Partaj judiciar. Decizia nr. 37/2013. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 37/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 29-01-2013 în dosarul nr. 6593/86/2009
Dosar nr._ Partaj judiciar
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.37
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 29 IANUARIE 2013
PREȘEDINTE: V. E. L.
JUDECĂTOR: I. G.
GREFIER: S. A.
Pe rol, judecarea apelului declarat de pârâții P. E. V., P. E. M. și P. E. G. împotriva sentinței civile nr. 457 din 12 martie 2009 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în dosarul nr._, intimați fiind reclamanții C. E., P. A. și intervenientele G. V., I. A. și I. T. P..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata- intervenientă G. V., identificată cu CI. .. nr._, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Instanța invocă din oficiu excepția de perimare a apelului declarat în cauză și pune în discuția părților excepția invocată.
Intimata-intervenientă G. V. solicită admiterea excepției de perimare a apelului declarat în cauză.
Instanța rămâne în pronunțare asupra excepției invocate.
TRIBUNALUL,
Asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Cîmpulung Moldovenesc, reclamanții P. A., L. V. a N., L. N. a D., C. E., L. N. a I., L. G., L. V. a E. și L. D. i-au chemat în judecată pe pârâții P. V. a E., P. M. a E. și P. G. a E. solicitând sistarea stării de indiviziune cu privire la averea succesorală rămasă după defuncta I. E., decedată la data de 21 decembrie 2005.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că masa succesorală rămasă după defunctă se compune din o casă cu anexe, împreună cu suprafața de 10 ari teren, imobile situate în . din suprafața de 70 ari teren cu casă și fânar, imobile situate în satul Molid, . au calitatea de moștenitori colaterali părțile din proces.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâții au arătat că sunt de acord cu partajarea averii succesorale rămase după defuncta I. E..
În cauză au formulat cerere de intervenție în interes propriu G. V., I. A. și I. P. solicitând să se constate că și ele au calitatea de moștenitoare după defuncta I. E. și, prin urmare, au și ele dreptul la succesiunea acesteia.
Prin sentința civilă nr. 457 din 12 martie 2009, Judecătoria Cîmpulung Moldovenesc a respins cererea de intervenție în interes propriu formulată de G. V., I. A. și I. P..
A fost admisă acțiunea formulată de reclamanți și, în consecință, s-a constatat compunerea masei succesorale rămasă după defuncta I. E., respectiv teren și construcții, în valoare totală de 126.323,45 lei, calitatea de moștenitori a părților și cotele părți ce le revin și s-a dispus sistarea stării de indiviziune, prin atribuirea bunurilor în loturi părților, loturi ce au fost egalizate prin sulte.
Prin aceeași sentință s-a dispus lichidarea pasivului succesoral în sumă de 5.600 lei, suportat de către pârâtul P. M., fiind obligate celelalte părți la suportarea acestuia în funcție de cotele părți ce le revin și au fost compensate cheltuielile de judecată.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții P. V. a E., P. M. a E. și P. G. a E., criticând-o sub aspectul greșitei stabiliri a valorii imobilelor ce formează masa de partajat, respectiv supraevaluarea trupul de teren de la „Molid” și a construcțiilor, precum și a lotizării masei de partajat.
Prin decizia civilă nr. 238 din data de 1 iunie 2009, Tribunalul Suceava a respins apelul ca nefondat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut că pârâții nu au formulat obiecțiuni la expertizele efectuate în cauză, fiind de acord cu valorile stabilite de experții topo și construcții pentru bunurile ce formează obiectul partajului, așa încât susținerile privind greșita evaluare a acestora nu pot fi reținute.
