 500 mp, suprafață ce a fost dată în folosință de către CAP în anul 1975 și respectiv 1982.
Restul de teren ce excede suprafeței de 500 mp constituiți, așa cum arată raportul de expertiză întocmit, face parte din CF 301 al . aparține Comunei Iaslovat.
Din această perspectivă apare nefondată acțiunea reclamanților care s-au intabulat în mod nelegal, eludând dispozițiile legii fondului funciar și dispozițiile Legii 7/1996 pe o suprafață ce era ocupată de curți-construcții dată în folosință de către CAP și pe parte din suprafața Comunei Iaslovat.
În cauză au formulat cerere de intervenție în nume propriu C. N. și C. D. M. prin care au solicitat să se constate că terenul din litigiu este proprietatea lor, iar posesia exercitată de pârâții U. I. și U. R. este nelegitimă, aceștia au ocupat fără drept terenul din litigiu pe care au edificat o construcție, terenul fiind proprietatea tabulară a vânzătorilor, reclamanți în dosarul de față, C. N. și C. M., p.v. 1450 din CF 2309 Iaslovăț.
În motivare au arătat că în acțiunea care formează obiectul dosarului civil nr._, privind revendicarea suprafeței de 599 mp de pe titlul de Proprietate nr.2044 din 09.07.2001, situată în intravilanul localității Iaslovăț, la locul numit „G.", . teren.
In anul 2008 numiții C. N. și C. M. i-au chemat în judecată pe numiții U. I. și U. R. și au solicitat obligarea acestora din urmă să le lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de teren arătată mai sus, acțiunea formând obiectul prezentului dosar.
Motivat de faptul că prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub numărul 1381 din 06 aprilie 2011 au cumpărat de la reclamanții C. N. și C. M. imobilul nr. Top:_/2, compus din . în suprafață de 599 mp (pv 1450), . în suprafață de 1119 mp, împreună cu construcțiile casa-Cl, bucătărie-C3, șură-C4, grajd-C5 și bucătărie-C6, . suprafață de 2320 mp (p.f. 2856/2) înscris în CF nr._ a . din conversia de pe hârtie a CF nr.2309, situat în intravilanul corn. Iaslovăț, nr.813, jud. Suceava, înțelege să formuleze prezenta cerere de intervenție în interes propriu prin care solicită să se dispună obligarea pârâților U. I. și U. R. să le lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 599 mp teren ce face obiectul acțiunii în revendicare din prezentul dosar .
Prin acțiunea civilă înregistrată la data de 22.02.2011 la Judecătoria Rădăuți, reclamanții C. N. și C. M. i-a chemat în judecată pe numiții U. I. și U. R., pentru constatare drept de proprietate cu privire la construcțiile casa de locuit, situată în ., și anexele gospodărești bucătărie cu șopron din cărămidă și lemn, șură cu grajd dobândit prin accesiune imobiliară artificială, în temeiul dispozițiilor art.488,489 cod civil cu obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată pe care le va face cu acest proces .
În motivare au arătat că în cursul anului 1975 numitul S. C. a edificat o casă de locuit pe suprafața de 250 mp teren, în baza autorizației de construire nr.117/1975.
În anul 1982 casa de locuit a fost înstrăinată pârâților U. I. și U. R., aceștia din urmă edificând anexe gospodărești, respectiv bucătărie cu șopron din cărămidă și lemn și șură cu grajd.
A arătat că aceste construcții au fost edificate în perioada în care suprafețele de teren se aflau în patrimoniul CAP.
Ulterior anului 1991, cu privire la terenul de sub construcții în suprafață totală de 599 mp teren le-a fost reconstituit dreptul de proprietate prin emiterea Titlului de Proprietate nr.2044 din 09.07.2001, . suprafața de 8000 mp teren situată în intravilanul localității Iaslovăț.
Astfel, art. 488 Cod civil prevede că proprietarul terenului devine și proprietarul construcțiilor edificate de o altă persoană pe terenul proprietatea sa.
