Pretenţii. Decizia nr. 1366/2014. Tribunalul SUCEAVA

Tribunalul SUCEAVA - Sentințe și decizii civile / 2014

Decizia nr. 1366/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 11-09-2014 în dosarul nr. 7172/86/2013*

Dosar nr._ - pretenții –

ROMÂNIA

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ nr. 1366

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 11 SEPTEMBRIE 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE: C. M. N.

JUDECĂTOR: G. F. F.

JUDECĂTOR: F. L.

GREFIER: Ș. L. G.

Pe rol, judecarea recursului formulat de reclamantul M. RĂDĂUȚI – prin primar, cu sediul în mun. Rădăuți,..2, județul Suceava împotriva sentinței civile nr. 112 din data de 14 ianuarie 2014 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._ în contradictoriu cu intimata pârâtă ȘCOALA G. CU CLASELE I-VIII NR.3 „M. E.” RĂDĂUȚI, cu sediul în mun. Rădăuți, ..3, județul Suceava.

La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile, drept pentru care instanța dispune lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a le da părților posibilitatea prezentării în sala de judecată.

După reluarea cauzei la cel de-al doilea apel nominal făcut în ședință publică, lipsesc părțile.

Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Instanța, având în vedere lipsa părților, că prin cererea de recurs nu sunt alte cereri, probe de solicitat sau excepții de invocat, constată cercetarea judecătorească încheiată în baza art.392 Cod procedură civilă și văzând că reclamantul prin cererea de recurs a solicitat judecarea cauzei și în lipsă în conformitate cu disp. art. 223 alin. 3 și art. 411 alin. 2 noul cod procedură civilă, art.242 alin. 2 vechiul cod de procedură civilă, rămâne în pronunțare.

Declarând dezbaterile închise, după deliberare,

TRIBUNALUL:

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava la data de 27.06.2013, sub nr._, reclamantul M. Rădăuți, prin primar, în contradictoriu cu pârâta Școala G. nr. 3 „M. E.” Rădăuți, a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de_ lei actualizată cu rata inflației până la data efectivă a plătii, suma pe care acesta o datorează, reprezentând plata nedatorată, sumă ce a rezultat în urma controlului efectuat de Camera de Conturi Suceava, conform Deciziei nr. 20/35/12.07.2011 - acordare spor de calculator (ecran), respectiv acordare indemnizație de conducere – administrator financiar; obligația de a face în sensul suportării sumei de către conducătorul instituției, în calitate de ordonator terțiar de credite, motivat de faptul că a acordat sporul de calculator (spor de ecran) în cuantum de 30%, deși legea permitea acordarea sporului de maxim 15%; restabilirea situației anterioare în sensul recuperării acestor sume de bani de la directorii instituțiilor școlare, aceștia având calitatea de ordonatori terțiari de credite și de angajatori, cu cheltuieli de judecata.

În motivare, a arătat că în urma controlului efectuat de auditorii Camerei de Conturi Suceava, s-a constat prin decizia nr. 20/35 din 12.07.2011 faptul că au fost identificate cazuri de abateri de la legalitate și regularitate atât de UAT M. Rădăuți, cât și la ordonatorii terțiari de credite finanțați din bugetul local la categoria „Cheltuieli de personal” pct. 8 liniuța 2 „calcularea și plata în mod necuvenit a unor drepturi salariale reprezentând spor de ecran la salariul de bază în procent de 20% și 30%, mai mare decât cel prevăzut de actele normative, care este de până la 15% din salariul de bază. Plățile nelegale s-au efectuat la ordonatorii terțiari de credite finanțați din bugetul local, fiind acordate și de către pârâta din prezenta cauză.

La ordonatorii terțiari de credite finanțați din bugetul local al mun. Rădăuți, determinarea și acordarea sporului de ecran, s-a făcut prin aplicarea la salariul de bază a unor procente de 20% - 30%, mai mari decât procentul prevăzut de dispozițiile legale în vigoare la acea dată, respectiv 15%, prevăzut de art. 8 lit. c din HG nr. 281/1993 cu privire la salarizare personalului din unitățile bugetare, cu completările și modificările ulterioare.

Actul normativ care reglementa cuantumul sporului pentru condițiile grele de muncă în perioada 2008-2009 era HG nr. 281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unitățile bugetare, având astfel întâietate față de Contractul Colectiv de muncă respectiv față de Hotărârile Paritare ale Inspectoratului Școlar Județean Suceava.

Art. 43 din Contractul Colectiv de muncă la nivel de ramură și art. 24 din contractul colectiv de muncă la nivel național, prevăd sporurile ce se acordă salariaților care prestează activități la locuri de muncă în condiții grele, periculoase, nocive, penibile rară a stabili cuantumul acestor sporuri, iar la art. 41, alin. 3 lit. a din Contractul colectiv de muncă la nivel național, se stabilește o limită minimă de 10% fără a se prevedea o limită maximă de 30%.

Prin Hotărârea nr. 2 din 14.04.2008, Comisia Paritară a Inspectoratului Școlar al Județului Suceava a prevăzut acordarea unui spor de 10-30% calculat la salariul de bază personalului din unitățile de învățământ/inspectoratul școlar, care lucrează pe calculator, rară a indica ca acordarea acestui spor să se facă Într-un procent mai mare decât cel de 15%. De asemenea, tot prin acest document Comisia paritară a hotărât ca acordarea sporului de ecran să se facă în funcție de timpul efectiv lucrat la calculator.

Salariații unităților școlare finanțate din bugetul local al mun. Rădăuți, au beneficiat de sporul de ecran în procente de 20%-30% pentru o durată normată a timpului de lucru de 8 ore pe zi, 5 zile pe săptămână, 52 de săptămâni pe an.

Analizând prevederile art. 36 lit. d și ale art. 43 din Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură de Învățământ și dispozițiile art. 41 din contractul colectiv la nivel național, pe care comisia paritară le-a avut în vedere la stabilirea sporului, se constată că sporul de 10%-30% la salariul de bază, se acordă numai personalului muncitor care lucrează în condiții deosebite și speciale, comisia neavând competența de a extinde acordarea acestui spor și altor categorii de personal, cum ar fi în cazul de față, personalului didactic și nedidactic.