Cu privire la critica vizând lotizarea s-a reținut că au fost respectate dispozițiile art. 6739 Cod procedură civilă, condiții în care solicitarea pârâților referitoare la alegerea altei variante de lotizare nu este echitabilă, mai ales în condițiile în care pârâții nu au expus motivele pentru care se impune stabilirea lotizării conform variantei alese de ei.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții P. V. a E., P. M. a E. și P. G. a E., în motivarea căruia au arătat că în cauză primele instanțe au făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art. 673 9 și art. 67310 al. 3 Cod procedură civilă, aspecte ce vizează incidența în cauză a dispozițiilor art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
În dezvoltarea motivului de recurs invocat, s-a arătat că la stabilirea loturilor ce au fost atribuite părților nu s-a ținut seama de acordul acestora, că nu s-a sistat starea de indiviziune cu privire la unele bunuri de partajat, că lotizarea efectuată face imposibilă valorificarea economică a imobilului construcție atâta timp cât acesta este situat pe șapte loturi atribuite unui număr de șapte proprietari diferiți. Precizează că loturile atribuite sunt disproporționate din punct de vedere valoric, imobilul casă, situat pe un teren care nu este proprietatea celor cărora li s-a atribuit construcția, fiind supraevaluat, în condițiile în care vânzarea acestui imobil nu poate fi făcută decât în scopul demolării.
Prin decizia civilă nr. 275 din data de 6 octombrie 2009, Curtea de Apel Suceava a admis recursul declarat de pârâții P. V., P. M. și de către P. G., împotriva deciziei civile nr. 238 din 1 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava, în dosarul nr._ .
A casat decizia atacată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel Suceava a reținut că prin art. 741 cod civil s-a instituit principiul potrivit căruia, ca expresie a egalității părților, specific raportului juridic civil, partajul trebuie realizat în natură, cu evitarea însă, pe cât este posibil, a fărâmițării peste măsură a imobilelor, eventualele diferențe create prin atribuirea loturilor compensându-se prin sulte.
Pe de altă parte, potrivit art. 6739 Cod procedură civilă, „la formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăruia din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea".
În speță, prin sentința primei instanțe a fost atribuit pârâților, în calitate de moștenitori după P. E., lotul nr. 7 constând în suprafața totală de 1350 mp în trupul „Molid Gară” și suprafața totală de 140 mp teren, compusă din parcelele 982/107, 980/16 și 3926/16, din trupul „Acasă”, precum și construcțiile casă, de locuit, grajd, bucătărie de vară cu beci și trei magazii, situate pe ultimul trup de teren.
Din raportul de expertiză topo efectuat în cauză rezultă că trupul de teren „Acasă” a fost divizat în șapte loturi, în suprafață de câte 140 mp teren fiecare. Pe acest teren însă, astfel cum se observă din planul de situație întocmit de expert (fila 327 dosar fond), se află amplasate construcțiile sus menționate. Prin împărțirea acestui teren în șapte loturi, atribuite tuturor părților și atribuirea construcțiilor, care ocupă întreaga suprafață a parcelei, în lotul pârâților, se ajunge la situația în care deși construcțiile au un singur proprietar, terenul de sub acestea este proprietatea tuturor părților, practic, rămânând în indiviziune.
Modalitatea de partajare adoptată de prima instanță și însușită de instanța de apel, încalcă în privința pârâților, criteriile prevăzute de art. 741 Cod civil, acestora fiindu-le atribuit un lot format din construcții, dar, ca urmare a fărâmițări excesive a terenului din trupul „Acasă”, fără terenul de sub aceste construcții.
Reglementarea din cuprinsul art. 741 al. 2 Cod civil (conform căreia trebuie evitată pe cât va sta în putință, fărâmițarea peste măsură a imobilelor) urmărește realizarea echității în efectuarea împărțelii și în raport cu criteriul consecințelor utilizării ulterioare a bunurilor succesorale partajate.
În speță, neținându-se seama de această recomandare legală s-a ajuns ca urmare a fărâmițării excesive a terenului intravilan și a necoordonării expertizei topo cu cea construcții ca, practic, pârâții să fie în imposibilitatea exploatării bunurilor atribuite în lot, situație echivalentă cu menținerea stării de indiviziune între părți.
