Uzucapiune. Sentința nr. 1173/2014. Tribunalul SUCEAVA

Sentința nr. 1173/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 26-11-2014 în dosarul nr. 958/206/2013

Dosar nr._ Uzucapiune

ROMÂNIA

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR. 1173

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 26.11.2014

PREȘEDINTE I. M.

JUDECĂTOR I. G.

GREFIER S. A.

Pe rol, judecarea apelului formulat de pârâta Cocinschi M., domiciliată în ., împotriva încheierii nr. 141 pronunțată la data de 29.05.2014 de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, în dosar nr._, intimați fiind pârâții U. E., domiciliată în . Moldovei, județul Suceava, Ț. T. a N., Ț. Laurenția ambii cu domiciliul în . Suceava și reclamanta C. Oltița, cu același domiciliu.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă mandatarul pârâtei apelante, Cocinschi C., care depune la dosar procură judiciară autentificată sub nr. 2556 din 24.11.2014 de BNP „S. Luminiță D. P.”, lipsă fiind celelalte părți.

Procedura de citare cu părțile, legal îndeplinită.

Se face referatul cauzei, după care:

Instanța, verificând actele și lucrările dosarului, constată că s-au depus prin serviciul arhivă de către reclamanta intimată C. Oltița concluzii scrise, duplicatul acestora fiind înmânat mandatarului apelantei.

Instanța din oficiu invocă și pune în discuția părților prezente excepția de ordine publică prevăzută de art. 17 Noul Cod de procedură civilă, dat fiind faptul că hotărârea primei instanțe a fost dată în ședința Camerei de Consiliu și nu în ședința publică.

Mandatarul pârâtei apelante Cocinschi C., având cuvântul, arată că lasă la aprecierea instanței modul de soluționare al excepției.

Declarând dezbaterile închise, după deliberare,

TRIBUNALUL

Asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data de 11 aprilie 2013 PE ROLUL Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc și precizată ulterior, reclamanta C. Oltița, i-a chemat în judecată pe pârâții C. M., U. E., Ț. T. și Ț. Laurenția, solicitând ca prin hotărârea ce o va pronunța, instanța să constate că defunctul Ț. N. a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra parcelei nou formate 1P de 10.000 m.p. identic cu .,provenită din divizarea parcelei nr.3939/3 din CF_ ( 5343 ) F. Moldovei, în suprafață totalăd e_ m.p.; să se constate că reclamanta dobândit prin uzucapiune și joncțiunea posesiei sale cu cea a autorului său Tîmpău N., dreptul de proprietate asupra suprafeței de 10.000 m.p. teren identic cu ./20 din C.F._ (5343) F. Moldovei; să se dispună rectificarea tabulară din CF_ (5343) a . și excluderea parcelei nou formate 1 P de_ m.p. identică cu . din divizarea parcelei nr.3939/3 din C.F._ (5343) F. Moldovei în suprafață totală de 89.434 m.p.; înscrierea parcelei 1 P de 10.000 m.p. identică cu . numele proprietarului tabular anterior; intabularea reclamantei cu dreptul de proprietate, astfel dobândit în C.F.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că terenul din litigiu a fost folosit din anul 1938 de tatăl său pe nume Ț. N., până în anul 1985, când i l-a dat ei. Că din anul 1985 și până în prezent a folosit terenul din litigiu ca o adevărată proprietară, nefiind tulburată de nimeni în posesie, iar pârâta C. M. și-a reglementat situația juridică a restului terenului înscris în CF 5343 Fd.Moldovei, care are o suprafață de_ m.p., iar cu ocazia întabulării, pârâta C. M., s-a întabulat din eroare și cu terenul ce aparține reclamantei.

În dovedirea acțiunii, s-a depus la dosar planul de situație al terenului, extra privind CF_ ( 5343 ) Fd. Moldovei, certificatul de calitate de moștenitor nr. 122/13.10.2011 de pe urma def. Ț. N., decedat la data 13 ianuarie 2000, din care rezultă că au rămas moștenitori reclamanta, Ț. M., soție post decedată, Ț. T., Ț. Laurenția, în calitate de fii și reclamanta.

Prin adresa nr.4862 din 15 iulie 2013, Primăria F. Moldovei, a arătat că este de acord cu acțiunea, precizând că terenul nu se află în domeniul public sau privat al comunei.

Pârâții Ț. T. și Ț. Lucreția, au depus la dosar declarații prin care au arătat că sunt de acord cu admiterea acțiunii reclamatei.