Art. 43 din contract se referă la sporul pentru condiții grele, fără a stabili cuantumul în care acesta poate fi acordat. La art. 41 din contractul colectiv la nivel național, pentru condiții deosebite de muncă, grele, periculoase sau penibile este prevăzut un spor de 10% din salariul minim negociat.

În exercitarea atribuțiilor, așa cum sunt prevăzute și definite în HG nr. 833/2007 privind normele de organizare și funcționare a comisiilor paritare și încheierea acordurilor colective, comisiile paritare prin hotărârile adoptate emit doar „avize consultative” și nu pot modifica sau anula prevederile unui act normativ publicat în Monitorul Oficial al României, în cazul de față HG nr. 281/1993.

Mai mult la art. 25 din HG nr. 833/2007 se prevăd următoarele: „Acordurile colective nu pot conține prevederi contrare, drepturi și obligații sub nivelul minim stabilit plin acte normative: Clauzele acordurilor, colective nu pot excede sau, după caz, nu pot stabili îngrădirea drepturilor și obligațiilor reglementate prin lege sau drepturi ori obligații suplimentare față de cele reglementate prin lege în derularea raporturilor de serviciu”.

Actul normativ în vigoare la data de 31.12.2009, care reglementează cuantumul sporului pentru condiții grele de muncă este HG nr. 281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unitățile bugetare, forma actualizată până la data de 31.12.2009.

Conducerea unității școlare, inclusiv membrii de administrație, aveau obligația de a respecta prevederile legale, stipulate într-un act normativ, a cărui emitere și adoptare este reglementată și de către Constituția României - art. 108 și nu deciziile Comisiei Paritare a Inspectoratului Școlar al Județului Suceava care se situează în afara legii.

Respectarea acestor prevederi legale era posibilă și la îndemâna conducerii unității școlare, prin adoptarea procentului de 15%, având în vedere faptul că prin hotărârea comisiei paritare au fost indicate limita minimă și cea maximă, fără a se indica în mod expres procentele de 20% - 30%, HG nr. 281/1993 precizând maximul de 15%, astfel încât sporul putea fi acordat până la acest maxim fără a fi depășit.

În urma constatărilor Camerei de Conturi prin Decizia nr._, ordonatorii terțiari de credite au emis decizii de reținere a sumelor stabilite de Camera de Conturi Suceava, deciziile fiind contestate de persoanele în cauză, fiind emise sentințe definitive și irevocabile de anulare a deciziilor motivat de faptul că ordonatorii terțiari de credite au încălcat prevederile Codului muncii, respectiv art. 169 care specifică faptul că nu poate fi operată nici o reținere din salariu în afara condițiilor prevăzute de lege. De asemenea reținerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului a fost constatată printr-o hotărâre judecătorească. S-a constatat de către instanța de judecată faptul că nu au fost identificate dispozițiile legale care să permită reținerea de sume de bani din drepturile salariale cuvenite reclamanților, iar pârâta, respectiv ordonatorul terțiar de credite nu a putut proba că s-ar afla în posesia unei hotărâri judecătorești care să o îndreptățească a proceda la reținerile salariale contestate.

În atare situație, având în vedere faptul că ordonatorii terțiari de credite nu au respectat prevederile deciziei Curții de Conturi, de a recupera prejudiciul cauzat de angajați, este obligat, în calitate de ordonator principal de credite, să recupereze această plată nedatorată, acordată de angajator - respectiv pârâtul din prezenta cauză, angajaților săi, urmând ca ordonatorul terțiar de credite prin director, să suporte plata nedatorată actualizată cu rata inflației până la plata efectivă.

Mai menționează pârâtul, că Tribunalul Suceava, prin sentința nr. 6489/15.11.2012, sentință rămasă definitivă și irevocabilă, dosar nr. 1065/_, a reținut faptul că, contestările și măsura dispusă cu privire la drepturile salariale avansate necuvenit ordonatorilor terțiari de credite din învățământ sunt corecte, invocându-se prevederile art. 8 alin. 1 lit. c din HG 281/1993, raportat la Legea nr. 330/1996, art. 10 din OUG nr. 1/2010, raportat la art. 12 din Legea nr. 130/1996, OMEC nr. 4847 bis/01. 1 0.2004 și art. 12 alin. 4 din OMEC nr._.

În drept au fost invocate prevederile art. 1341, 1635-1649, 1528 Noul Cod Civil, Legea 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, care a abrogat prevederile HG 281/1993

În dovedirea acțiunii au fost depuse la dosar înscrisuri..

Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâta a invocat excepția lipsei de obiect a cererii față de dispozițiile art. 1 lit. a și ale art. 2 din Legea nr. 84/2012, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, întrucât acesta nu are nici un raport juridic de muncă cu salariații pârâtei și excepția prescripției dreptului material la acțiune, având în vedere că se solicită restituirea unor drepturi considerate a fi acordate necuvenit în perioada 01.01.2009 – 31.12.2010.

Prin sentința civilă nr.1652 din 1 octombrie 2013 a Tribunalului Suceava s-a admis excepția necompetenței materiale a instanței și s-a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei Rădăuți, pe rolul căreia cauza a fost înregistrată la data de 18.10.2013, sub același număr.

Prin sentința civilă nr. 112 din data de 14 ianuarie 2014 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._ , s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei și s-a respins acțiunea având ca obiect pretenții, formulată de reclamantul M. RĂDĂUȚI –PRIN PRIMAR, cu sediul în mun. Rădăuți, Piața Unirii nr. 2, jud. Suceava, în contradictoriu cu pârâta ȘCOALA G. NR. 3 „M. E.” RĂDĂUȚI, cu sediul în Rădăuți, ..3, județul Suceava.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, prin acțiunea formulată, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 27.712 lei actualizată cu rata inflației până la data efectivă a plătii, suma pe care aceasta o datorează reprezentând plata nedatorată, sumă ce a rezultat în urma controlului efectuat de Camera de Conturi Suceava, conform Deciziei nr. 20/35/12.07.2011.

