Fond funciar. Decizia nr. 273/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 273/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 26-03-2014 în dosarul nr. 1282/334/2013
Dosar nr._ Fond funciar
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 273
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 26.03.2014
PREȘEDINTE I. M.
JUDECĂTOR I. G.
GREFIER G. F.
Pe rol, judecarea apelului formulat de petenta L. S. cu domiciliul procedural ales la Cabinet de Avocat „D. C.” cu sediul în Ș. Dornei, județul Suceava, împotriva sentinței civile nr. 925 pronunțată la data de 18.09.2013 de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr._, intimați fiind C. Județeană Suceava pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, cu sediul în ., nr.36 și C. de fond funciar Broșteni, jud. Suceava.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns avocat B. L. pentru apelanta-petentă, care depune delegație de substituire din partea avocatului C. D., lipsă fiind intimatele.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care,
Întrebată fiind, apărătoarea apelantei-petente arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Instanța, având în vedere că, în cauză, nu mai sunt alte cereri de formulat, apelul fiind în stare de judecată, acordă cuvântul la dezbateri.
Apărătoarea apelantei-petente solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, cu plata cheltuielilor de judecată. Arată că dreptul de proprietate nu a fost pierdut, ci a fost preluat de către stat, dar persoana respectivă a rămas proprietară, iar acum doar i se returnează acest drept.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL:
Asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoria Vatra Dornei la data de 26.04.2013, sub nr._ petenta L. S., în contradictoriu cu intimatele C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, C. Locală de fond funciar Broșteni a formulat plângere împotriva Hotărârii Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava nr. 2 din 28.02.2013 solicitând desființarea în parte a acesteia cu privire la Anexa nr. 48, poziția nr.131 și pe cale de consecință constituirea dreptului de proprietate în favoarea petentei în calitate de urmaș al autorului Chiorlisă C., decedat la data de 11.10.1998, veteran de război, asupra suprafeței de 5 ha teren cu vegetație forestieră, în baza Legii nr. 212/2008, a Legii nr. 1/2000 și a Legii nr. 187/1945.
Acțiunea este scutită de plata taxei de timbru, în baza art. 42 din Legea nr. 1/2000 astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 247/2005.
Petenta a arătat că prin Hotărârea nr. 2/2013 a fost invalidată propunerea Comisiei Locale de fond funciar Broșteni de validare a cererii depuse de petentă de constituire a dreptului de proprietate asupra suprafeței de 5 ha, pe motiv că cererea a fost tardiv depusă, în condițiile în care Legea nr. 212/2008 nu prevede un termen de depunere a cererilor.
Petenta susține faptul că atât timp cât legea nu a prevăzut un termen în textul de lege nu este posibil ca autoritatea obligată să aplice dispozițiile acestei legi să impună alte dispoziții decât cele prevăzute expres în textul de lege. Mai arată și faptul că toate legile succesive ale fondului funciar au acordat noi termene de introducere a cererilor însă Legea 212/2008 nu a prevăzut un asemenea termen astfel că se poate considera că termenul este nelimitat și prin finalitatea urmărită, anume recompensarea veteranilor de război pentru contribuția acestora adusă la independența țării noastre.
Referitor la apărarea că în județul Suceava există deja un deficit de 4050 ha teren cu vegetație forestieră petentul arată că aceasta este nefondată deoarece orașul Broșteni are disponibil teren cu vegetație forestieră cu atât mai mult cu cât C. Locală de fond funciar Broșteni a fost de acord cu aceste cereri, validându-le.
Distinct de aceste aspecte, petenta mai arată că a făcut dovada participării la război a autorului său.
În ceea ce privește încadrarea cererii de constituire în temeiul legilor fondului funciar, petenta arată că sunt aplicabile prevederile Legii nr. 1/2000, ale Legii nr. 187/1945 și ale Legii nr. 212/2008.
În dovedirea cererii, petenta a depus la dosar Hotărârea Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava nr. 2 din 28.02.2013, dovada de comunicare a acesteia, acte de stare civilă, Brevet, Legitimație de veteran de război, Anexa nr. 48 a Comisiei locale de fond funciar Broșteni, situație militară, Certificat nr. CT/2006 din 28.07.2010 eliberat de UM_ Pitești.