La data de 10 aprilie 2014, reclamanta a solicitat să se ia act că renunță la judecată față de pârâta U. E., care nu are nici o legătură cu prezenta cauză, în raport de înscrierile din cartea funciară, precizând că moștenitoarea lui P. V. este pârâta C. M., depunând în acest sens la dosar schița arborelui genealogic.

Prin declarația dată la data de 05 mai 2014 pârâta C. M., a arătat că este de acord cu acțiunea reclamantei, precizând că din eroare s-a întabulat cu teren aparținând acesteia, când și-a reglementat situația juridică a propriului teren.

La solicitarea reclamantei au fost audiați martorii Ț. L. și Ț. D., din depozițiile cărora instanța reține că reclamanta are în satul Botuș din . locul numit P., o suprafață de circa 1 ha teren pășune și fânaț, pe care a dobândit-o prin moștenire de la tatăl său Ț. N. și pe care o folosește din anul 1985, anterior fiind folosit de tatăl său, ca un adevărat proprietar, nefiind tulburat de nimeni în posesie.

Martorii au arătat că Ț. N. a început să folosească terenul de prin anul 1940 și că este îngrădit pe toate laturile, nefiind incidente în legătură cu folosința lui.

Prin încheierea nr.141 din 29.05.2014, Judecătoria Cîmpulung Moldovenesc a admis acțiunea asupra cererii de uzucapiune, așa cum a fost precizată, formulată de reclamanta C. OLTIȚA fiica lui N. și I., pârâți fiind C. M. a V. a P., U. E., Ț. T. și Ț. LAURENȚIA, a constat că defunctul Ț. N. a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra parcelei nou formate 1 P de_ m.p. identică cu . din divizarea parcelei nr.3939/3 din C.F._ (5343) F. Moldovei în suprafață totală de 89.434 m.p., a constatat că reclamanta C. Oltița a dobândit prin uzucapiune și joncțiunea posesiei sale cu cea a autorului său Tîmpău N., dreptul de proprietate asupra suprafeței de 10.000 m.p. teren identic cu ./20 din C.F._ (5343) F. Moldovei, a disjuns celelalte capete de cerere referitoare la rectificarea tabulară din CF_ (5343) a . și excluderea parcelei nou formate 1 P de_ m.p. identică cu . din divizarea parcelei nr.3939/3 din C.F._ (5343) F. Moldovei în suprafață totală de 89.434 m.p., înscrierea parcelei 1 P de 10.000 m.p. identică cu . numele proprietarului tabular anterior; intabularea reclamantei cu dreptul de proprietate, astfel dobândit în C.F. și dispune formarea unui nou dosar care va rma procedura prealabilă.

Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că în CF Nr._ ( 5343 ) F. Moldovei, dreptul de proprietate este înscris pe numele lui C. M., în baza sentinței civile nr._ pronunțată în dosarul nr. 1944/2006 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc.

Așa cum rezultă din declarația pârâtei C. M., asupra terenului din litigiu în suprafață de 10.000 m.p. s-a întabulat greșit în această carte funciară, aceasta recunoscând că terenul din litigiu a fost folosit de Ț. N. și apoi de către reclamantă.

Așa cum rezultă și din planul de situație depus la dosar, suprafața de 10.000 m.p. este folosită de reclamantă.

Este de principiu că cel care invocă uzucapiunea poate să unească posesia exercitată de el cu posesia exercitată de autorul său.

Prin autor, se înțelege persoana care, ca și aceea care invocă uzucapiunea, nu era titulara dreptului de proprietate, deoarece numai într-o asemenea situație, are sens joncțiunea posesiei, nu și atunci când fiind titulară a dreptului, poate să transmită succesorului său acel drept, fără a fi necesar să invoce prescripția achizitivă.

Față de cele ce preced, s-a admis acțiunea și s-a constatat că defunctul Ț. N. a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra parcelei nou formate 1 P de_ m.p. identică cu . din divizarea parcelei nr.3939/3 din C.F._ (5343) F. Moldovei în suprafață totală de 89.434 m.p.; se va constata că reclamanta C. Oltița a dobândit prin uzucapiune și joncțiunea posesiei sale cu cea a autorului său Tîmpău N., dreptul de proprietate asupra suprafeței de 10.000 m.p. teren identic cu ./20 din C.F._ (5343) F. Moldovei.