Instanța de fond a reținut că prin Decizia nr. 20/35/12.07.2011 s-a constatat calcularea și plata în mod necuvenit a unor drepturi salariale reprezentând spor de ecran, plățile fiind efectuate de ordonatorii terțiari de credite finanțați din bugetul local.

Curtea de conturi a României a decis la pct.2.1 ca reclamantul să verifice toate operațiunile reprezentând cheltuieli de personal efectuate la ordonatorul principal de credite și la ordonatorii terțiari de credite finanțați din bugetul local, să stabilească prejudiciul și să-l recupereze integral.

La termenul de judecată din 14 ianuarie 2014 instanța a invocat, din oficiu, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei.

Calitatea procesuală pasivă presupune existența identității între persoana pârâtului și cel obligat în cadrul aceluiași raport juridic.

Indiferent de temeiul juridic al cererii de chemare în judecată reclamanta nu ar putea avea pretenții, într-un proces civil, decât împotriva persoanelor (fizice sau juridice) care au fost implicate în „circuitul” sumei de 27.712 lei, aceste persoane fiind ordonatorii de credite care au dispus efectuarea plăților și salariații care au beneficiat de aceste plăți.

Pârâta – ca subiect de drept civil – nu are nici o legătură cu acești bani, neavând nici o datorie față de reclamantă.

În situația dată, instanța a constatat că ordonatorii terțiari de credite sunt directorii unităților de învățământ.

Prin cererea introductivă s-a indicat ca pârât doar unitatea de învățământ, respectiv Școala G. clasele I-VIII nr. 3 „M. E.” Rădăuți și s-a solicitat obligarea sa la plata sumei de 27.712 lei și nu obligarea ordonatorului terțiar de credite la plata acestui prejudiciu constatat de Curtea de conturi, deși bugetul unității este alocat tot de reclamant, în calitate de ordonator principal de credite, iar sumele de bani au fost încasate cu titlu de sporuri, direct de angajații unității de învățământ.

În consecință, instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei invocată din oficiu și, în consecință, a respins acțiunea.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal a promovat recurs reclamantul M. RĂDĂUȚI PRIN PRIMAR, criticând-o pentru nelegalitate și netemenicie solicitând să se dispună casarea sentinței susmenționate, având în vedere faptul că instanța de fond greșit a reținut că pârâta nu ar avea calitate procesuală pasivă, atâta timp cât acțiunea a fost promovată împotriva pârâtei prin director, aceasta având calitate de ordonator terțiar de credite având personalitate juridică si având calitatea de angajator și nu directorul așa cum greșit instanța de fond a reținut, precizând în cuprinsul sentinței că acțiunea ar fi fost îndreptată doar împotriva unității de învățământ. Mai mult instanța în baza rolului activ putea și avea obligația să-i pună în vedere să precizeze cu cine înțelege să se judece.

Ordonatorul terțiar de credite este unitatea de învățământ prin director așa cum corect am precizat în acțiune.

Și prin nota de constatare a Curții de Conturi, note de constatare care au stat la baza emiterii deciziei Camerei de conturi Suceava, respectiv a sentinței 6489/15.11.2012 Tribunalului Suceava s-a precizat faptul că „auditorii publici externi au solicitat de la ordonatorul terțiar de credite Grădinița cu program prelungit nr. 3 M. P. acte, documente și informații necesare pentru justificarea modului de fundamentare și utilizare a fondurilor publice de care a beneficiat

Mai mult, faptul că prin acțiunea introductivă a solicitat explicit ca suma să fie suportată de către conducătorul instituției în calitate de ordonator terțiar de credite, lucru care în opinia noastră complinește cadrul procesual pe care instanța trebuia să-1 aibă în vedere.

In altă ordine de idei a solicitat instanței de fond a reține faptul că într-o speță similară Tribunalul Suceava a admis apelul promovat de instituția recurentă și a trimis cauza spre rejudecare. În acest sens a înțeles să invoce ca precedent dosarul nr._ *.

În motivarea recursului reclamantul a arătat că, în fapt în urma controlului efectuat de auditorii Camerei de Conturi Suceava, s-a constat prin decizia nr. 20/35 din 12.07.2011 faptul că au fost identificate cazuri de abateri de la legalitate și regularitate atât de UAT M. Rădăuți, cât și la ordonatorii terțiari de credite finanțați din bugetul local la categoria „Cheltuieli de personal" pct. 8 liniuța 2, calcularea și plata în mod necuvenit a unor drepturi salariale reprezentând spor de ecran la salariul de bază în procent de 20% și 30%, mai mare decât cel prevăzut de actele normative, care este de până la 15% din salariul de bază. Plățile nelegale s-au efectuat la ordonatorii terțiari de credite finanțați din bugetul local,..." fiind acordate și de către pârâta din prezenta cauză.

La ordonatorii terțiari de credite finanțați din bugetul local al mun. Rădăuți, determinarea și acordarea sporului de ecran, s-a făcut prin aplicarea la salariul de bază a unor procente de 20% - 30%, mai mari decât procentul prevăzut de dispozițiile legale în vigoare la acea dată, respectiv 15%, prevăzut de art. 8 lit c din HG nr. 281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unitățile bugetare, cu completările și modificările ulterioare.

Art. 43 din Contractul Colectiv de muncă la nivel de ramură și art. 24 din contractul colectiv de muncă la nivel național, prevăd sporurile ce se acordă salariaților care prestează activități la locuri de muncă în condiții grele, periculoase, nocive, penibile fară a stabili cuantumul acestor sporuri, iar la art. 41, alin. 3 lit. a din Contractul colectiv de muncă la nivel național, se stabilește o limită minimă de 10% fără a se prevedea o limită maximă de 30%.

Prin Hotărârea nr. 2 din 14.04.2008, Comisia Paritară a ISJ Suceava a prevăzut acordarea unui spor de 10-30% calculat la salariul de bază personalului din unitățile de învățământ/inspectoratul școlar, care lucrează pe calculator, fără a indica ca acordarea acestui spor să se facă într-un procent mai mare decât cel de 15%. De asemenea tot prin acest document Comisia paritară a hotărât ca acordarea sporului de ecran să se facă în funcție de timpul efectiv lucrat la calculator.