Practica instanțelor de judecată a stabilit în repetate rânduri că împrejurarea că la începerea lucrării terenul pe care s-a construit se afla în proprietatea statului, iar legea fondului funciar nu era adoptată, are consecințe numai sub aspectul aprecierii bunei sau relei credințe a constructorului la momentul efectuării lucrărilor. ( a se vedea în acest sens CA. București, s. a IV-a civ., dec. nr.l 11 din 27.01.1997 și CA. Cluj, s.civ., dec. nr.143 din 27.01.1999, în A. P., Accesiunea imobiliară și uzucapiunea, Culegere de practică judiciară, E.. AII B., 2003, pag.36,40)
Împrejurarea că pentru suprafața de 250 mp teren din . a fost constituit dreptul de proprietate prin emiterea Titlului de Proprietate nr.659/2008 iar pentru suprafața de 250 mp teren a fost emis Ordinul Prefectului nr.340/2008 este irelevantă în condițiile în care în doctrina de drept civil s-a stabilit că dreptul de proprietate al proprietarului terenului asupra construcției se naște în momentul încorporării acesteia în teren, deoarece dreptul de accesiune este temeiul dobândirii dreptului de proprietate asupra construcției ( a se vedea în acest sens I. P. F., Dreptul civil, Dreptul de proprietate și alte drepturi reale, edit. Actami, 1998, p.245)
Pârâții au formulat întâmpinare prin care au invocat excepțiile lipsei calității procesuale active si inadmisibilității acțiunii, iar pe fond au solicitat respingerea acțiunii ca nefondata si obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecata .
Pe fond au solicitat respingerea acțiunii arătând că în fapt, prin cererea de chemare in judecata reclamanții investesc instanța cu constatarea dreptului de proprietate cu privire la construcțiile casa de locuit si anexe care le aparțin, arătând ca mod de dobândire a proprietății accesiunea imobiliara artificiala, întemeindu-si acțiunea pe disp. art. 488,489 cod civil.
Așa cum reclamanții au arătat, parte din construcțiile ce fac obiectul prezentei cereri au fost edificate de ei în baza autorizației de construire nr. 27/1982, după ce, in prealabil le-a fost atribuit terenul în suprafața de 250 m.p. pentru construcții de locuințe. Pentru cealaltă parte a construcțiilor edificate de S. C. în baza autorizației de construire nr. 17/1975, acestuia i-a fost atribuit o alta suprafață de 250 m.p. teren pentru construcție de locuință în anul 1975, prin decizia nr. 81 /1975 a Consiliului Popular a . class="Style4"> In anul 1982, prin act sub semnătura privata, S. C. le-a vândut suprafața de 250 m.p. precum și construcția edificată în baza autorizației nr. 117/1975, vânzare recunoscută și validată prin sentința civilă nr. 4583/13.11.2008 a Judecătoriei Rădăuți.
Dupa apariția Legii 18/1991, atât ei, cât și S. C., au obținut constituirea dreptului de proprietate pentru suprafețele atribuite, eliberându-se astfel titlurile de proprietate nr. 659/2008 - S. C. si nr. 705/2010 -U. I..
In prezent, deși suprafața pe care ei au construită locuința și a cărei proprietari sunt este în litigiu, reclamanții au interes să o vândă așa cum a fost intabulată, ca o suprafață liberă de sarcini prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1381 din 06.04.2011. Din această perspectivă, reclamanții neavând calitate de proprietari ai terenului, consideră că nu au nici calitate succesorală activă și a invocat pe această cale excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților .
În ceea ce privește excepția inadmisibilității, faptul că printr-o eroare a membrilor comisiei locale de fond funciar, care au validat cererea de reconstituire a foștilor proprietari pe un teren atribuit pentru construcții de locuințe unor alte persoane și printr-o declarație falsă prin care foști proprietari arătau că terenul este liber de sarcini au reușit să se intabuleze în cartea funciară, nu poate da legitimitate prezentei acțiuni.
