Pretenţii. Decizia nr. 416/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 416/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 18-02-2014 în dosarul nr. 6133/314/2012
Dosar nr._ - pretenții -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 416
Ședința publică din 18 februarie 2014
Președinte- M. C.
Judecător- D. D.
Judecător - T. M.
Grefier - P. T.
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanta Asociația de proprietari nr.48 Suceava – reprezentată prin C. N., cu sediul în municipiul Suceava ..4, bl._, jud.Suceava, împotriva sentinței civile nr.4043 din 2 iulie 2013 a Judecătoriei Suceava (dosar nr._ ), intimat fiind pârâtul G. C., domiciliat în municipiul Suceava, ., ., ..
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns C. N. pentru reclamanta recurentă asistat de avocat F. I. și avocat S. S. pentru pîrîtul intimat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța constatînd recursul în stare de judecată, a trecut la dezbateri.
Avocat F. I. pentru reclamanta recurentă, a cerut admiterea recursului, casarea sentinței și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.
Avocat S. S. pentru pîrîtul intimat, a cerut respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței ca fiind legală și temeinică, fără cheltuieli de judecată.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea adresată Judecătoriei Suceava la data de 2 august 2012 reclamanta Asociația de proprietari nr. 48 Suceava – prin reprezentant legal a chemat în judecată pe pârâtul G. C. solicitând să se dispună obligarea acestuia din urmă la plata sumei de 13.136,07 lei reprezentând cheltuieli de întreținere și comune și penalități de întârziere în cuantum de 19.990 lei, în coeficient de 0,1% pe zi din suma datorată, calculate conform Legii nr. 230/2007 și Hotărârii Adunării generale a asociației de proprietari.
În motivare a arătat că pârâtul datorează asociației de proprietari al cărui membru este, cheltuieli cu întreținerea pentru utilitățile primite, anume apă rece, apă caldă menajeră și canalul aferent, agentul termic pentru încălzirea locuinței, gazul metan și cheltuielile comune în cuantum total de 33.126,33 lei pentru perioada mai 2009 – iunie 2012.
A precizat că aceste cheltuieli se repartizează pe fiecare locuință în conformitate cu Legea nr. 230/2007 și Hotărârea Adunării generale a asociației de proprietari, iar la repartizarea acestor cheltuieli se ține cont de facturile emise de către furnizorii de utilități.
De asemenea, a mai precizat că a somat pârâtul în numeroase rânduri să-și achite debitul restant, data limită pentru achitarea sumei ce reprezintă cheltuielile comune și de întreținere fiind menționată în lista lunară ce se afișează la scara blocului.
În drept au fost invocate prevederile Legii nr. 230/2007, Statutul asociației și Hotărârea Adunării generale.
Pîrîtul G. C. a formulat întâmpinare (filele 68-72) prin care a invocat, pe cale de excepție, prescripția dreptului la acțiune pentru debitul principal născut anterior datei de 02.08.2009, în cuantum de 13.714,22 lei, în raport de dispozițiile art. 1și art. 3 din Decretul nr. 167/1958, aceeași soartă având și penalitățile aferente acestui debit, urmând a fi analizate pe fond doar pretențiile în cuantum de 9.113,11 lei.
Pe fondul cauzei, a precizat că înțelege să conteste cuantumului debitului și al penalităților. A precizat că din data de 30.11.2011 nu mai locuiește în respectivul imobil, fiind internat la Căminul de bătrâni din Ilișești, începând cu această dată în imobil nu a mai locuit nicio persoană, neexistând astfel nici consum la utilități. Cu excepția cheltuielilor pe cota-parte indiviză, pe care proprietarii imobilelor sunt obligați să le plătească indiferent dacă locuiesc sau nu în imobil, celelalte categorii de cheltuieli urmează a fi calculate în funcție de consumul individual al utilităților.
A precizat că ulterior datei de 30.11.2011, în mod eronat, i s-au impus la plată sume care nu au natura de cheltuieli pe cotă-parte indiviză, pe care recunoaște că le datorează. În ceea ce privește cuantumul penalităților, a precizat că acestea nu pot depăși suma la care s-au aplicat.
În drept au fost invocate prevederile art. 115, art. 118 Cod procedură civilă.