Analizând prevederile art. 36 lit. d și ale art. 43 din Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură de învățământ și dispozițiile art. 41 din contractul colectiv la nivel național, pe care comisia paritară le-a avut în vedere la stabilirea sporului, se constată că sporul de 10%-30% la salariul de bază, se acordă numai personalului muncitor care lucrează în condiții deosebite și speciale, comisia neavând competența de a extinde acordarea acestui spor și altor categorii de personal, cum ar fi în cazul de față, personalului didactic și nedidactic. Art. 43 din contract se referă la sporul pentru condiții grele, fără a stabili cuantumul în care acesta poate fi acordat. La art. 41 din contractul colectiv la nivel național, pentru condiții deosebite de muncă, grele, periculoase sau penibile este prevăzut un spor de 10% din salariul minim negociat.

Recurentul a precizat faptul că în exercitarea atribuțiilor așa cum sunt prevăzute și definite în HG nr. 833/2007 privind normele de organizare și funcționare a comisiilor paritare și încheierea acordurilor colective, comisiile paritare prin hotărârile adoptate emit doar „avize consultative" și nu pot modifica sau anula prevederile unui act normativ publicat în Monitorul Oficial al României, în cazul de față HG nr. 281/1993.

Mai mult la art. 25 din HG nr. 833/2007 se prevăd următoarele:"Acordurile colective nu pot conține prevederi contrare, drepturi și obligații sub nivelul minim stabilit prin acte normative. Clauzele acordurilor, colective nu pot excede sau, după caz, nu pot stabili îngrădirea drepturilor și obligațiilor reglementate prin lege sau drepturi ori obligații suplimentare față de cele reglementate prin lege în derularea raporturilor de serviciu".

Respectarea acestor prevederi legale era posibilă și la îndemâna conducerii unității școlare, prin adoptarea procentului de 15%, având în vedere faptul că prin hotărârea comisiei paritare au fost indicate limita minimă și cea maximă, fără a se indica în mod expres procentele de 20%-30%, HG nr. 281/1993 precizând maximul de 15%, astfel încât sporul putea fi acordat până la acest maxim fără a fi depășit.

Recurentul a mai precizat faptul că în urma constatărilor Camerei de Conturi prin Decizia nr._, ordonatorii terțiari de credite au emis decizii de reținere a sumelor stabilite de Camera de Conturi Suceava, deciziile fiind contestate de persoanele în cauză, fiind emise sentințe definitive și irevocabile de anulare a deciziilor motivat de faptul că ordonatorii terțiari de credite nu au respectat prevederile legale, încălcând astfel prevederile codului muncii, respectiv art. 169 din Legea nr. 53/2003 care specifică faptul că nu poate fi operată nici o reținere din salariu în afara condițiilor prevăzute de lege. De asemenea reținerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului a fost constatată printr-o hotărâre judecătorească. S-a constatat de către instanța de judecată faptul că nu au fost identificate dispozițiile legale care să permită reținerea de sume de bani din drepturile salariale cuvenite reclamanților, iar pârâta respectiv ordonatorul terțiar de credite nu a putut proba că s-ar afla în posesia unei hotărâri judecătorești care să o îndreptățească a proceda la reținerile salariale contestate.

În atare situație, având în vedere faptul că ordonatorii terțiari de credite nu au respectat prevederile deciziei Curții de Conturi, de a recupera prejudiciul cauzat de angajați, suntem obligați și nevoiți în calitate de ordonator principal de credite să recuperăm această plată nedatorată, acordată de angajator - respectiv pârâtul din prezenta cauză, angajaților săi, urmând ca ordonatorul terțiar de credite prin director să suporte plata nedatorată actualizată cu rata inflației până la plata efectivă.

Menționează faptul că Tribunalul Suceava, prin sentința nr. 6489/15.11.2012, sentință rămasă definitivă și irevocabilă, dosar nr._, obiect litigii curtea de conturi legea nr. 94/1992, a reținut faptul că, contestările și măsura dispusă cu privire la drepturile salariale avansate necuvenit ordonatorilor terțiari de credite din învățământ sunt corecte, invocându-se de instanță prevederile art. 8 alin. 1 lit. C din HG 281/1993 raportat la legea nr. 330/1996, art. 10 din OUG nr. 1/2010 raportat la art. 12 din legea nr. 130/1996, OMEC nr. 4847 bis/01.10.2004 și art. 12 alin. 4 din OMEC nr. 1350/2007.

Cu privire la acordarea indemnizației de conducere pentru funcția de administrator financiar care este funcție de execuție, s-a arătat faptul că s-au achitat drepturi salariale necuvenite reprezentând indemnizație de conducere pentru funcția de administrator financiar, cu toate că această funcție nu este cuprinsă în categoria funcțiilor de conducere. Plățile nelegale s-au efectuat la ordonatorii terțiari de credite finanțați din bugetul local; funcția de administrator financiar se utilizează începând cu data de 24.09.2004 odată cu . prevederilor OUG nr. 68/2004 privind unele măsuri în domeniul învățământului^ fiind echivalată cu funcția de execuție - consilier expert gradul I, inginer economist gradul I A, conform ordinului Ministerului Educației și Cercetării nr. 4847 bis din 01.10.2004.

Potrivit OG nr. 4/2006 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2006 personalului didactic din unitățile și instituțiile de învățământ salarizat potrivit legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic și ale OG nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 și în anul 2009 personalului din învățământ pentru funcția de administrator financiar nu este prevăzută indemnizația de conducere.

Consiliul de administrare al Inspectoratului școlar județean Suceava nu avea competența de a aproba drepturi salariale cum ar fi indemnizații de conducere, dacă aceste drepturi nu sunt prevăzute în actele normative care reglementează drepturile salariale de care beneficiază personalul didactic, didactic auxiliar și nedidactic.

Prin Ordinul Med. C nr. 4847 bis/01.10.2004 la art. 2 s-a aprobat echivalarea funcției de administrator financiar grad I prevăzută la anexa nr. 3 la OUG nr. 68/16.09.2004 cu funcția de consilier, expert gradul I, inginer, economist gradul I A prevăzută în anexa V/I din OUG 191/2002 ca funcție de execuție, de unde rezultă că și funcția de administrator financiar este o funcție de execuție.