Atât eroarea comisiei locale de fond funciar, cât și consecințele declarației false ce a avut ca efect intabularea dreptului de proprietate vor fi remediate pe cale juridică prin anularea titlului de proprietate emis nelegal și înlăturarea consecințelor juridice ale declarației false.
Legea nr. 18/1991 ca lege specială a fondului funciar, derogatorie de la prevederile codului civil, le recunoaște dreptul de proprietate asupra terenurilor atribuite în baza Legii 58/1974, creând posibilitatea constituirii dreptului de proprietate pentru terenurile astfel obținute, așa că nu se poate pune problema existenței vreunui drept de proprietate al reclamanților în momentul edificării.
Din acest punct de vedere acțiunea în constatare drept de proprietate prin accesiune imobiliara artificiala este inadmisibilă, reclamanții nefiind proprietari ai terenului nici în prezent și nici la momentul edificării construcțiilor, motiv pentru care solicită admiterea excepției de inadmisibilitate invocată și acțiunea respinsă ca atare .
Cele două cauze au fost conexate la termenul de judecată din data de 7.06.2011.
Prin sentința civilă nr.4015 din 15 noiembrie 2011 pronunțată de Judecătoria Rădăuți, s-au respins excepțiile lipsei calității procesuale acțiune și inadmisibilității acțiunii, s-a respins acțiunea civilă având ca obiect revendicare, s-a respins cererea de intervenție în nume propriu formulată de C. N. V. și C. D. M., s-a admis cererea de intervenție accesorie formulată de Primăria Iaslovăț - prin primar, jud. Suceava, reclamanții fiind obligați să plătească pârâților suma de 600 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut următoarele:
Terenul în suprafață de 599 mp CC a fost identificat în cuprinsul raportului de expertiză întocmit în cauză.
S-a reținut că acesta este inclus în suprafața de 8.000 mp evidențiat pe titlul de proprietate nr.2044/2001 eliberat reclamanților C. N. și C. M..
În prezent terenul în suprafață de 599 mp cu curți și construcții este proprietatea intervenienților în nume propriu C. N. V. și C. D. M..
Conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat cu încheierea nr.1381/6.04.2011, prin care aceștia au dobândit imobilele de la reclamanții C. N. și C. M..
A mai reținut instanța că în suprafața de teren de 599 mp revendicată ce include și suprafața de 250 mp din titlu de proprietate nr.659/2008 eliberat numitului S. C..
Pe terenul în litigiu sunt edificate următoarele construcții deținute de pârâți:
- C1 - casă în baza autorizației de construire nr. 117/1975 pe numele S. C., în baza deciziei nr. 81/1975 prin care se atribuie acestuia suprafața de 250 m.p. în folosință pe durata existenței construcției
- C2 - bucătăria cu șopron din cărămidă și lemn, edificată în baza autorizației nr. 50/1980 – S. C.
- C3 - șura cu garaj în baza autorizației nr. 27/1982 –U. I..
Referitor la excepțiile invocate în dosar nr._ instanța le-a respins din motive ce privesc fondul cauzei și care vor fi expuse în continuare .
Pârâții U. I. și U. R. au cumpărat de la numitul Strugau C. terenul în suprafață de 250 mp curți-construcții pentru care lui S. C. i s-a eliberat titlul de proprietate nr.659/2008 ( fila 149 dosar) .
De asemenea pârâtului U. I. i s-a eliberat titlul de proprietate nr.705/2010 pentru suprafața de 250 mp curți-construcții.
S-a reținut astfel că pârâții U. I. și U. R. dețin terenul în litigiu în limita perimetrului construibil, construcțiile proprietatea acestora fiind edificate înainte de anul 1991.