C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a depus întâmpinare prin care a arătat că prin Hotărârea nr. 2/2013 a invalidat poziția nr.38 din anexa nr. 48 întrucât nu se face dovada depunerii cererii în termen legal și că, în conformitate cu prevederile art. 61 alin. 2 din HGR nr. 890/2005 terenurile forestiere nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate.
C. Locală de fond funciar Broșteni nu a formulat întâmpinare.
C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a înaintat la dosar documentația care a stat la baza eliberării Hotărârii nr. 2/2013.
Prin sentința civilă nr. 925/25.09.2013, prima instanță a respins acțiunea având ca obiect „fond funciar” formulată de petenta L. S., domiciliată în ., cu domiciliul ales la Cabinet Avovat D. C., din .. Suceava, în contradictoriu cu intimatele C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, cu sediul în mun. Suceava, . nr.36, județul Suceava și C. Locală de fond funciar Broșteni, cu sediul în orașul Broșteni, județul Suceava, ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin Hotărârea nr. 2 din data de 28.02.2013 C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a invalidat poziția nr.38 din anexa 48 întrucât nu se face dovada depunerii cererii în termen legal și că, în conformitate cu prevederile art. 61 alin. 2 din HGR nr. 890/2005 terenurile forestiere nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate.
Referitor la data formulării cererii de reconstituire de către petenta L. S. se observă că aceasta are număr de înregistrare nr.145 din 15.03.2011.
C. Locală de fond funciar Broșteni a analizat cererea prin prisma dispozițiilor Legii nr. 212/2008, propunând admiterea iar C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a respins solicitarea ca fiind tardivă.
Referitor la motivul tardivității formulării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, art. 36 din Legea nr. 1/2000, cu modificările intervenite prin Legea nr. 212/24.10.2008, prevede că au calitatea de titulari ai dreptului și pot să solicite reconstituirea, următoarele categorii de persoane:
1) persoanele fizice cărora li s-a stabilit dreptul prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945, pentru înfăptuirea reformei agrare;
2) persoanele cărora nu li s-a atribuit teren efectiv, sau cărora atribuirea, prin aplicarea Legii nr. 187/1945, pentru înfăptuirea reformei agrare, le-a fost anulată;
3) persoanele îndreptățite la împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945, pentru înfăptuirea reformei agrare, înscrise în tabele nominale;
4) persoanele care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării ca au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite.
Deoarece aceste categorii de persoane, introduse ca având calitatea de îndreptățiți la împroprietărire prin Legea nr. 212 din data de 24.10.2008, nu existau anterior, pentru a fi atins scopul modificării legii, și anume reconstituirea dreptului de proprietate pentru aceștia, urmează a fi luat în considerare termenul calculat pe zile libere prevăzut de legile anterioare ale proprietății. Astfel, conform art. 10 alin. 4 din Legea nr. 18/1991 în forma inițială, termenul de introducere a cererii de reconstituire a fost de 30 zile, acest termen fiind prelungit cu 90 zile prin art. 9 alin. 3 din Legea nr. 169/1997 și apoi cu 60 zile prin art. 33 din Legea nr. 1/2000 iar prin Legea nr. 247/2005 a intervenit o prelungire a termenului de la data intrării în vigoare a acestui act normativ - 16.06.2005 - până la data de 30.11.2005.
Prin urmare, termenul de a formula cererea de reconstituire de către categoria de persoane introdusă ca beneficiar prin Legea nr. 212 din data de 24.10.2008, nu poate fi, prin echipolență, mai mic, în lipsă de dispoziție contrară, care să facă posibilă aplicarea sa directă, decât termenele anterioare prevăzute în legile precizate.
Legea nr. 212/24.10.2008 a intrat în vigoare la data de 30.10.2008, fiind publicata în Monitorul Oficial nr.737/2008, după promulgarea de către Președintele României prin Decretul nr. 993 din data de 23.10.2008, intrând în vigoare la trei zile de la publicare, anume la data de 02.11.2008.