Ministerul Educației și Cercetării prin adresa nr. 812/21.10.2010 face cunoscut faptul că funcția de conducere este cea de contabil șef la care se prevede o funcție de execuție, respectiv economist, similar cu administrator financiar, o parte de conducere, similar cu indemnizația de conducere.

Pentru anii 2008-2009 indemnizațiile pentru persoanele care ocupă funcții de conducere specifice, precum și indemnizațiile pentru îndeplinirea unor activități specifice învățământului sunt prevăzute în anexele nr. 4.2 și 4.4 din OG nr. 15 din 30 ianuarie 2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 și în anul 2009 personalului din învățământ. Potrivit acestor reglementări, în cadrul unităților de învățământ gimnazial funcțiile de conducere care pot beneficia de indemnizație de conducere sunt cele de director, director adjunct și secretar, funcția de administrator financiar nefiind cuprinsă în categoria funcțiilor de conducere, pentru a beneficia de indemnizația de conducere.

Față de cele prezentate mai sus a solicitat instanței admiterea apelul nostru așa cum a fost formulat a casa sentința și în consecință, a obliga instituția în calitate de ordonator terțiar de credite prin director, respectiv pe director să restituie suma de 27.712 Iei actualizată cu rata inflației până la data efectivă a plății, suma pe care acesta o datorează, reprezentând plata nedatorata, sumă ce a rezultat în urma controlului efectuat de Camera de Conturi Suceava, conform Deciziei nr. 20/35/12.07.2011 - acordare spor de calculator (ecran), respectiv acordare indemnizație de conducere - administrator financiar și de a se restabili situația anterioară în sensul recuperării acestor sume de bani de la directorii instituțiilor școlare, aceștia având calitatea de ordonatori terțiari de credite și de angajatori.

Totodată, a solicitat obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecata care se vor face cu prezentul litigiu.

În drept ins-au invocat prevederile art. 1341, 1635-1649, 1528, art . 488 pct. 5, 6 și 8 noul cod civil, Legea 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, care a abrogat prevederile HG nr. 281/1993

S-a solicitat a se proceda la judecarea cauzei și în eventuala lipsă, conform art. 223 alin. 3 și art. 411 alin. 2 noul cod procedură civilă, art.242 alin. 2 vechiul cod de procedură civilă.

Intimata pârâtă ȘCOALA G. CU CLASELE I-VIII NR.3 „M. E.” RĂDĂUȚI a formulat întâmpinare în termen procedural arătând următoarele:

1. La litera a) denumire și sediu pârât persoană juridică: ȘCOALA G. „M. E.", cu sediul în Rădăuți, .. 3, jud. Suceava, cod poștal_, Cod de identificare fiscală_,

C. bancar RO77TREZ24A_X, deschis la Trezoreria municipiului Rădăuți

2.La litera b), excepția procesuală pe care înțelegem să o invocăm este lipsa calității procesuale a Școlii Gimnaziale „M. E." Rădăuți.

3. )"Sporul de ecran" s-a acordat în baza buletinelor de expertizare la locul de muncă nr. 220/23.05.2008 prelungit pentru anul 2009 cu nr. 145/28.05.2009, emise de Autoritatea de Sănătate Publică Suceava și pe baza deciziei directorului școlii nr 145/28.05.2008. în ce privește mărimea „sporului de ecran" s-au avut în vedere următoarele acte normative în vigoare: Hotărârea nr. 2 a Comisiei paritare la nivelul I.S.J. Suceava întrunită în data de 14.04.2008. Potrivit acestei Hotărâri, „(art. 1) se acordă un spor de 10-30 %, calculat la salariul de bază personalului din unitățile de învățământ care lucrează la calculator. Sporul prevăzut la art. 1 se va acorda în funcție de timpul efectiv lucrat la calculator," Mărimea sporului se aprobă în consiliul de administrație al unității de învățământ numai pe baza buletinului de determinare prin expertizare a locurilor de muncă emis de Autoritatea de Sănătate Publică și a deciziilor emise în acest sens. Art. 5 al prezentei hotărâri prevede „ directorii unităților de învățământ răspund de aplicarea și respectarea prezentei hotărâri prin emiterea deciziilor corespunzătoare. " Potrivit Regulamentului de Organizare si Funcționare a Comisiilor Paritare (ANEXA nr.5 la Contractul Colectiv de muncă unic la nivel de ramură - învățământ 2003/2004 publicat in Monitorul Oficial al României, miercuri 28 iulie 2004) „hotărârile comisiilor paritare sunt obligatorii pentru părți" la fel cum reiese și din Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură învățământ art. 13 alin 2 „hotărârile Comisiilor paritare sunt obligatorii pentru părți";

Contractul colectiv de munca la nivel național pentru anii 2007-2010, la art. 41 alin 5

prevede „ Prin Contractul Colectiv de Muncă la nivel de ramură, grupuri de entități și unități pot fi negociate și alte categorii de sporuri (spor de izolare, spor pentru folosirea unei limbi străine, dacă aceasta nu este cuprinsă în obligațiile postului etc.);

Contractul Colectiv de Muncă la nivel de ramură - învățământ la art. 36 lit. d) prevede un „spor de 10-30% la salariul de bază pentru personalul muncitor care lucrează în condiții deosebite și speciale ".

Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă la art. 7 alin 2 prevede „Contractele colective de muncă, încheiate cu respectarea dispozițiilor legale, constituie legea părților", iar la art. 8 alin 4 se precizează „La încheierea contractului colectiv de muncă, prevederile legale referitoare la drepturile salariaților au un caracter minimal "

Legea 128/1997 privind Statutul personalului didactic la art. 50 alin. 12 prevede faptul că „Personalul didactic beneficiază de premii și alte drepturi bănești prevăzute de lege și Contractul Colectiv de muncă".

Prin Ordinul nr. 1350/2007 pentru aprobarea metodologiilor de calcul al drepturilor salariale care se acordă personalului didactic încadrat pe funcțiile din anexele la OG nr. 11/2007, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului a reglementat cadrul normativ în temeiul căruia personalului didactic auxiliar i se acordă sporul în discuție.