Prin urmare, prin varianta de lotizare aleasă de prima instanță și omologată de instanța de apel, în care construcția bun succesoral este dată pârâților, iar terenul aferent acesteia este împărțit în natură în șapte loturi atribuite părților, rezultă că au fost încălcate principiile instituite în materie prin dispozițiile art. 741 Cod civil și art. 6799 Cod procedură civilă, precum și dispozițiile art. 728 Cod civil, în condițiile în care partajul parțial este inadmisibil atunci când toți coindivizarii solicită ieșirea din indiviziune.
În consecință, pentru aceste motive, recursul, în baza art. 312 al. 1, 2 și 3 Cod procedură civilă, a fost admis, decizia instanței de apel a fost casată, și cauza trimisă spre rejudecare aceleași instanțe, pentru a pune în discuția părților necesitatea efectuării unei variante de lotizare a terenului din trupul „Acasă”, care să respecte principiile menționate și să fie coordonată cu expertiza construcții, care nu propune partajarea în natură a acesteia.
Dosarul a fost reînregistrat pe rolul Tribunalului Suceava-Secția civilă sub nr._ .
Prin încheierea de ședință din data de 27 septembrie 2011 a Tribunalului Suceava s-a dispus suspendarea judecării apelului în temeiul art. 242 alin.1 pct.2 Cod procedură civilă față de lipsa nejustificată a părților și a împrejurării că acestea nu au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
La data de 16 noiembrie 2012, cauza a fost repusă pe rol în vederea constatării perimării iar în data de 29 ianuarie 2013, instanța a invocat din oficiu excepția de perimare a apelului declarat în cauză și rămas în pronunțare asupra excepției invocate.
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele cu privire la excepția invocată:
După cum rezultă din dispozițiile art. 137 al. 1 Cod pr. civilă, instanța este obligată să se pronunțe mai întâi asupra excepțiilor de procedură precum și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii iar după cum rezultă din dispozițiile art. 298 Cod pr. civilă, dispozițiile de procedură privind judecata în primă instanță se aplică și în instanța de apel, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în prezentul titlu.
După cum rezultă din dispozițiile art. 248 al. 1 Cod pr. civilă, orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor*) dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an iar potrivit dispozițiilor art. 252 Cod pr. civilă, perimarea se poate constata și din oficiu.
Din verificarea actelor de la dosar rezultă că ultimul act de procedură a fost efectuat la data de 27 septembrie 2011, când cauza a fost suspendată în temeiul dispozițiilor art. 242 alin.1 pct. 2 Cod pr. civilă pentru lipsa nejustificată a părților iar de la data comunicării încheierii de suspendare, prezenta cauză a rămas în nelucrare mai mult de un an din vina părților, nemaiîndeplinindu-se nici un act de procedură în vederea judecării pricinii de către partea care justifică un interes, iar în cauză nu s-a dovedit existența unui caz de suspendare sau de întrerupere a termenului de perimare.
Prin urmare, în temeiul art. 252 Cod pr. civilă, instanța va admite excepția de perimare invocată din oficiu, excepție de procedură, absolută și peremptorie și, în temeiul art. 248 al. 1 Cod pr. civilă, va constata perimat apelul.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Constată perimat apelul declarat de pârâții P. E. V., P. E. M. și P. E. G., toți cu domiciliul în ., împotriva sentinței civile nr. 457 din data de 12 martie 2009 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în dosarul civil nr._, intimați fiind reclamanții C. E., P. A., cu același domiciliu și intervenientele G. V., domiciliată în satul Sf. I., ., I. A., domiciliată în comuna Vama, ..20, județul Suceava și I. T. P., cu același domiciliu nr.21, județul Suceava.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședința publică din 29 ianuarie 2013.
Președinte, Judecător, Grefier,
V. E. L. I. G. S. A.
Red.VEL
Tehnored.SA/2ex/04.02.2013
judecător fond B. G.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 1352/2013. Tribunalul SUCEAVA | Revendicare imobiliară. Sentința nr. 1455/2013. Tribunalul... → |
|---|