Faptul că noua reglementare legală nu a prevăzut un termen de depunere a cererilor de constituire formulate în baza acestei prevederi legale, nu înseamnă că un asemenea drept poate fi exercitat sine die. Un asemenea efect nici nu a fost avut în vedere de legiuitor care în titlul actului normativ, ca și tehnică legislativă, arată că actul modifică o normă juridică a altui act normativ, în speță Legea 1/2000, privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și a celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997.
Prin urmare, este aplicabil termenul de 60 de zile prevăzut de art. 33 din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificată, termen ce se calculează de la data intrării în vigoare a Legii nr. 212/2008, respectiv 02.11.2008.
Această soluție se impune a fi adoptată și în virtutea faptului că modificările și completările succesive ale art. 36 din Legea nr. 1/2000 reprezintă o explicitare a textului inițial al acestui articol astfel că și Legea nr. 212/2008 este o lege de interpretare. Modificările și completările aduse art. 36 prin Legea nr. 212/2008 nu creează o situație nouă care ar fi urmat să se aplice numai la . acestui act normativ ci, fiind o lege de interpretare, aceasta confirmă situațiile soluționate în sensul lămurit de aceasta și produce efecte retroactive deoarece se integrează în actul normativ interpretat.
Așadar în situația în care cererea nu a fost formulată în termenul oferit de Legea nr. 247/2005 petentul ar fi avut posibilitatea să solicite repunerea în termen întrucât Legea nr. 212/2008 ar putea constitui un motiv pentru această solicitare.
Astfel fiind, constatând că cererea de constituire a dreptului de proprietate a fost depusă la data de 15.03.2011, în mod corect s-a respins ca fiind tardiv introdusă.
Așa cum rezultă din documentația care a stat la baza emiterii hotărârii atacate, petentul a înțeles să solicite constituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 5 ha teren cu vegetație forestieră în dovedire depunând acte de la Arhivele militare ale Ministerului Apărării.
Așadar, petenta solicită constituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 5 ha în baza aceluiași text de lege, respectiv art. 36 din legea nr.1/2000 cu modificarile intervenite prin Legea nr. 212/24.10.2008, care prevede că „persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum și persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite li se vor acorda terenurile respective, agricole și forestiere, în limita suprafețelor disponibile, sau despăgubiri."
Instanța a analizat dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 36 din Legea nr. 1/2000, cu modificarile intervenite prin Legea nr. 212/24.10.2008, respectiv dacă petentul face dovada că îndeplinea condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietarit.
Pentru a fi fost posibilă împroprietarirea în temeiul Legii nr. 187/1945 era necesar ca persoana îndreptatită să aibă în proprietate mai puțin de 5 ha, iar limita maximă rezultată în urma împroprietăririi să nu depășească această suprafață (art. 15), condiție îndeplinită în speță întrucât, prin Adeverința eliberată de Primăria orașului Broșteni se adeverește faptul că autorul petentei nu figurează în registrul agricol al orașului Broșteni, județul Suceava cu teren în anul 1948.
De asemenea, petenta a făcut dovada calității de veteran de război a autorului său și că acesta a luptat pe front depunând în acest sens Certificatul nr. CT/2006 din 28.07.2010 eliberat de UM_ Pitești.
O altă condiție care se cere a fi îndeplinită este ca persoanele care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apararii ca au luptat pe front să dovedească faptul că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietarite.
Astfel petenta nu face în cauză dovada că autorului său i s-a stabilit dreptul de a fi împroprietărit în baza Legii nr. 187/1945 prin înscrierea în tabelul întocmit de comitetul local de împroprietărire, avizat de C. de plasă, a unei suprafețe de teren.
În consecință, petenta din prezenta cauză nu face dovada că autorul său a fost înscris pe tabelul persoanelor din . împroprietărire, cu precizarea suprafeței de teren care urma să îi fie atribuită, tabel care trebuia avizat de către C. de plasă. Această condiție rezultă din prevederile Legii nr. 187/1945 și ale Regulamentului nr. 4 de punere în aplicare a acestei legi din care reiese că înfăptuirea reformei agrare presupunea înainte de toate determinarea suprafeței de teren aflate la dispoziția comisiei de împroprietărire și stabilirea persoanelor care se încadrau în acele categorii ce aveau întâietate la împroprietărire și nu se rezuma doar la stabilirea diferenței de teren necesară până la lotul tip de 5 ha urmată de punerea efectivă în posesie cu această suprafață.