Sporul pentru condiții periculoase și/sau vătămătoare se acordă cu respectarea Regulamentului comun nr.6366/1993 al Ministerului Muncii si Protecției Sociale și al Ministerului Sănătății dat pentru aplicarea art.8 lit. a) din HG nr.281/1993. Potrivit acestui Regulament munca care se desfășoară la calculator este considerată muncă în condiții vătămătoare (suprasolicitare nervoasă și vizuală), iar pentru plata contravalorii acestui spor s-au parcurs etapele de stabilire a locurilor de munca supuse expertizării (art.2 lit. a - c și art.4 alin.2 din Regulament) ,obținerea buletinelor de expertizare la locul de muncă emise de Autoritatea de Sănătate Publică Suceava, precum și stabilirea cotelor procentuale și nominalizarea personalului ce beneficiază de acest spor (art. 3. lit. a-c si art. 16 si 17 din Regulament) prin coroborarea Hotărârii Consiliului de Administrație al școlii, Hotărârii nr. 2 a Comisiei paritare la nivelul I.S.J. Suceava care s-a încheiat cu acordul sindicatului și a deciziilor emise de către directorul unității. S-a avut in vedere si art.28 alin. 1 din H.G.833/2007 care prevede „executarea acordului colectiv este obligatorie pentru ambele părți. Neîndeplinirea obligațiilor asumate atrage răspunderea civilă și, după caz, disciplinară, a părților care se fac vinovate de aceasta ".

Sintagma de „personal muncitor", așa cum reiese din prevederile art.36 litera d) si art. 43 din Contractul colectiv de munca la nivel de ramura învățământ dar si art.41 din Contractul colectiv de munca la nivel național, se refera la toți angajații dintr-o unitate care au contract de munca si care, in acest caz, lucrează un anumit timp din norma in condiții periculoase. La art.41 alin.3 din Contractul colectiv de munca la nivel național, procentele prevăzute sunt cele minime ce se pot acorda, si nu limitative.

La stabilirea procentului de 25% pentru sporul de ecran s-au avut in vedere art.41, al.3 din Contractul colectiv de munca unic la nivel național care menționează nivelul minim de 10% al sporului de pentru condiții grele si periculoase, fără a se restricționa în mod expres acest nivel; consideram neîntemeiată constatarea potrivit căreia în anul 2009 la un număr de 14 persoane s-au calculat si acordat necuvenit drepturi salariale reprezentând "spor ecran " în procent de 25%, mai mare decât cel prevăzut la art.8, lit.c) din HG 281/1993, în raport cu prevederile art.238 alin.(3) din Legea 53/2003 - Codul muncii ( în forma aflată în vigoare la data încheierii contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de ramură învățământ si înregistrat la M.M.S.S.F. cu nr.5521/09.01.2004): " Art.238. -....( 3) La încheierea contractului colectiv de muncă prevederile legale referitoare la drepturile salariaților au un caracter minimal.

De asemenea, intimata a considerat netemeinică constatarea potrivit căreia sporul de 10-30% la salariul de bază, prevăzut la art. 36 lit. d) din Contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de ramură învățământ se acordă numai "personalului muncitor" - nu și altor categorii de personal, cum ar Fi personalul didactic si didactic auxiliar -, având în vedere că această constatare este în contradicție cu prevederile art. 239 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (în forma aflată în vigoare la data încheierii contractului colectiv de muncă): „Art. 239.

Prevederile contractului colectiv de muncă produc efecte pentru toți salariații, indiferent de data angajării sau de afilierea lor la,o organizație sindicală, iar sintagma de "personal muncitor" reprezintă, potrivit Dicționarului explicativ al limbii române - DEX (Academia Română - Institutul de Lingvistică „I. I.", op. cit., ed. a Il-a, Editura „Univers Enciclopedic", București, 1998, v° „personal", p. 783; v° „muncitor", p. 661): totalitatea persoanelor care lucrează într-o întreprindere, într-o instituție.

Față de Hotărârea nr.2 /14.04.2008 a Comisiei Paritare la nivelul ISJ Suceava, consideram netemeinică constatarea potrivit căreia comisiile paritare - în exercitarea atribuțiilor definite în HG nr.833/2007, privind normele de organizare si funcționare a comisiilor paritare si încheierea acordurilor colective - prin hotărârile adoptate emit doar "avize consultative ", întrucât HG nr.833 /2007, adoptată de Guvernul României în temeiul Legii nr.188 /1999 privind Statutul funcționarilor publici - nu se aplică comisiei paritare constituite la nivelul ISJ Suceava si contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de ramură învățământ si înregistrat la M.M.S.S.F. cu nr.5521/09.01.2004 . H.G. nr. 833/2007 reglementează acordurile colective încheiate între autorități sau instituții publice și funcționarii publici din cadrul acestora (art. 22 din acest act normativ), participarea funcționarilor publici în comisiile paritare (art. 2 din acest act normativ), precum și consultarea comisiilor paritare conform art. 74 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici (art. 13 alin. (1) din H.G. nr. 833/2007). Având în vedere că - în conformitate cu dispozițiile art. 6 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici (în forma republicată a doua oară, în vigoare la data adoptării Hotărârii Comisiei Paritare la nivelul I.Ș.J. Suceava nr. 2/14.04.2008) - personalului didactic și personalului didactic auxiliar (personal contractual) nu li se aplică prevederile Legii nr. 188/1999 și nici prevederile actelor normative subsecvente, adoptate în temeiul și pentru aplicarea acestei legi (ex. H.G. nr. 833/2007), având în vedere si faptul că aceste categorii de personal nu sunt constituite din funcționari publici, negocierile colective se materializează în contracte colective de muncă .

Pentru personalul didactic și personalul didactic auxiliar (personal contractual), Contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de ramură învățământ și înregistrat la M.M.S.S.F. cu nr. 5521/09.01.2004 și comisia paritară constituită la nivelul I.Ș.J. Suceava, sediul materiei de reglementare era constituit de prevederile de drept comun din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (art. 236-247), din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, de prevederile cu caracter special instituite prin Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, precum și de actele normative subsecvente, de Contractul colectiv de muncă unic la nivel național etc.