Comparând titlurile de proprietate eliberate părților, instanța a avut în vedere disp. art.24 al.1 din Legea nr.18/1991 care prevăd că „ Terenurile situate în intravilanul localităților, care au fost atribuite de cooperativele agricole de producție, potrivit legii, cooperatorilor sau altor persoane îndreptățite, pentru construcția de locuințe și anexe gospodărești, pe care le-au edificat, rămân și se înscriu în proprietatea actualilor deținători, chiar dacă atribuirea s-a făcut din terenurile preluate în orice mod de la foștii proprietari „ .
A reținut astfel că pe titlul de proprietate al pârâților U. I. și R. sunt mai preferabile, astfel a respins acțiunea formulată de reclamanții C. N. si C. M. precum și acțiunea având ca obiect constatare drept de proprietate.
A respins cererea de intervenție în nume propriu a numiților C. N. V. și C. D. M..
A admis cererea de intervenție accesorie formulată de Primăria . .
A obligat reclamanții să plătească pârâților în conformitate cu disp. art. 274 C.pr.civ. suma de 600 lei cheltuieli de judecată.
Împotriva sentinței civile au declarat recurs reclamanții C. M., C. G., Cocoiorvan N. V., M. L. L., C. Florița și intervenienta C. D. M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și invocând disp.art.304 pct.8 și 9 Cod procedură civilă.
În motivare au arătat că acțiunea în revendicare este mijlocul specific de apărare a dreptului de proprietate prin care se cere predarea posesiunii unui bun de către cel ce se pretinde proprietarul acestuia.
În aceste condiții instanța de judecată trebuie să compare titlurile de proprietate ale reclamanților și pârâților dat fiind că acțiunea în revendicare are un caracter peritoriu, întrucât pune în discuție însuși dreptul de proprietate, nefiind o acțiune care apăra numai posesia.
În speță, reclamanții recurenți prezintă titlu de proprietate la data introducerii acțiunii iar în perioada desfășurării procesului pârâții au prezentat titlu de proprietate asupra terenului revendicat. În condițiile în care pârâții nu aveau titlu de proprietate la data introducerii acțiunii instanța trebuia să aibă în vedere această situație și nu să rețină faptul că pârâții au prezentat titlu de proprietate dobândit ulterior. Este necesar a se analiza dacă terenurile provin de la același autor sau de la autori diferiți.
Dacă părțile prezintă titlu de proprietate în temeiul Legii nr.18/1991 practica și doctrina stabilește ca un prim criteriu pe care trebuie să-l aibă în vedere este vechimea titlului, înscrierea în cartea funciară (C.A. Oradea sentința civilă Nr. 3811R din 11.03.2008 ).
In ce privește situația în care se rețin titluri de proprietate prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate sau constituit dreptul de proprietate și data obținerii acestor titluri fac trimitere la decizia nr. 1301/2011 a Tribunalului Suceava, dosar_ .
Cât privește situația în care una dintre părți prezintă o hotărâre judecătorească pentru soluționarea unei acțiuni în constatare fac trimitere la dec.civ. nr. 117 din 05.02.2008 a C.A. C., aceasta putând fi opusă doar părții cu care s-a judecat nu și față de terți.
Cât privește cele două titluri de proprietate au arătat următoarele:
a) cu privire la dreptul lor de proprietate pentru suprafața de 599 m.p. instanța a reținut în mod corect că prin titlu de proprietate nr. 2044/2001 s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 8.000 m.p. în care este inclusă și suprafața de 599 m.p. ,în prezent proprietari tabulari fiind C. N. V. și Cocirovan D. M. conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 1381 din 06.04.2011.
b) cu privire la dreptul de proprietate a pârâților instanța nu a analizat modul cum aceștia au devenit proprietari, data când au devenit proprietari, actele prin care au devenit proprietari ci doar s-a limitat să arate" instanța va avea în vedere dispozițiile art. 24 alin. 1 din L. 18/1991".
- pârâții au în posesie suprafața de 599 m.p. din care ar putea justifica cu acte doar 500 m.p.
Pârâții nu justifică și nici instanța nu a analizat situația juridică a suprafeței de 99 m.p., suprafață neidentificată pentru care pârâții nu prezintă nici un act de proprietate.