S-au disjuns celelalte capete de cerere referitoare la rectificarea tabulară din CF_ (5343) a . și excluderea parcelei nou formate 1 P de_ m.p. identică cu . din divizarea parcelei nr.3939/3 din C.F._ (5343) F. Moldovei în suprafață totală de 89.434 m.p.; înscrierea parcelei 1 P de 10.000 m.p. identică cu . numele proprietarului tabular anterior; intabularea reclamantei cu dreptul de proprietate, astfel dobândit în C.F. și s-a dispus formarea unui nou dosar care va urma procedura prealabilă.

Împotriva încheierii civile nr. 141/29.05.2014, pronunțată în dosarul nr._, de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc a formulat apel, pârâta Cocinschi M., solicitând admiterea acestuia, modificarea în totalitate a încheierii apelate și pe fond, respingerea plângerii introductive ca fiind nefondată.

În motivarea apelului său pârâta a arătat că este proprietara imobilului în suprafață totală de 89.434 mp., identic cu . CF nr. 5343 F. Moldovei, acest imobil a fost dobândit prin cumpărare autentificată prin sentința civilă nr. 315/28.02.2007, pronunțată în dosarul nr. 1944/2006, de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc și înscrisă în cartea funciară pe numele său prin încheierea nr. 2121/26.03.2008.

Atât în perioada litigiului, cât și ulterior înscrierii în CF, nu s-au formulat opoziții în instanță, plângeri împotriva înscrierii în cartea funciară sau alte contestații cu privire la imobilul proprietatea sa, pentru ca prin intermediul prezentului dosar, să se afle în situația unei soluții total nejustificate, prin care i se ia din proprietate suprafața de 10.000 mp. sub aparența unei erori la întabularea sa.

În ceea ce privește o anume declarație a sa, cum că recunoaște o eroare la intabularea sa și că terenul aparține reclamantei, învederează instanței că nu a semnat nici un fel de declarație cu bună știință, petenta solicitând să îi semneze doar vecinătatea imobilului proprietatea sa, cu imobilul său, precizându-i că dorește să se intabuleze cu terenul vecin cu ./3 de 89.434 mp., și nicidecum cu parte din această parcelă, aceasta fiind unica realitate cunoscută de ea.

Imobilul în suprafață de 10.000 mp. identic cu . prin divizarea parcelei 3939/3 din CF_ (5343) F. Moldovei, asupra căreia încearcă a se intabula petenta prezentei cauze, este proprietatea sa, recunoscută prin hotărârea instanței de judecată, unica eroare care există în acesta speță, nu este în nici un caz cu privire la intabularea sa, ci cu privire la ceea ce a semnat, ea fiind convinsă că semnează pentru vecinătate și că recunoaște acest aspect, privitor la vecinătate pentru ca în prezent, să constate că ar fi acceptat să-i dea petentei, din proprietatea sa, ceea ce este mai mult decât absurd.

Având în vedere cele prezentate mai sus, solicită admiterea apelului, constatarea celor prezentate în memoriul de apel formulat, cu privire la proprietatea ei, a faptului că nu înțelege să cedeze nimic din terenul ei, dobândit în mod perfect legal și mai mult, cu privire la reaua credință a pârâtei, care a încercat să profite de bunăvoința sa, punându-o să semneze altceva decât îi prezentase și în consecință, respingerea plângerii petentei.

În drept, au fost invocate dispozițiile art.466 -482 Cod Procedură Civilă.

Intimata reclamantă C. OLTIȚA, a formulat întâmpinare în motivarea căreia a arătat că a formulat cerere pentru constatarea dobândirii prin uzucapiune a suprafeței de 10.000 mp teren identic cu . din . C.F. 31.692 (C.F. vechi 5343) F. Moldovei, că folosește . ani, fiind primită cu titlu de zestre de la tatăl ei, Ț. N., care la rândul său avea terenul cumpărat de la proprietarul tabular, P. V..

A arătat că pârâta, care folosește din aceeași parcelă mamă o suprafață de câteva hectare, cu ocazia intabulării s-a intabulat și cu . în momentul în care și-am făcut documentația pentru a-și clarifica situația juridică a terenului.

Cert este că a luat legătura cu apelanta, care a înțeles situația și cunoștea că este proprietara suprafeței de 10.000 mp învecinată cu a ei.

I s-au comunicat actele de procedură, cu mențiunea în adresă că are posibilitatea, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții, să-și exprime punctul de vedere și să formuleze întâmpinare și opoziție la acțiune.

Cu toate acestea, apelanta a depus numai o declarație în care arată că este de acord cu acțiunea, aspect avut în vedere de instanță, ca și restul probelor de altfel.