Având în vedere cele menționate mai sus, a considerat că emiterea Deciziei Directorului Școlii Gimnaziale „M. E." Rădăuți, nr. 145/28.05.2008, privind acordarea sporului de ecran în cuantum de 12,15 și 25 % s-a făcut cu respectarea prevederilor legale.

În ceea ce privește indemnizația de conducere, trebuie reținut faptul ca auditul efectuat nu a făcut dovada ca datoria pentru care s-a făcut plata nu a existat din punct de vedere juridic, in raporturile dintre reclamant si parat si nici a faptului ca plata ar fi făcuta din eroare. Sumele a căror restituire se solicita au fost plătite de parata (Școala G. "M. E." Rădăuți) și de reclamanta cu baza legala, indemnizația de conducere aferenta funcției de administrator financiar( contabil sef), fiind corect plătită, funcția fiind una de conducere si nu una de execuție.

Criteriile de normare pentru personalul didactic auxiliar si personalul nedidactic din unitățile de învățământ preuniversitar, aprobate prin notificarea MEN- Direcția Generala a finanțelor nr._/28.12.1999, prevăd ca fiecare Scoală cu cl. I - VIII, liceu, grup Școlar va avea un post de contabil sef pentru fiece ordonator de credite, funcție ce nu este condiționata de existenta unui birou, serviciu sau compartiment in subordine.

Aceleași prevederi sunt stipulate si in Legea 273/2006 privind finanțele publice locale cu modificările si completările ulterioare, care aduce precizări suplimentare legate de funcția de șef al compartimentului financiar contabil prin art.2 pct.54 „șef al compartimentului financiar-contabil - persoana care ocupă funcția de conducere a compartimentului financiar-contabil și care răspunde de activitatea de încasare a veniturilor și de plată a cheltuielilor sau, după caz, una dintre persoanele care îndeplinește aceste atribuții în cadrul unei instituții publice care nu are în structura sa un compartiment financiar-contabil sau persoana care îndeplinește aceste atribuții pe bază de contract, în condițiile legii".

Reglementarea situației administratorilor financiari, ca personal didactic auxiliar ,in privința echivalării funcțiilor, a făcut obiectul Ordinului MEC 4847 bis din 2004. Funcția de administrator financiar a fost introdusa in legislația salarizării personalului din învățământ din anul 2004 prin OUG nr.68/2004 fiind echivalata cu funcția de economist, contabil, referent, consilier, inginer, prin OMECT 4847/bis/2004, publicat in MO nr.925/11.10.2004.In conformitate cu art.7.al ordinului mentionat, pentru funcțiile de conducere prevăzute la noile funcții didactice auxiliare de administrator financiar se va utiliza Anexa VI/1 la OUG nr.191/2002 cu modificările si completările ulterioare. Indemnizatia de conducere se vor calcula conform acesteia. Indemnizatiile de conducere se acorda in raport cu funcția de conducere îndeplinită marimea unității de invatamant si complexitatea activității.

In reglementarea acestei metodologii, funcția de administrator financiar este o funcție didactica auxiliara in cadrul instituțiilor de invatamant, al unităților conexe si al unităților subordonate MEC, pentru activitatiile care cuprind atribuții si sarcini cu specific financiar-contabil, normare salarizare, investiții, reparații, aprovizionare si administrare. Este o funcție de conducere, echivalenta cu funcția de consilier, expert gr.I, inginer, economist gr.IA.

In baza Hotărârii Consiliului de Administrației al ISJ Suceava, s-a stabilit categoria flecarei unități ca instituție de invatamant ,ordonator terțiar de credite si procentele indemnizațiilor de conducere pentru funcția de administrator financiar - contabil sef,daca îndeplinește condițiile de ocupare a acestui post,conform Legii contabilității nr.82/1991 republicata in 2002.

Prin adresa nr.448/2006 a ISJ Suceava unitatea se încadrează in categoria I cu indemnizație de conducere pentru funcția de contabil sef,in procent de 30 %.

In susținerea faptului ca funcția de administrator financiar - contabil sef este funcție de conducere ,aducem ca argument prevederile Art.294 din Legea nr.53/2003 - Codul Muncii „in sensul prezentului cod,prin salariați cu funcții de conducere se intelege: administratorii –salariați ,inclusiv președintele consiliului de administrație daca este si salariat,directorii generali si directorii ,directorii generali adjuncți directorii adjuncti, sefii compartimentelor de munca - divizii, departamente, sectii, ateliere, servicii, birouri, precum si asimilații lor stabiliți potrivit legii sau prin contractele colective de munca ori ,dupa caz,prin regulamentul intern ." Reglementările interne pot fi: regulamentul intern,statul de funcțiuni etc. Conform statului de personal(functii)aprobat de ISJ Suceava pentru anii 2009 si 2010, postul aprobat este de contabil sef(seful comp.fin.contabil) si respectând definiția data de Codul Muncii, șeful compartimentului financiar contabil, respectiv administrator financiar contabil sef, reiese clar ca este funcție de conducere.

Statul de personal emis si aprobat de ISJ Suceava are inclusa si funcția de contabil sef, doamna G. M., având decizie pentru contabil sef începând cu data de 01.02.2006.

Art.2 si 3 din Ordonanța 11/2007, reglementează modul de calcul al salariului personalului didactic auxiliar, act normativ cu aplicabilitate in anul 2009. Pentru anul 2009, pentru funcția de administrator financiar se utilizează funcția didactica auxiliara din grila - anexa 3 din OG 15/2008, modif. prin OUG 151/2008, la care se calculează indemnizația de conducere in procentul stabilit, cu respectarea anexei VI/1 a la OG 10/2008.

Potrivit Legii 330/2009, anexa II/1.3 funcția de contabil sef( administrator financiar) este o funcție de conducere in cadrul învățământului preuniversitar, cu indemnizație de conducere, funcția având inclusa in salariul de baza indemnizația de contabil sef. Indemnizația de conducere a administratorului financiar I S, - contabil sef a fost aprobata in baza Ordinului Ministrului Educației pentru aprobarea metodologiei de utilizare a funcției didactice auxiliare de administrator financiar( patrimoniu) si echivalarea acesteia cu funcțiile pentru activitatea de specialitate din anexa V/l cap.I lit. a si c din OUG 191/2002. Potrivit adresei nr.448/2006 a ISJ Suceava si in baza hotărârii consiliului de administrație al ISJ Suceava, paratul a fost încadrat in categoria I ca instituție de învățământ ordonator terțiar de credite, iar persoana încadrata pe funcția de administrator financiar-contabil sef avea o indemnizație de conducere de 30 %.