- cât privește suprafața de 500 m.p. pârâții susțin că au cumpărat de la S. C. suprafața de 250 m.p. teren aferent casei nr. 438 prezentând sentința civilă nr. 4583 din 13.11.2008 iar pentru 250 m.p. li s-a constituit dreptul de proprietate prin decizia 604 din 19.03.2009 a tribunalului Suceava.
Cu privire la sentința civilă nr.4583/13.11.2008 a Judecătoriei Rădăuți prin care a fost validată vânzarea între pârâții U. și S. C., arătă că aceasta nu le este opozabilă, deși a fost pronunțată după ce instanța a fost investită cu soluționarea cererii de revendicare, pârâții având cunoștință la acea dată atât de existența titlului de proprietate emis autorului lor, cât și a întabulării dreptului lor de proprietate în cartea funciară asupra parcelei din litigiu.
S. C. nu putea încheia o promisiune de vânzare cumpărare cu privire la 250 mp teren în anul 1982, în condițiile în care terenurile erau scoase din circuitul civil, iar anterior colectivizării acel teren nu fusese proprietatea acestuia, neexistând nici posibilitatea prevederii ca pe viitor acel teren va putea forma obiectul unei cereri de constituire a dreptului de proprietate.
La data sesizării instanței de judecată numitului S. C. nu-i fusese constituit dreptul de proprietate.
Cât privește modul cum s-a constituit dreptul de proprietate lui S. C. există pe rol dosarul nr._ ce analizează modul de constituire a dreptului de proprietate, dosar suspendat în prezent, însă S. C. nu era proprietar a construcțiilor pentru a putea solicita constituirea dreptului de proprietate.
La fila 70 există o adeverință eliberată de Primăria Iaslovăț din care reiese că S. C. figura înscris în registru agricol între anii 1974-1980 cu casa, nu și la data apariției L. 18/1991, mai mult la data apariției Legii nr.18/1991 acesta avea o altă locuință după cum arată în interogatoriu luat în dosarul amintit mai sus și nu era îndreptățit la constituirea dreptului de proprietate.
La fila 83-85 și 103-105 există trei planuri de situație, unul care-l privește pe S. C. în care suprafața de 500 m.p. este tăiată și trecută suprafața de 250 m.p. și două planuri de situație pentru U. I. din care unul pentru suprafața de 250 m.p. și unul pentru suprafața de 350 m.p. Instanța nu a făcut nici o trimitere la aceste planuri deși au arătat că toate aceste suprafețe privesc aceiași parcelă 957, un artificiu creat de Comisia locală pentru a justifica cererile de constituire a dreptului de proprietate pentru S. C. și U. I..
Instanța nu a fost investită cu analiza modului în care s-a constituit dreptul de proprietate lui S. C. însă trebuia să aibă în vedere compararea titlurilor.
Cu privire la suprafața de 250 m.p pentru care U. I. prezintă titlu de proprietate nr. 705 din 13.12./2010, arătă că acesta a fost eliberat după pronunțare deciziei nr. 604 din 19.03.2009 a Tribunalului Suceava, dosar_ . Această hotătâre nu le este opozabilă întrucât nu s-a judecat în contradictoriu cu ei, deși exista pe rol acțiunea în revendicare, era eliberat titlu de proprietate și erau înscriși în C.F. fiind obligatoriu să se judece cu ei pentru a putea face apărări prin care să arate că le era reconstituit dreptul de proprietate.
U. I. nu era îndreptățit la atribuirea unui nou lot pentru edificarea gospodăriei, în realitate ei preluând terenul ce a fost atribuit lui S. C.. În aceeași ordine de idei, pârâții nu au dovedit că autorizația de construire pentru anexe gospodărești nu a fost emisă pentru terenul ce a fost atribuit lui S. C.. La dosarul cauzei nu a fost depusă o decizie de atribuire a lotului pentru edificarea anexelor gospodărești, ci a fost depusă numai o chitanță, însă cei care aveau în folosință terenuri pentru edificarea construcțiilor achitau anual taxe către primăria localității, acest înscris nedovedind că pârâților le-a fost atribuit un nou lot, pe lângă cel pe care îl stăpâneau deja.