Apelanta omite însă să răspundă și să specifice unele aspecte precum ar fi dacă subsemnata folosesc suprafața de 10.000 mp teren învecinată cu a sa; de unde provine acest teren pe care subsemnata îl folosesc; din ce parcelă provine și cum se explică faptul că am folosit acest teren și de când folosesc acest teren.”

Nu poate să-ți explice poziția de rea credință a apelantei, pe care o cunoștea ca pe o persoană serioasă și de bună credință.

În mod cert a fost influențată și consideră că a fost indusă în eroare cu ocazia declarării prezentului apel, nu și atunci când a dat declarația de recunoaștere pentru prezenta cauză.

Mai mult, arată că atunci când apelanta s-a intabulat în baza sentinței civile nr. 315/2007, ea nu a fost parte în dosar pentru ca hotărârea să-i fie opozabilă.

De altfel, proprietarul tabular P. V. a vândut terenul său tatălui său, Ț. N., și ulterior a vândut restul terenului apelantei C. M..

Pentru toate aceste motive, solicită respingerea apelului.

Apelanta Cocinschi M. a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea aspectelor susținute de către intimată, care încearcă să ascundă modalitatea în care a profitat de buna sa credință și a indus-o în eroare, aruncând culpa în sarcina ei, situație față de care arătă mai multe aspecte.

Prin hotărârea apelată pronunțată în dosarul nr._, intimata reclamantă a solicitat și obținut, constatarea dreptului de proprietate pentru suprafața de 10.000 mp. identică cu . prin divizarea parcelei 3939/3 din CF_ (5343) F. Moldovei.

Ea este proprietara imobilului în suprafață totală de 89.434 mp., identic cu . CF nr. 5343 F. Moldovei, imobil dobândit prin cumpărare autentificată prin Sentința civilă nr. 315/28.02.2007, pronunțată în dosarul nr. 1944/2006 de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc și înscrisă în Cartea Funciară pe numele meu, prin încheierea nr. 2121/26.03.2008, după cum am arătat și dovedit în memoriul de apel formulat.

În prezent, ca urmare a hotărârii instanței de fond, pe care a apelat-o, se află în situația unei soluții total nejustificate, prin care i se ia din proprietate suprafața de 10.000 mp. sub aparența unei erori la intabulare, insinuându-se prin întâmpinarea formulată că omite să răspundă la anumite întrebări legate de proprietatea intimatei, numai că solicită instanței a avea în vedere diferența dintre a avea teren în vecinătatea sa și a lua teren din proprietatea sa, cum s-a întâmplat în speța de față, sub motivul unei vecinătăți.

În ceea ce privește acea declarație, invocată și în întâmpinarea formulată, cum că recunoaște o eroare la intabulare și că terenul aparține reclamantei, învederează din nou că nu a semnat nici un fel de declarație cu bună știință, a fost dusă în eroare, petenta solicitând să îi semneze doar vecinătatea imobilului proprietatea sa, cu imobilul ei, precizându-i că dorește să se intabuleze cu terenul din vecinătatea parcelei nr. 3939/3 de 89.434 mp., și nicidecum cu parte din această parcelă, aceasta fiind unica realitate cunoscută.

Imobilul în suprafață de 10.000 mp. identic cu . prin divizarea parcelei 3939/3 din CF_ (5343) F. Moldovei, asupra căreia încearcă a se intabula intimata reclamantă, este proprietatea ei, recunoscută prin hotărârea instanței de judecată, unica eroare care există în acesta speță, nu este în nici un caz cu privire la intabulare, ci cu privire la ceea ce a semnat, ea fiind convinsă că semnează pentru vecinătate și că recunoaște acest aspect, privitor la vecinătate - pentru ca în prezent, să constate că ar fi acceptat să-i dea petentei, din proprietate, ceea ce este FALS - sens în care solicit rejudecarea cererii reclamantei, pentru administrarea unui probatoriu și expertizarea situației, în vederea dovedirii celor prezentate în memoriul de apel și prezentul răspuns la întâmpinare.

Ceilalți intimați deși legal citați nu s-au prezentat în instanță și nici nu au formulat întâmpinare.