Judecătoria Suceava, prin încheierea din 12 martie 2013 a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru debitul născut anterior datei de 2 august 2009 și penalitățile aferente acestui debit.
Pentru a hotărî astfel, asupra excepției invocate instanța a reținut următoarele:
Prin prezenta acțiune, formulată pe data de 02.08.2012, reclamanta Asociația de proprietari nr. 48 a solicitat obligarea pârâtului G. C. la plata sumei de_,33 lei, reprezentând cheltuieli restante și penalități pentru perioada mai 2009-iunie 2012.
Instanța a reținut că, potrivit art. 1 alin.1 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, dreptul la acțiune având obiect patrimonial se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege, acesta fiind de 3 ani ( conform art. 3 din același act normativ), termenul începând să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune. Astfel cum prevede art. 46 din Legea nr. 230/2007, toți proprietarii au obligația sa plătească lunar, conform listei de plata a cheltuielilor asociației de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari. Așadar, suma pentru care s-a solicitat obligarea pârâtului la plată în prezentul dosar este alcătuită din cheltuielile de întreținere calculate și datorate lunar și penalitățile aferente acestora, astfel cum se menționează în listele de plată depuse la dosar, pentru fiecare lună fiind un alt termen de scadență.
Prin urmare, raportat la dispozițiile legale menționate anterior, pentru cheltuielile de întreținere exigibile anterior datei de 02.08.2009, cu 3 ani înainte de formularea acțiunii, a operat prescripția dreptului material la acțiune.
Instanța nu a putut reține că, în cauză, a fost întrerupt cursul prescripției prin plata unor sume cu titlu de cheltuieli de întreținere în anii 2010 și 2011, potrivit chitanțelor depuse de reclamantă la dosar pentru termenul din data de 12.03.2013. După cum a recunoscut însăși reclamanta, aceste sume au fost achitate de fiica pârâtului, G. I. M. (numele ei fiind chiar menționat pe unele dintre chitanțe), astfel încât aceste plăți nu sunt echivalente cu o recunoaștere neîndoielnică de către pârât a dreptului a cărui acțiune se prescrie pentru a avea caracterul întreruptiv de prescripție prev. de art. 16 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958, neexprimând o manifestare de voință a celui în favoarea căruia curge prescripția extinctivă.
Pe fondul cauzei, prima instanță, prin sentința civilă nr.4043 din 2 iulie 2013 a admis în parte, acțiunea civilă având ca obiect „pretenții”, a obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 5805,32 lei, reprezentând cheltuieli de întreținere pentru perioada august 2009-iunie 2012, precum și a sumei de 5805,32 lei, reprezentând penalități aferente aceleiași perioade și a obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 500 lei, reprezentând cheltuieli de judecată
Pentru aceasta instanța s-a raportat la perioada august 2009 – iunie 2012, stabilind că pentru apartamentul pîrîtului, conform listelor lunare de plată, cheltuielile se ridică la suma de 6674,2 lei.
Referitor la întinderea debitului instanța a reținut că începînd cu luna noiembrie 2011 pîrîtul nu mai locuiește în apartamentul proprietatea sa, ci în Căminul de bătrâni din Ilișești, aspect recunoscut de reclamantă în concluziile scrise, arătându-se că în tabelul privind cheltuielile atât consumul de apă rece, cât și apă caldă este zero, începând din acea perioadă. În schimb, instanța constată că, astfel cum reiese din centralizatorul depus de reclamantă la fila 113 dosar în perioada decembrie 2011 – aprilie 2012 s-au calculat cheltuieli pentru încălzire apartament, în cuantum total de 868,88 lei. Instanța consideră că această sumă nu este datorată, întrucât nu corespunde unui consum de energie termică de către pârât, care, după cum am arătat, nu locuia în apartament. Prin urmare, debitul aferent perioadei august 2009- iunie 2012 este în cuantum de 5805,32 lei (scăzându-se din valoarea totală de 6674,2 lei suma de 868,88 lei).
Având în vedere că, potrivit art. 49 din Legea nr. 230/2007, penalizările de întârziere pot fi calculate fără ca suma acestora să poată depăși suma la care s-au aplicat, penalitățile calculate pentru neplata cheltuielilor comune pentru perioada august 2009- iunie 2012 nu pot depăși debitul principal de 5805,32 lei, astfel încât instanța nu a putut obliga pârâtul la plata penalităților decât în limita prevăzută de lege.