Față de această împrejurare, în mod corect C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a respins cererea de constituire invalidând propunerea comisiei locale, întrucât petenta nu a făcut dovada îndeplinirii tuturor condițiilor prevăzute de art. 36 din Legea nr. 1/2000, cu modificările intervenite prin Legea nr. 212/24.10.2008.
Față de considerentele anterior expuse, instanța a constatat că hotărârea atacată este legală și a respins plângerea ca nefondată.
Instanța a lua act de faptul că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel petenta, solicitând admiterea apelului, schimbarea în totalitate a sentinței apelate iar pe fond, după rejudecare, admiterea plângerii așa cum a fost formulată.
În motivare a arătat că cererea sa nu a fost formulată tardiv, având în vedere că reconstituirea dreptului de proprietate, inclusiv asupra terenurilor cu vegetație forestieră, se realizează în cadrul unei proceduri prealabile obligatorii, procedură ce are caracter administrativ - jurisdicțional, fiind declanșată prin cererea pe care fostul proprietar sau persoana îndreptățită, după caz, o adresează comisiei comunale de fond funciar, de pe raza localității unde se află amplasat terenul, propunerea acesteia din urmă, fiind validată sau invalidată, prin hotărârea comisiei județene de fond funciar, împotriva căreia persoana nemulțumită se poate adresa instanței de judecată, în condițiile arte 53 din Legea 18/1991.
Or, în prezenta cauză, se constată că, în faza administrativ - jurisdicțională, cererea sa a fost analizată de cele două comisii și pe fond, fiind respinsă prin Hotărârea nr. 2/2013.
Plângerea pe care a formulat-o la instanță are practic caracterul unei căi de atac în care, potrivit dispozițiilor imperative de procedură, nu se mai poate invoca o asemenea excepție, întrucât ar echivala cu înrăutățirea situației în propria cale de atac, conform art. 481 și 502 Cod procedură civilă nou.
De asemenea, Legea nr. 212/2008, care modifică art. 36 din Legea 1/2000, nu stabilește un termen de depunere a cererilor de reconstituire, motiv pentru care principiul „ubi lex non distinguit, nec nos distinguere de bemus" este aplicabil în cauză.
Astfel, „ unde legea nu distinge nici interpretul nu trebuie să distingă”. această regulă ține seama de faptul că, unei formulări generale a textului legal, trebuie să-i corespundă o aplicare a sa, tot generală, fără a introduce distincții, pe care legea nu le conține.
În speță, legea în baza căreia s-a formulat această cerere nu are un articol în care să fie prevăzut termenul de depunere a acesteia, în situația în care, unde legea nu dispune, nimeni nu poate interpreta.
Nici cel de al doilea motiv de respingere nu poate fi avut în vedere pentru că autorul său îndeplinește condițiile de împroprietărire reglementate de Legea nr. 187/1945.
Referitor la apărările din cauză potrivit cărora terenurile forestiere nu pot face obiectul constituirii dreptului de proprietate, arată că temeiul legal al acestei prevederi este anterior Legii 212/2008, care prevede în mod expres că pot fi primite în proprietate atât terenurile agricole cât și forestiere.
Este beneficiară a prevederilor art. 2 din Legea 187/1945 și în mod nelegal a fost invalidată poziția nr. 31 din anexa nr. 48 Broșteni pe interpretarea eronată a intimatei C. Județeană Suceava a textului nr. 61 alin. 2 aprobat prin HG nr. 890/2005.
Recurenta susține că a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate potrivit prevederilor legilor fondului funciar, beneficiind de reconstituirea dreptului de proprietate în baza Legii nr. 187/23.03.1945. În mod neîntemeiat a fost invalidată poziția nr. 131 din anexa nr. 48 Broșteni întrucât susținerea Comisiei județene nu este un motiv întemeiat pentru respingerea cererii sale având în vedere că suprafața totală de teren cu vegetație forestieră înscrisă în anexa nr. 48 Broșteni reprezintă doar cca. 5% din terenul cu vegetație forestieră situat pe raza orașului Broșteni.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, a solicitat respingerea apelului, ca nefundat și suspendarea judecății cauzei până la soluționarea sesizării adresată Î.C.C.J. în dosar nr._ al Tribunalului Suceava.