Examinând cu prioritate excepția de ordine publică prevăzută de art. 17 Noul Cod de procedură civilă, faptul că hotărârea primei instanțe a fost dată în ședința Camerei de Consiliu și nu în ședința publică, tribunalul reține că în conformitate cu art. 213 din Noul Cod de Procedură Civilă, articol intitulat „desfășurarea procesului fără prezența publicului”, în fața primei instanțe, cercetarea procesului se desfășoară în camera de consiliu, daca legea nu prevede altfel. De asemenea, în cazurile în care dezbaterea fondului în ședință publică ar aduce atingere moralității, ordinii publice, intereselor minorilor, vieții private a parților ori intereselor justiției, după caz, instanța, la cerere sau din oficiu, poate dispune ca aceasta sa se desfășoare în întregime sau în parte fără prezența publicului, potrivit art. 213 alin., iar conform art. 240 alin. 1 Noul Cod de Procedură Civilă, cercetarea procesului are loc în fața judecătorului, în camera de consiliu, în căile de atac însă, dacă cercetarea procesului este necesară, ea se face în ședință publică – art. 240 alin. 2.

Prin urmare, legea de procedură face distincție între faza cercetării procesului și cea a dezbaterii fondului, sub aspectul publicității ședinței de judecată, în sensul că regula publicității prevăzută, cu valoare de principiu, de art. 17 noul Cod de procedură civilă, este înlăturată expres în faza cercetării procesului, ea ramând însă aplicabilă în cea a dezbaterii fondului, fază pentru care sunt conferite prerogative atât instanței, potrivit art. 213 alin. 2, cât și părților, pentru înlăturarea facilă a publicității ședinței. În acest sens, la art. 244 alin. 3 si 4 noul Cod de Procedură Civilă, se prevede că părțile pot fi de acord ca dezbaterea fondului sa urmeze în camera de consiliu, acordul rezultând și din simpla împrejurare a formulării unei cereri de judecată în lipsă, aceasta semnificând consimțământul părții care a formulat ca dezbaterea fondului să aibă loc în camera de consiliu, în afară de cazul în care partea a solicitat expres ca dezbaterea să aibă loc în ședință publică. Potrivit art. 6 alin. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în mod public și în termen rezonabil, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa. Hotărârea trebuie să fie pronunțată în mod public, dar accesul în sala de ședință poate fi interzis presei și publicului pe întreaga durată a procesului sau a unei părți a acestuia, în interesul moralității, al ordinii publice ori al securității naționale într-o societate democratică, atunci când interesele minorilor sau protecția vieții private a părților la proces o impun, sau în măsura considerată absolut necesară de către instanță când, în împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiție.

Cerința examinării cauzei în public, prevăzută de art. 6 pct.1 din Convenția Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului Convenție, înseamnă publicitatea dezbaterilor, care se realizează, pe de o parte prin asigurarea accesului părților la dezbateri, aceasta fiind o condiție inerentă a exercitării drepturilor lor procesuale, constând în dreptul la apărare și dreptul la dezbateri contradictorii, iar pe de altă parte, prin asigurarea accesului la dezbateri al oricăror persoane. În același mod este înțeleasă noțiunea de publicitate și în dreptul intern, art. 213 Noul Cod de Procedură Civilă se circumstanțiază principiului publicității, astfel cum este reglementat de art. 17 din Noul Cod de Procedură Civilă, „ședințele de judecată sunt publice, în afară de cazurile prevăzute de lege”. Publicitatea este o garanție a corectitudinii și imparțialității judecătorilor, a independenței acestora, caracterul dezbaterilor nu influențează, însă, pronunțarea hotărârii judecătorești, care se face, întotdeauna, în ședință publică, fapt prevăzut expres în art. 6 pct.1 din Convenție.

Reținerea cu precădere a excepției, împiedică analiza pe fond a motivelor de apel formulate, conform dispozițiilor art. 248 Cod procedură civilă. În cauza de față dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința camerei de consiliu, cu încălcarea principiului publicității ședințelor de judecată consacrat de art. 17 din noul Cod de procedură civilă, motiv pentru care, tribunalul, în temeiul art. 480 Cod procedură civilă, va admite apelul și în consecință, va anula hotărârea instanței de fond și va trimite cauza spre rejudecare.

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

DECIDE

Admite apelul formulat de pârâta Cocinschi M., domiciliată în ., împotriva încheierii nr. 141 pronunțată la data de 29.05.2014 de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, în dosar nr._, intimați fiind pârâții U. E., domiciliată în . Moldovei, județul Suceava, Ț. T. a N., Ț. Laurenția ambii cu domiciliul în . Suceava și reclamanta C. Oltița, cu același domiciliu.

Anulează încheierea nr. 141/29.05.2014 dată în ședința camerei de consiliu a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 26.11.2014

Președinte, Judecător, Grefier,

I. M. I. G. S. A.

Red. I.M.

Tehnored. S.A./7ex/11.12.2014

Judecător fond M. D.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Uzucapiune. Sentința nr. 1173/2014. Tribunalul SUCEAVA