Instanța nu a făcut nici o trimitere la raportul de expertiză și suplimentele la raportul de expertiză din care reiese că terenul constituit pentru S. C. și U. I. se suprapun și nicidecum nu sunt alăturate, procesul verbal de punere în posesie eliberat pentru S. C. îi are pe ei ca vecini și nu pe U. I. în partea de nord.
Cu toate că se știa de faptul că aveau reconstituit dreptul de proprietate Comisia locală, S. C. sau U. I. în nici una din cererile formulate nu au arătat că ei au reconstituit dreptul de proprietate.
Cert este că nu se putea constitui dreptul de proprietate fără ca în prealabil să se fi anulat titlul de proprietate.
Referitor la cererea de constituire a dreptului de proprietate, au arătat că instanța de fond nu a cercetat fondul acestei cereri, nu a analizat dacă pârâții sunt constructori de rea credință sau de bună credință, deși a respins excepția inadmisibilității acestei cereri.
În speță, instanța de judecată trebuia să aprecieze dacă în conformitate cu prevederile art.488, 489 Cod civil, ei au devenit proprietarii construcțiilor edificate pe terenul proprietatea lor, dreptul de proprietate al proprietarului terenului asupra construcțiilor se naște din momentul încorporării acestuia în teren, dreptul de accesiune fiind temeiul dobândirii dreptului de proprietate asupra construcțiilor. - art. 312. alin. 3 C. proc. civ.
Conform deciziei nr. 752 din 06.03.2009 a Î.C.C.J., secția comercială, instanța are obligația de a-și motiva hotărârea adoptată, consacrată legislativ în dispozițiile art.261 Cod procedură civilă, ce are în vedere stabilirea în considerentele hotărârii a situației de fapt expusă în detaliu încadrarea în drept, examinarea argumentelor părților și punctul de vedere al instanței față de fiecare argument relevant, și, nu în ultimul rând raționamentul logico-juridic care a fundamentat soluția adoptată.
Au mai arătat că instanța a făcut trimitere la disp. art. 24 alin. 1 din Legea nr.18/1991 însă nu a motivat dacă constituirea este valabilă, fiind dat motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ.
Intimații nu au depus întâmpinare pentru a-și preciza poziția cu privire la recursul declarat.
Examinând sentința atacată în limitele devoluțiunii stabilită prin motivele de recurs invocate și în raport de actele și lucrările dosarului, ca și de dispozițiile legale incidente în materie, s-au reproșurile aduse instanței de fond, tribunalul constată următoarele:
Acțiunea în revendicare imobiliară este, prin finalitatea ei, o acțiune de protecție a dreptului de proprietate imobiliară iar admisibilitatea acesteia este condiționată de existența dreptului de proprietate, stabilită în condițiile dispozițiilor legii fondului funciar, adică prin titlul de proprietate.
Fără îndoială, regula actori incumbit probatio, înscrisă în art,1169 Cod civil este primordial incidentă. Cât timp reclamanții nu dovedesc existența dreptului lor de proprietate, prin titlul eliberat în baza legii fondului funciar, pârâții rămân în beatus possidens și câștigă procesul ( CAS, S.C. DEC.NR.764/1994).
În speță, prin decizia civilă nr.215 din 25.01.2013 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr._ * a fost anulat în parte titlul de proprietate nr.2044/9.07.2001 emis reclamanților recurenți după defunctul G. T., în sensul că a fost exclusă din . teren situat în intravilan ., la locul „G.” (poz.B.I pe titlu), suprafața de 500 mp teren, astfel cum a fost identificată în Anexa 1 – supliment 3 la raportul de expertiză întocmit de către expert B. I.-M. (fil.155 ds.), în schița din dreapta prin pct.29-30-31-32-33-34-35-36-39 în contur roșu, fiind menținute dispozițiile sentinței civile nr.2649/15.06.2012 a Judecătoriei Rădăuți în ceea ce privește excluderea din titlu a suprafeței de 99 mp teren, identificată în aceeași schiță prin pct.4-29-36-3-4.