Examinând în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, tribunalul reține că prin cererea adresată Judecătoriei Vatra Dornei, petenta a formulat, în baza Legii nr. 212/2008, plângere împotriva Hotărârii nr. 2 din data de 28 februarie 2013 emisă de C. Județeană Suceava pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor prin care i s-a respins cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 5 ha teren cu vegetație forestieră, formulată în calitate de urmașă a lui Chiorlisă C., ca tardiv formulată, solicitând desființarea în parte a acestei hotărâri cu privire la Anexa nr. 48, poziția 131 și, pe cale de consecință, reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul susmenționat.
Prin Hotărârea nr. 2 din data de 28 februarie 2013, C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a invalidat propunerea Comisiei locale de fond funciar Broșteni de constituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 5 ha teren cu vegetație forestieră în favoarea petentei din anexa nr. 48, poziția nr. 131, cu motivarea că cererea a fost depusă tardiv, iar terenurile forestiere nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate potrivit art. 61 al. 2 din H.G. nr. 890/2005.
După cum rezultă din dispozițiile art. 36 din Legea nr. 1/2000, persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum și persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite li se vor acorda terenurile respective, agricole și forestiere, în limita suprafețelor disponibile, sau despăgubiri.
Referitor la susținerea apelantei că este îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 5 ha teren, tribunalul constată că prin hotărârea apelată, Judecătoria Vatra Dornei a reținut că cererea petentei are caracterul unei cereri de constituire, iar această chestiune de drept nouă a fost dezlegată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 2 din data de 17 februarie 2014 dată în dosarul nr._ /H.P care a admis sesizarea formulată de Tribunalul Suceava – Secția civilă în dosarul nr._ privind pronunțarea unei hotărâri prealabile și a stabilit că modificarea adusă prin Legea nr. 212/2008 dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997, reglementează un caz de constituire a dreptului de proprietate.
Cum dezlegarea dată chestiunilor de drept prin hotărârea prealabilă de către Înalta Curte de Casație și Justiție este obligatorie pentru instanțe, după cum rezultă din dispozițiile art. 521 al. 3 Cod procedură civilă, înseamnă că cererea petentei înregistrată sub nr. 145 din data de 15 martie 2011 pe rolul Comisiei orășenești pentru stabilirea dreptului de proprietate Broșteni, jud. Suceava, este o cerere de constituire și nu de reconstituire, după cum susține apelanta, calificarea juridică dată de prima instanță acestei cereri fiind una corectă.
În ceea ce privește motivul de apel referitor la tardivitatea cererii de constituire, reținută de C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava prin Hotărârea nr. 2 din 28 februarie 2013 și de către prima instanță, tribunalul reține că și această chestiune de drept nouă a fost dezlegată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 2 din data de 17 februarie 2014 dată în dosarul nr._ /H.P care a admis sesizarea formulată de Tribunalul Suceava – Secția civilă în dosarul nr._ privind pronunțarea unei hotărâri prealabile și a stabilit că în acest caz, cererile de constituire sunt supuse termenului de 60 de zile prevăzut de art. II din Legea nr. 193/2007 privind modificarea și completarea Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997, termen care se calculează de la data intrării în vigoare a Legii nr. 212/2008, respectiv 02.11.2008, iar dezlegarea dată chestiunilor de drept prin hotărârea prealabilă de către Î.C.C.J. este obligatorie pentru instanțe, după cum rezultă din dispozițiile art. 521 al. 3 Cod procedură civilă.