În ceea ce privește susținerea pârâtului că din sumele datorate, astfel cum au fost reținute anterior, instanța ar trebui să scadă suma de 7300 lei achitată de fiica pârâtului în perioada februarie 2010 – martie 2011(conform înscrisurilor de la filele 96-99), instanța a constatat că aceasta este neîntemeiată, întrucât plățile efectuate de fiica pârâtului au stins debite anterioare celor care au făcut obiectul prezentei cauze, după cum reiese, de altfel, din mențiunile efectuate în listele de plată. Astfel, instanța a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru ceea ce rămăsese de plată la momentul formulării acțiunii, după ce fuseseră efectuate plățile de către fiica pârâtului, restanțe acumulate până în luna august 2009.
Reclamanta a formulat recurs criticînd sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare, recurenta a reiterat susținerile potrivit cărora excepția prescripție a fost greșit reținută, întrucît termenul de prescripție a fost întrerupt prin plățile efectuate în perioada februarie 2010 – martie 2011.
În ce privește suma de 868,88 lei înlăturată de instanță, recurenta a arătat că pîrîtul nu a făcut nici un fel de demers pentru debranșarea de la agentul termic pentru a nu mai beneficia de acest serviciu, indiferent dacă locuiește sau nu în imobil agentul termic este furnizat, nu după numărul persoanelor, ci după suprafața imobilului, prin urmare dacă imobilul nu a fost debranșat pîrîtul este obligat să plătească cheltuielile ocazionate cu furnizarea agentului termic, faptul că nu a locuit a fost avut în vedere de către reclamantă la consumul de apă, care așa cum se poate vedea în listele de plată în această perioadă consumul este zero. Nu este culpa reclamantei cu pîrîtul nu a făcut demersuri pentru a se debranșa.
Examinând actele și lucrările dosarului, tribunalul constată întemeiate în parte criticile formulate.
Astfel, așa cum a reținut și prima instanță, plățile efectuate conform chitanțelor de la filele 96-99 dosar au fost efectuate de fiica pîrîtului, astfel că nu pot fi reținute ca acte de recunoaștere efectuate de însuși debitor de natură să întrerupă cursul prescripției, astfel că excepția a fost corect reținută.
Așa cum rezultă din listele de plată suma de 868,88 lei vizează contravaloarea agentului termic și cum apartamentul proprietatea pîrîtului este branșat la acest serviciu el este obligat să achite contravaloarea acestuia fiind irelevant dacă locuiește sau nu în imobil.
În consecință, în baza art.312 Cod procedură civilă raportat la art.304 pct.9 Cod procedură civilă, tribunalul va admite recursul, va modifica în parte sentința civilă și va obliga pîrîtul intimat G. C. să plătească reclamantei recurente Asociația de Proprietari nr.48 Suceava și suma de 868,88 lei.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Ca parte căzută în pretenții, în temeiul disp.art.274 Cod procedură civilă, pîrîtul intimat va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE :
Admite recursul declarat de reclamanta Asociația de Proprietari nr.48 Suceava – reprezentată prin C. N., cu sediul în municipiul Suceava ..4, bl._, jud.Suceava, împotriva sentinței civile nr.4043 din 2 iulie 2013 a Judecătoriei Suceava (dosar nr._ ), intimat fiind pârâtul G. C., domiciliat în municipiul Suceava, ., ., ..
Modifică în parte sentința civilă și în consecință:
Obligă pîrîtul intimat G. C. să plătească reclamantei recurente Asociația de Proprietari nr.48 Suceava și suma de 868,88 lei.
Menține celelalte dispoziții.
Obligă pîrîtul intimat G. C. să plătească reclamantei recurente Asociația de Proprietari nr.48 Suceava suma de 500 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 18 februarie 2014.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
M. C. D. D. T. M. P. T.
Red. M.C.
Jud.fond – A. C.
Tehnored.P.T. – Ex.2 – 28 martie 2014
| ← Uzucapiune. Sentința nr. 1173/2014. Tribunalul SUCEAVA | Pretenţii. Sentința nr. 170/2014. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