În considerentele deciziei civile sus-menționate cu putere de lucru judecat s-a reținut că pârâții intimați sunt îndreptățiți să dețină în proprietate suprafața totală de 500 mp la locul în litigiu. Prin raportul de expertiză și prin suplimentele la acesta întocmite de expert B. I.-M. (fil.29-34, 46, 47, 69,70, 152-155 ds.nr._ * atașat spre consultare), au fost identificate cele două terenuri ale pârâților intimați de câte 250 mp fiecare, precizându-se că acestea sunt alăturate și că se includ în suprafața de 7200 mp teren înscris pe titlul de proprietate nr.2044/9.07.2001 eliberat recurenților după autor G. T. (la „G.” poz.B.1). Acest teren a aparținut anterior cooperativizării autorului recurenților, acesta fiind înscris în registrul agricol din perioada 1959-1963.
Cum prin decizia civilă sus-menționată a fost clarificată situația juridică a terenului din litigiu, în această cauză nu se mai impune analiza comparativă a celor două titluri de proprietate, fiind stabilit irevocabil valabilitatea titlului de proprietate invocat de pârâții intimați, determinată pe baza criteriilor de reconstituire a dreptului de proprietate prevăzute de Legea nr.18/1991 cu modificările și completările ulterioare.
Titlul de proprietate opus de reclamanții recurenți, privit ca act administrativ, care prin conținut s-a constatat că parțial, respectiv pentru suprafața de 500 mp teren ce face obiectul revendicării nu este conform legii fondului funciar, a fost socotit ineficient.
Prin urmare, acțiunea în revendicare formulată de către recurenți este întemeiată doar în limita suprafeței de 99 mp potrivit titlului de proprietate emis, în concordanță cu dispozițiile legale incidente în materie.
Față de aceste aspecte, tribunalul constată că pârâții intimați sunt constructori de bună credință fiind proprietarii construcțiilor edificate pe terenul în suprafață de 500 mp, astfel după cum rezultă din actele de constituire efectuate în temeiul legii fondului funciar.
În consecință, în speță nu sunt incidente prevederile art.488, 489 Cod civil, întrucât din probele aflate la dosar rezultă că pârâții intimați în calitate de proprietari ai terenului constituit în baza legii fondului funciar sunt și proprietari ai construcțiilor aferente acestora, edificate prin autorizația de construcție depusă la dosar.
Pe de altă parte, se constată că sentința civilă recurată cuprinde motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților, potrivit disp.art.261 Cod procedură civilă, instanța examinând argumentele părților și punctul de vedere al acestora precum și raționamentul juridic care a fundamentat soluția adoptată.
Incidența în cauză a disp.art.24 al.1 din Legea nr.18/1991 privind constituirea dreptului de proprietate în favoarea intimaților a fost stabilită irevocabil prin decizia civilă nr.215 din 25.01.2013 a Tribunalului Suceava, care în baza art.III l.1 lit.a din Legea nr.169/1997 (forma anterioară), a anulat în parte titlul de proprietate nr.2044/9 iulie 2001 emis după defunctul G. T., în sensul că a exclus suprafața de 500 mp teren identificat în Anexa 1 – supliment 3 la raportul de expertiză întocmit de către expert B. I.-M. (fil.155 ds.)
Cu privire la cererea de intervenție voluntară accesorie în interesul pârâților, formulată de intervenienta ., tribunalul reține că aceasta este neîntemeiată, urmând a fi respinsă ca atare.