Prin adresa 812 din 21.10.2010 emisa de MECTS, funcția de administrator financiar a fost introdusa in legislația salarizării personalului din învățământ in anul 2004 prin OUG 68/2004, fiind echivalenta cu funcția de economist, contabil, referent, consilier, inginer, prin OM 4847 bis/2004.

S-a apreciat faptul ca la data efectuării plații de 27.712 lei cu titlul de cheltuieli de personal, datoria reclamantului de plata a acestei sume exista din punct de vedere juridic, având in vedere cele arătate mai sus. Nu se poate retine eroarea reclamantei la efectuarea acestei plați, având in vedere ca aceasta plata a fost efectuata pe baza solicitării paratei, aprobata de reclamanta in calitate de ordonator de credite. Se constata astfel ca in niciun moment reclamantul nu a fost in eroare sub acest aspect, efectuând plata in totala cunoștința de cauza, cu titlul de cheltuieli de personal.

Deși la anexa 11/1,3 pct.2 din Legea cadru 330/2009 este inclusa si funcția de contabil sef (administrator financiar) in categoria funcțiilor de conducere din învățământul preuniversitar, potrivit sistemului de salarizare instituit prin acest act normativ, pentru funcțiile de conducere nu mai este reglementata distinct indemnizația de conducere, ci aceasta este inclusa in salariul de baza, calculat in funcție de coeficienții de erarhizare prevăzuți expres pentru fiecare funcție de conducere in parte.

În consecința nu se justifica, fiind lipsită de bază legală, plata unei indemnizații de conducere in plus fata de salariul de baza, calculat conform dispozițiilor legale anterior menționate, pentru persoanele ce ocupa funcțiile de administrator financiar( contabil sef).

Sub acest aspect, se poare retine faptul ca sumele a căror restituire se solicita au fost plătite de reclamanta cu baza legala, indemnizația de conducere aferenta funcției de administrator financiar (contabil sef) fiind corect plătită.

Examinând recursul prin prisma motivelor de apel invocate, a actelor și lucrărilor dosarului precum și a textelor de lege incidente în speță, tribunalul reține că recursul este fondat pentru următoarele argumente:

În mod greșit a reținut instanța de fond că în speță este dată excepția calității procesuale pasive a pârâtei ȘCOALA G. CU CLASELE I-VIII NR.3 „M. E.” RĂDĂUȚI.

Așa cum rezultă din cuprinsul cererii de chemare în judecată, precizată în faza procedurii prealabile judecății, la cererea instanței (fila 34 dos) reclamantul M. Rădăuți – prin primar), a chemat în judecată pârâtul ȘCOALA G. CU CLASELE I-VIII NR.3 „M. E.” RĂDĂUȚI, prin reprezentanții săi legali, respectiv prin director R. I., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată pârâta în calitate de ordinator terțiar de credite, la plata sumei de_ lei, actualizată cu rata inflației până la data efectivă a plătii, suma pe care acesta o datorează, reprezentând plata nedatorată, sumă ce a rezultat în urma controlului efectuat de Camera de Conturi Suceava, conform Deciziei nr. 20/35/12.07.2011 - acordare spor de calculator (ecran), respectiv acordare indemnizație de conducere – administrator financiar; obligația de a face în sensul suportării sumei de către conducătorul instituției, în calitate de ordonator terțiar de credite, motivat de faptul că a acordat sporul de calculator (spor de ecran) în cuantum de 30%, deși legea permitea acordarea sporului de maxim 15%; restabilirea situației anterioare în sensul recuperării acestor sume de bani de la directorii instituțiilor școlare, aceștia având calitatea de ordonatori terțiari de credite și de angajatori.

Potrivit art. 97 din Legea nr. 1/2011, directorul exercită conducerea executivă a unității de învățământ, este reprezentantul legal al acesteia și totodată este ordonatorul de credite al unității de învățământ.

Noțiunea de ordonator de credite este indisolubil legată de instituția sau autoritatea publică care utilizează banii publici.

Prin urmare, în mod corect reclamantul a chemat în judecată unitatea de învățământ cu personalitate juridică – ȘCOALA G. CU CLASELE I-VIII NR.3 „M. E.” RĂDĂUȚI., prin director, în calitate de ordonator terțiar de credite, existând astfel identitate între persoana chemată în judecată și cel obligat în raportul juridic dedus judecății.

Reținând în mod greșit excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului instanța de fond a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului pricinii, motiv pentru care, în temeiul disp. art. 480 al.2 C.pr.civ, tribunalul va admite recursul, va dispune casarea hotărârii primei instanțe și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE :

Admite recursul formulat de reclamantul M. RĂDĂUȚI – prin primar, cu sediul în mun. Rădăuți,..2, județul Suceava împotriva sentinței civile nr. 112 din data de 14 ianuarie 2014 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._ în contradictoriu cu intimata pârâtă ȘCOALA G. CU CLASELE I-VIII NR.3 „M. E.” RĂDĂUȚI, cu sediul în mun. Rădăuți, ..3, județul Suceava.

Casează în tot sentința civilă nr. 112/14.01.2014, pronunțată de Judecătoria Rădăuți, în dosarul nr._ și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, respectiv Judecătoriei Rădăuți.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din data de 11 SEPTEMBRIE 2014.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

C. M. G. F. F. L.

N. F.

GREFIER,

Ș. L.

Red. C.M.N.

Jud. fond. P. D.

Tehnored. Ș.L.G.

Ex.2./08.10.2014.

← Servitute. Decizia nr. 1118/2014. Tribunalul SUCEAVA		Fond funciar. Sentința nr. 83/2014. Tribunalul SUCEAVA →

Pretenţii. Decizia nr. 1366/2014. Tribunalul SUCEAVA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Decizia nr. 1366/2014. Tribunalul SUCEAVA