Cererea de constituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 5 ha în calitate de moștenitor după defunctul Chiorlisă C. formulată de către apelantă a fost depusă la data de 15 martie 2011 la comisia locală de fond funciar, fiind înregistrată sub nr. 145 din aceeași dată pe rolul Comisiei orășenești pentru stabilirea dreptului de proprietate Broșteni, cu depășirea termenului de 60 de zile prevăzut de art. II din Legea nr. 193/2007 privind modificarea și completarea Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997, termen care se calculează de la data intrării în vigoare a Legii nr.212/2008, respectiv 02.11.2008, cererea de constituire fiind tardivă, atât C. județeană Suceava, cât și prima instanță făcând o corectă interpretare a dispozițiilor legale menționate mai sus, astfel că acest motiv de apel este neîntemeiat.
După cum s-a arătat în doctrina și practica judiciară, natura juridică a termenelor prevăzute de art. 9 al. 3 din Legea nr. 18/1991 și de art. II din Legea nr. 193/2007 este aceea a unor termene de decădere, iar termenul de depunere a cererii de constituire de către petent are o natură juridică mixtă, atât de drept substanțial, cât și de drept procesual, întrucât, ca termen de drept civil, nesocotirea lui atrage decăderea, adică stingerea dreptului subiectiv civil, concret, de constituire, în condițiile legii, a dreptului de proprietate privată, iar ca termen de drept procesual, nerespectarea lui atrage stingerea dreptului procesual de a solicita și obține analiza, și prin aceasta, rezolvarea favorabilă a cererii sale de constituire.
Ca efect al depunerii tardive a cererii sale de constituire, petenta este decăzută din dreptul de mai obține constituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 5 ha, precum și din dreptul procesual de a solicita și obține analiza, și prin aceasta, rezolvarea favorabilă a cererii sale de constituire.
Prin urmare, în mod corect a invalidat C. județeană Suceava propunerea de constituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 5 ha în favoarea petentei prin actul administrativ-jurisdicțional contestat în prezenta cauză, ca efect al depunerii tardive a cererii de constituire, iar soluția de respingere a plângerii dată de prima instanță este legală, motivul de apel invocat cu privire la acest aspect fiind neîntemeiat.
Contrar susținerilor petentei, reținerea excepției de tardivitate a cererii de constituire de către prima instanță în judecarea plângerii sale îndreptată împotriva hotărârii comisiei județene, nu constituie o înrăutățire a situației părții în propria cale de atac, având în vedere că prin hotărârea contestată, C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a invalidat propunerea comisiei locale de fond funciar tocmai cu argumentul că cererea de constituire este tardivă. Prin plângerea îndreptată împotriva Hotărârii nr. 2 din data de 28 februarie 2013, petenta a criticat soluția de invalidare a propunerii de constituire a dreptului de proprietate pe numele său, prima instanță fiind obligată să analizeze temeinicia și legalitatea actului administrativ-jurisdicțional și argumentele de fapt și de drept invocate de C. județeană Suceava în sprijinul soluției sale, astfel că motivul de apel invocat de către petent în acest sens, este neîntemeiat.
Soluția dată de C. județeană Suceava în hotărârea atacată de invalidare a propunerii de constituire a dreptului de proprietate pe numele petentei ca urmare a faptului că cererea de constituire este tardivă, este legală și temeinică, plângerea formulată de către petentă este neîntemeiată, după cum a reținut prima instanță, examinarea celorlalte motive de apel referitoare la condițiile de fond prevăzute de art. 36 din Legea nr. 1/2000 pentru a verifică dacă apelanta este îndreptățită sau nu la constituire, a devenit de prisos, ca efect al depunerii tardive a cererii de constituire, astfel încât, în temeiul art. 480 al.1 Cod procedură civilă, tribunalul va respinge apelul ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge apelul formulat de petenta L. S. cu domiciliul procedural ales la Cabinet de Avocat „D. C.” cu sediul în Ș. Dornei, județul Suceava, împotriva sentinței civile nr. 925 pronunțată la data de 18.09.2013 de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr._, intimați fiind C. Județeană Suceava pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, cu sediul în ., nr. 36 și C. de fond funciar Broșteni, jud. Suceava, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 26.03.2014.
Președinte, Judecător, Grefier,
I. M. I. G. G. F.
Red. I.M.
Jud fond H. D.
Tehnored. G.F.
2 ex./10.04.2014
| ← Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art.... | Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 1385/2014.... → |
|---|