Astfel, după cum rezultă atât din suplimentul la raportul de expertiză întocmit de expertul B. I.-M., cât și din celelalte înscrisuri aflate la dosar, coroborate cu susținerile părților aflate în litigiu, suprafața de 99 mp teren se identifică în Anexa nr.1 – supliment 3 (fil.155 ds.), pe aliniamentul 3-4-29-36-3- schița din dreapta, a fost uzurpă, având ca proprietar tabular . class="BodyText"> Terenul în suprafață totală de 500 mp este proprietatea pârâților intimați în temeiul legii fondului funciar iar prin cererea de intervenție accesoria formulată de ., aceasta a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamanții recurenți.
Așadar, tribunalul în temeiul art.312 al.1, 304 pct.8 și 9 Cod procedură civilă, va admite recursul și modificând în parte sentința atacată va admite în parte acțiunea, în sensul că va dispune obligarea pârâților-intimați U. I. și U. R. să lase în deplină proprietate și liniștită posesie reclamanților, suprafața de 99 mp teren situată în intravilanul satului Iaslovăț, orașul Milișăuți, jud. Suceava, identificată în planul de situație din Anexa nr. 1 la suplimentul la raportul de expertiză nr. 3 întocmit de expertul B. I.-M. în dosarul nr._ al Judecătoriei Rădăuți, între punctele de contur 4-29-36-3-4 (f.155-dosarul nr._ -fond), va respinge cererea de intervenție voluntară accesorie în interesul pârâților, formulată de intervenienta ., ca neîntemeiată, și va dispune obligarea în solidar a pârâților-intimați U. I. și U. R. să achite reclamanților suma de 247 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în primă instanță, admise în parte, menținând celelalte dispoziții ale hotărârii atacate care nu sunt contrare prezentei decizii.
Față de disp.art.274 Cod procedură civilă, tribunalul constată că cererea de acordare a cheltuielilor de judecată în recurs formulată de recurenți nu a fost dovedită cu înscrisuri, aceasta urmând a fi respinsă ca neîntemeiată.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanții C. M., domiciliată în ., jud.Suceava, C. G., domiciliat în ., jud.Suceava, Cocoiorvan N. V., domiciliată în ., jud.Suceava, M. L. L., domiciliată în ., jud.Suceava, C. Florița, domiciliată în com.A., ..1393, jud.Suceava, și intervenienta C. D. M., domiciliată în ., jud.Suceava, împotriva sentinței civile nr.4015 din 15 noiembrie 2011 a Judecătoriei Rădăuți (dosar nr._ ), intimați fiind pârâții U. I., U. R., domiciliați în ., și intervenienții C. N. V., domiciliat în ., jud.Suceava și ..
Modifică în parte sentința civilă nr. 4015 din data de 15 noiembrie 2011 a Judecătoriei Rădăuți (dosar nr._ ), în sensul că:
Admite în parte acțiunea.
Dispune obligarea pârâților-intimați U. I. și U. R. să lase în deplină proprietate și liniștită posesie reclamanților, suprafața de 99 mp teren situată în intravilanul satului Iaslovăț, orașul Milișăuți, jud. Suceava, identificată în planul de situație din Anexa nr. 1 la suplimentul la raportul de expertiză nr. 3 întocmit de expertul B. I.-M. în dosarul nr._ al Judecătoriei Rădăuți, între punctele de contur 4-29-36-3-4 (f.155-dosarul nr._ -fond).
Respinge cererea de intervenție voluntară accesorie în interesul pârâților, formulată de intervenienta ., ca neîntemeiată.
Dispune obligarea în solidar a pârâților-intimați U. I. și U. R. să achite reclamanților suma de 247 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în primă instanță, admise în parte.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate care nu sunt contrare prezentei decizii.
Respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată în recurs formulată de recurenți, ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 20 iunie 2013.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
V. E. L. C. L. S. A. R. M.
Red.S.A.
Jud.V. C.
Tehnored.R.M.
2 ex.03.07.2013
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr.... | Acţiune în constatare. Decizia nr. 133/2013. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
