Partaj judiciar. Decizia nr. 183/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 183/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 07-11-2014 în dosarul nr. 6782/86/2014
Dosar nr._ contestație în anulare
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 183/2014
Ședința publică de la 07 Noiembrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE V. O. D.
Judecător L. A.
Judecător A. I. M.
Grefier L. A.
Pe rol judecarea contestației în anulare formulată de contestatorul B. G.- comuna Baia, . împotriva deciziei civile nr.1112/29.05.2014 pronunțată de Tribunalul Suceava în contradictoriu cu intimații D. A.-Livada, nr.135, CP_, jud A., C. V.-Suceava, ., ., ap.1, CP_, jud Suceava, T. E.-., CP_, jud N., G. N. B.-com Tașca, ., ap.16, CP_, jud N..
La apelul nominal făcut în ședința publică, la prima strigare a cauzei se prezintă contestatorul și av. G. E. pentru intimați, lipsă fiind intimații.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care contestatorul solicită lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a se prezenta apărătorul său.
Av. G. E. arată că este de acord.
Față de acordul expres al intimaților, prin reprezentant, instanța lasă cauza la a doua strigare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la a doua strigare a cauzei se prezintă contestatorul asistat de av.P. M. și av. G. E. pentru intimați, lipsă fiind intimații.
Av. P. M. înmânează instanței delegația de reprezentare și dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 10 lei și a timbrului judiciar de 0,3 lei pe care instanța le anulează constatând cererea legal timbrată.
Reprezentanta contestatorului învederează instanței că la dosarul cauzei există atașat un dosar în plus care nu privește părțile din prezentul dosar.
Nemaifiind alte chestiuni prealabile de discutat, cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat instanța constată cererea în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Av. P. M. solicită admiterea contestației în anulare formulată împotriva deciziei civile nr.1112/2014, casarea și trimiterea spre rejudecare fiind date dispozițiile art.318 alin.1 Cod procedură civilă vechi cu cheltuieli de judecată reprezentând taxă de timbru. Instanța de recurs a omis unul dintre motivele de modificare/casare și anume cererea reconvențională prin care a solicitat și arătat că masa succesorală e grevată de un pasiv succesoral. După decesul defunctului s-au efectuat îmbunătățiri cu resurse financiare proprii. Nici instanța de fond și nici cea de control judiciar nu s-au pronunțat asupra cererii reconvenționale. Instanța de control judiciar a motivat decizia doar în jurul procentului de 80% însă acea cerere reconvențională viza cu totul alte îmbunătățiri și un pasiv succesoral.
Av. G. E. solicită respingerea contestației în anulare nefiind date dispozițiile art.318 Cod procedură civilă, nici teza I nici teza a II-a.LA dosarul cauzei există sentința de partaj dezbătut la Fălticeni prin care s-a stabilit că se atribuie imobilul lui Bolihan I., sentință care a rămas definitivă și irevocabilă. B. G. a mai deschis un proces împotriva mamei sale, B. I. a obținut imobilul și a căpătat calitatea de creditor. La fila 15 dosar se află dovada despăgubirilor, faptul că B. G. nu s-a prezentat să-și ridice banii este problema sa, banii fiind la CEC. B. I. a fost pusă în po0sesie iar B. G. a refuzat să semneze procesul verbal de punere în posesie.Astfel instanța de fond și cea de recurs în mod corect au respins pretențiile pârâtului. Cei 20% din casa de locuit care susține că au format obiectul cererii reconvenționale și pasivul succesoral nu au niciun temei. Pasivul succesoral a fost luat în considerare, atât cheltuielile reclamanților intimați cât și cele ale lui B. G. care a refuzat să permită accesul la pomeniri și parastase ale surorilor sale, doar la înmormântare cu greu le-a permis. La filele 73-85 se află cheltuielile efectuate cu parastase și declarațiile martorilor la filele 84,85. De asemenea intimata C. V. re doi fii care sunt preoți și care au făcut toate parastasele pentru B. I.. Instanța a motivat și a ținut cont de probele administrate în cauză.Nu poate fi reținută nici critica referitoare la anexe. În ceea ce privește insuficienta timbrare, nu este dat nici acest motiv în condițiile în care au formulat ajutor public judiciar admis în proporție de 20%, achitând 318 lei. Astfel solicită respingerea contestației în anulare și menținerea deciziei ca fiind legală și temeinică fără cheltuieli de judecată. Cu atât mai mult instanța nu este obligată să răspundă la fiecare motiv în detaliu ci să motiveze pe larg.
Instanța declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra contestației în anulare de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava la data de 02.10.2014 sub nr._ contestatorul B. G. a formulat contestație în anulare împotriva deciziei civile nr.1112/29.05.2014 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr._ în contradictoriu cu intimații D. A., C. V., Tărniceanu E., G. N. B..
În motivare acesta a arătat că în fapt, a promovat recurs împotriva sent.civ.nr. 1836/2013 pronunțată de către Judecătoria Fălticeni și a criticat-o sub mai multe aspecte,respectiv faptul că soluția adoptată a fost pronunțată fără a se fi cercetat fondul cauzei că este nemotivată,este dată cu aplicarea greșită a legii.
Motivele de recurs invocate nu au fost analizate în detaliu de către instanța de control fiind incident în cauza motivul prevăzut de art.318 al.1 teza I cod procedură civilă.
Sub un prim aspect, motivul de nelegalitate rezidă în luarea în considerare de către ambele instanțe de judecată a dovezii de punere în executare a sent.civ.nr. 1218/2003 pronunțată în dosar civil nr.735/2003 întrucât un titlu executoriu se pune în executare la cererea creditorului si nu la cererea debitoarelor C. V.,D. A. si T. E. care după 4 ani de zile au consemnat la un Birou executor Judecătoresc contravaloarea cotei de 80% din imobilele construcții ce compun masa succesorală rămasă după autorii lor comuni.
Datorită faptului că din valoarea imobilelor construcții stabilită prin raportul de expertiză tehnică de specialitate nu s-a scăzut valoarea actualizată a creanței mele stabilită prin sent.civ.nr. 1218/2003 și datorită nejustificării,nemotivării de către instanța de control a acestui motiv de nelegalitate invocat,soluția pronunțată de către instanța de control poate fi supusă căii de atac a contestației în anulare.
De asemenea a criticat soluția pronunțată de către Judecătoria Fălticeni și sub aspectul respingerii cererii reconvenționale prin care a solicitat a se constata că și asupra valorii de 20% a casei de locuit cu anexe gospodărești are un drept de creanță și că masa succesorală este grevată de un pasiv succesoral în cuantum de 6500 lei suportat exclusiv de către el,aspecte neanalizate de către instanța de control întrucât pentru soluționarea primului capăt al cererii reconvențională era necesară administrarea de noi dovezi.
Prin pronunțarea dec. civ.1112/2014 pronunțată de către Tribunalul Suceava care menține temeinică și legală sent.civ.nr.1836/2013 practic este împroprietărit cu aceeași suprafață de teren de curți construcții înscrisă în T.P. 1939/2008 emis pe numele său ca urmare a reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 1881 m.p., teren înscris și în C.F a comunei cadastrale Baia și pentru care plătește taxe și impozite locale, întrucât atât instanța de fond cât si instanța de control nu a ținut cont de existenta acestui act de proprietate.
Desi instanța de control, Tribunalul Suceava nu a sesizat greșita compunere a masei succesorale întrucât anexele constând în șură și bucătărie nu pot fi atribuite din lipsa de autorizației de construire ceea ce concluzionează inexistenta acestor imobile.
Deși insuficient timbrat recursul promovat de D. A. și C. V., respectiv 1/4 din taxa de timbru stabilită ( 553 lei), instanța de control nu a dispus anularea cererii de recurs ci doar respingerea acesteia ca neîntemeiată trecând peste excepția de netimbrare.
În drept:art.317,art.318 al. 1,teza I cod proc.civilă.
Legal citați, intimații prin reprezentant au solicitat respingerea contestației în anulare fără cheltuieli de judecată.
Contestația în anulare este nefondată.
A invocat contestatorul faptul că instanța de recurs nu ar fi analizat „în detaliu” motivele de recurs, solicitare care nu se circumscrie însă cerințelor art. 318 alin. 1 teza I din vechiul cod de procedură civilă, textul de lege referindu-se la situația în care dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale, în sensul de greșeală cu caracter procedural, evidentă, în legătură cu aspectele formale ale judecății, pentru verificarea cărora să nu fie necesară o reexaminare a fondului sau o reapreciere a probelor.
Critica invocată ar interesa mai degrabă art. 318 alin. 1 teza a II- din vechiul cod de procedură civilă, care se referă la situația în care instanța de recurs, respingând recursul sau admițându-l în parte, omite din greșeală să analizeze vreunul din motivele de modificare sau de casare.
Dar nici cerințele acestui text de lege nu sunt date, față de formularea lui clară, referindu-se la nepronunțarea instanței asupra unui motiv de recurs.
Așadar, neexaminarea tuturor argumentelor folosite pentru susținerea unui motiv de recurs ori gruparea argumentelor și cercetarea lor în . invocate în calea extraordinară de atac.
Instanța de recurs nu este obligată să răspundă tuturor argumentelor de fapt și de drept care susțin motivul de casare/modificare, ci poate să le analizeze global, printr-un raționament juridic de sinteză, ori să analizeze un singur aspect considerat esențial, astfel că omisiunea de a cerceta un anumit argument sau o afirmație a recurentului nu deschide calea contestației în anulare prevăzută de art. 318 din vechiul cod de procedură civilă.
Oricum, efectuând un examen comparativ formal între motivele de recurs și considerentele deciziei se constată că instanța a răspuns tuturor motivelor invocate, inclusiv în ceea ce privește dreptul de creanță ori pasivul succesoral invocate prin cererea reconvențională.
Sub acest aspect instanța de recurs a reținut următoarele: „După cum rezultă din sentința civilă nr. 1218 din 9 septembrie 2003, pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosar nr. 735/2003 – filele 351 – 353 dosar fond, s-a admis acțiunea formulată de reclamanții B. G. și B. V., astfel cum a fost precizată, în contradictoriu cu pârâtele B. I., C. V., D. A., T. E. și Gheroghică N..
De asemenea, s-a constatat că reclamanții B. G., respectiv pârâtul recurent din prezenta cauză și B. V. au un drept de creanță reprezentând 80% din valoarea imobilului casă de locuit situată în . M. F., uliță . M. M., evaluat la suma de 30 milioane lei vechi, respectiv 24 milioane lei vechi, iar pârâtele au fost obligate în solidar, să plătească reclamanților, suma de_ lei vechi cu titlu de cheltuieli de judecată.
Este de observat că sentința a rămas definitivă și irevocabilă prin neapelare, la data de 4 noiembrie 2003, potrivit mențiunilor de pe această hotărâre (fila 352 verso dosar).
Este real că, în materia hotărârilor judecătorești pronunțate în acțiuni în constatarea existenței unui drept, acestea nu sunt susceptibile de executare, cu excepția situației în care au ca obiect sume de bani.
În speța de față, s-a constatat că recurentul – pârât B. G. este îndreptățit la un drept de creanță, a cărui valoare a fost stabilită la suma de 24 milioane lei vechi de la acea vreme.
De asemenea, reține tribunalul, că regula este executarea de bună voie, a obligațiilor ce incumbă debitorilor, excepția fiind executarea silită.
În prezenta cauză, este de observat că, începând din data de 4 noiembrie 2003, recurentul – pârât, timp de 3 ani de zile, a avut posibilitatea să formuleze cerere de executare silită, prin inițierea unor demersuri la un birou de executor judecătoresc, ceea ce nu a făcut.
Aceasta, în condițiile în care, potrivit prevederilor art. 405 Cod procedură civilă, dreptul de a cere executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel.
De asemenea, raporturile juridice deduse judecății s-au născut sub imperiul Codului civil de la 1864 (sub imperiul căruia s-au născut raporturile juridice) raportate la prevederile Decret 167/1958, care prin art., instituie același termen de prescripție de 3 ani.
Ori, din chiar motivele de recurs, pârâtul recurent recunoaște că el nu a formulat nicio cerere de executare silită, ceea ce echivalează cu faptul că invocă practic, propria culpă, ceea ce nu este posibil.
Acestea sunt circumstanțele concrete în care reclamantele – pârâte recurente, din proprie inițiativă, și în considerarea principiului executării de bună voie a obligațiilor, au procedat la consemnarea sumei de 2400 lei, pe numele recurentului – pârât B. G., la un executor judecătoresc, așa cum rezultă fără echivoc, din adresa 107/2006, emisă de Biroul Individual Executor Judecătoresc „H. V.”, la data de 24.01.2007 – fila 15 dosar.
Prin acest înscris, recurentul – pârât era invitat la sediul Biroului executorului judecătoresc, în vederea ridicării recipisei CEC nr._ în valoare de 2400 lei.
De altfel, la filele 412 – 416 dosar rezultă că deși, pârâtul – recurent a fost înștiințat să se prezinte pentru a ridica recipisa, a refuzat primirea.
Așa fiind, instanța va înlătura criticile formulate de pârâtul – recurent referitoare la faptul că această sumă nu este reală, și că nu a fost primită de el niciodată, întrucât nu li se poate reproșa intimatelor, neîndeplinirea obligației de plată a acestei sume, cât timp înscrisurile existente la dosar demonstrează contrariul.
Referitor la criticile referitoare la faptul că instanța ar trebui să admită cererea reconvențională referitoare la pasivul succesoral, tribunalul constată că și acestea sunt neîntemeiate.
Astfel, corect a reținut judecătorul fondului, că reclamantele recurente au fost cele care au organizat parastasele și pomenirile la biserică și la cimitir, separat de pârât, aceste împrejurări rezultând inclusiv din chitanțele, bonurile și facturile fiscale depuse chiar de recurentul pârât.
Aceste documente fiscale demonstrează că recurentul – pârât, pe lângă achiziționarea celor necesare evenimentelor de acest fel, a cumpărat și produse de uz casnic, cum ar fi detergent, petrol, precum și produse de igienă și cosmetică, care nu sunt specifice unor astfel de evenimente.
Cererea recurentului, ca din valoarea imobilelor, să se deducă contravaloarea îmbunătățirilor efectuate după pronunțarea sentinței 1401, este neîntemeiată.
După cum rezultă din această sentință, B. G. a primit în lotul său, suprafața de 1700 mp teren la locul „Pănușița”, în valoare de 1.700.000 lei vechi de la acea vreme, iar cererea reconvențională formulată de B. G. a fost anulată ca netimbrată, soluția rămânând definitivă și irevocabilă prin decizia Tribunalului Suceava, nr. 183 din 5 februarie 2003 – dosar atașat 9244/2002 (3333/2001).
Așa fiind, în mod temeinic și legal, instanța de fond a reținut că dreptul de creanță al pârâtului s-a stins prin executarea la executorul judecătoresc și că acesta nu le-a primit pe reclamantele recurente în casa părintească decât la înmormântare.”
Practic, contestatorul este nemulțumit de dezlegarea dată de instanță aspectelor invocate prin memoriul de recurs, ceea ce excede această procedură, reglementată doar pentru anumite cazuri expres și limitativ prevăzute, care în nici un caz nu repun în discuție chestiuni de fond privind modul în care s-a făcut judecata.
În ceea ce privește timbrarea recursului părților adverse, nu a fost identificată nicio eroare materială în sensul art 318 alin. 1 teza I din vechiul cod de procedură civilă, contestatorul iinvocând tot o greșeală de judecată din acest punct de vedere, în sensul că respectivul recurs trebuia anulat ca insuficient timbrat, iar nu pe fond, greșeală incompatibilă cu procedura contestației.
De altfel, este de observat că intimatele-recurente au achitat suma de 318 lei cu titlu de taxă de timbru, conform dovezii de la fila 41 dosar recurs, întrucât pentru diferența până la 653lei,cât aveau de achitat cu acest titlu, au obținut ajutor public judiciar sub forma scutirii de la plată conform OUG 51/2008 prin încheierea camerei de consiliu nr. 245/10 aprilie 2014.
Pentru toate considerentele învederate, în baza art. 320 din vechiul cod de procedură civilă tribunalul va respinge contestația în anulare ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondată contestația în anulare formulată de contestatorul B. G.- comuna Baia, . împotriva deciziei civile nr.1112/29.05.2014 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr._ în contradictoriu cu intimații D. A.-Livada, nr.135, CP_, jud A., C. V.-Suceava, ., ., ap.1, CP_, jud Suceava, T. E.-com Tașca, ., ap.16, CP_, jud N., G. N. B.-com Tașca, ., ap.16, CP_, jud N..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 07 Noiembrie 2014.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
V. O. D. L. A. A. I. M. L. A.
RED / TEHNORED: VOD / 04. 12. 2014 / 2 ex./ jud. G. F.-F.
| ← Partaj judiciar. Decizia nr. 182/2014. Tribunalul SUCEAVA | Uzucapiune. Decizia nr. 507/2014. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
