Anulare act. Decizia nr. 1097/2015. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1097/2015 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 15-09-2015 în dosarul nr. 1097/2015
Dosar nr._ anulare act
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1097/2015
Ședința publică de la 15 Septembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE C. L.
Judecător L. A.
Grefier L. A.
Pe rol judecarea apelului declarat de către apelantul reclamant B. V.-Siret, ..24, jud Suceava împotriva sentinței civile nr.185/13.01.2015 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr._ în contradictoriu cu intimatul-pârât ASOCIAȚIA JUDEȚEANĂ DE FOTBAL SUCEAVA-.-Poarta nr.1, Suceava.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la strigarea cauzei la priorități se prezintă apelantul asistat de av.Teodorese D. M. și reprezentantul intimatului av. Gudula M. (delegație fila 15 dosar apel).
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care, în temeiul art. 131 Noul Cod de procedură civilă, instanța își verifică din oficiu competența și constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza dedusă judecății având în vedere dispozițiile art. 95 alin.1 pct. 2 din Noul Cod de procedură civilă.
Apelantul reclamant B. V. arată că înțelege să renunțe la judecata acțiunii sens în care înmânează instanței o declarație.
Instanța acordă cuvântul asupra cererii de renunțare la acțiune.
Apelantul solicită a se lua act de renunțare la acțiune, conform cererii depuse.
Reprezentantul intimatului arată că este de acord precizând că intimatul renunță la cheltuieli de judecată.
Apărătoarea apelantului solicită a se lua act de renunțarea intimatului la cheltuieli de judecată.
Instanța rămâne în pronunțare asupra renunțării la judecata cererii de chemare în judecată.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava sub nr._ din data de 17.04.2014, reclamantul B. V. în contradictoriu cu pârâta Asociația Județeană de Fotbal Suceava a formulat contestație împotriva adresei nr. 80 din 27.03.2014, comunicată de către pârâtă, prin care i s-a adus la cunoștință faptul că el, în calitate de candidat la funcția de vicepreședinte al AJF Suceava, nu s-a încadrat prevederilor din art. 31 lit.b din Statutul AJF Suceava, lucru total eronat, decizie care a fost contestată în termenul legal la AJF Suceava și pe care o consideră nelegală și netemeinică.
În motivare, reclamantul a arătat că, la data de 08.01.2014 i s-a comunicat faptul că în urma analizării în ședință, Comitetul Executiv al AJF Suceava a aprobat cererea de concediu odihnă formulată de către dl. D. A., Președinte al AJF Suceava, iar atribuțiile de conducere avute de acesta, i-au fost încredințate reclamantului, în calitate de vicepreședinte, conform Statutului AJF, pentru o perioadă de 30 de zile, respectiv în perioada 03.02._14.
În data de 22.01.2014, Comitetul Executiv al AJF a aprobat constituirea unei comisii formată din S. G.-președinte, Mendela G.-secretar, M. P.-membru, pentru a se putea valida candidaturile tuturor celor interesați de postul de președinte și de cele două posturi de vicepreședinte, pentru care și-a depus candidatura și reclamantul.
A menționat reclamanta că, la această ședință fiind invitat și un reprezentant al FRF, în persoana d-lui O. G., prin prezența și maniera acestuia, a fost practic exclus de la a conduce Adunarea Generală, fiindu-i încălcat dreptul conferit de statut și de delegarea reclamantului, aprobată de Consiliul Executiv din 08.01.2014, nr. înregistrare 05, din care rezultă faptul că a preluat atribuțiile de conducere ale d-lui D. A.-Președinte AJF Suceava.
Din acel moment, conducerea adunării generale a fost preluată total abuziv, de către domnii O. G. și A. C., unic candidat la funcția de președinte al AJF Suceava, devenit pe parcurs președinte, aceștia constatând în mod nelegal și netemeinic faptul că, reclamantul în calitate de candidat la funcția de vicepreședinte, nu se încadrează în art. 31 lit. b din statutul AFJ Suceava, i-au respins dosarul, însă au omis în mod intenționat și nelegal, prev. art. 31 alin. 2, în care sunt prevăzute următoarele: „membrii comitetului executiv sunt aleși pe o perioadă de 4 ani și pot fi realeși în funcție”.
În drept, reclamantul a invocat disp. art. 31 alin. 2, art. 24 pct. 4, art. 28 pct. 1, art. 29 pct. 5, art. 34 și art. 36 din Statutul AJF Suceava.
În dovedire a depus la dosar înscrisuri (filele 7-28, 32-38).
Pârâta a depus la dosar întâmpinare la data de 17.06.2014 (f.46), prin care a invocat excepția inadmisibilității acțiunii, motivat de faptul că în conformitate cu disp. art. 29 pct. 10 alin. 2 și 54 corob. cu art. 11 alin. 2 lit. c, art. 13 alin.1 lit. e,k din statutul propriu, orice litigiu în legătură cu activitatea fotbalistică din jud. Suceava urmează a fi soluționat exclusiv de organismele jurisdicționale ale AJF. De asemenea, orice litigiu cu privire la hotărârile adunării generale vor fi soluționate prin procedura arbitrară în conformitate cu codul TAS. Membrii nemulțumiți de soluția pronunțată se pot adresa în ultimă instanță Tribunalului Arbitral al Sportului-TAS.
Tot prin întâmpinarea depusă, pârâta a invocat și excepția necompetenței materiale a Tribunalului Suceava-secția de contencios administrativ și fiscal, motivat de faptul că, din conținutul cererii de chemare în judecată se poate observa faptul că reclamantul solicită anularea adresei nr. 80/27.03.2014.
Prin această adresă, AJF răspunde reclamantului la contestația formulată de acesta și înregistrată sub nr. 43/10.03.2014. Contestația reclamantului nr. 43/10.03.2014 conține o . critici cu privire la măsura luată prin vot de Adunarea generală a asociației din 02.03.2014 prin care nu i s-a permis să candideze la funcția de vicepreședinte al AJF, motivat de faptul că nu are calitate de reprezentant nominalizat de vreunul dintre membrii afiliați.
Nemulțumit de răspunsul oferit de AJF prin adresa nr. 80/27.03.2014 aceasta a promovat acțiunea ce formează obiectul prezentului dosar.
D. fiind faptul că nu există elemente care să caracterizeze litigiul ca fiind unul de contencios administrativ, excepția de necompetență materială a Tribunalului se impune a fi admisă. Totodată, mai arată că reclamantul nu indică ca și temei de drept dispozițiile legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
Pe de altă parte însă, pârâta a susținut că reclamantul tinde prin acțiunea sa la anularea hotărârii adunării generale a AJF Suceava din 02.03.2014, aspect de altfel confirmat în ultima parte a cererii de chemare în judecată.
În condițiile în care se solicită anularea alegerilor din data de 02.03.2014, respectiv a hotărârii adunării generale din acea dată, pârâta a apreciat că litigiul trebuie soluționat după regulile de competență stabilite de art. 23 alin. 2,3 din OG nr. 26 privind asociațiile și fundațiile. Pârâta apreciază că este competentă în soluționarea prezentului litigiu Judecătoria Suceava.
Pârâta a invocat, prin întâmpinarea depusă și excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, din perspectiva art. 29 pct. 10 alin. 1 din statutul asociației și al art. 23 alin. 2 din OG nr. 26/2000.
Cât privește excepția tardivității acțiunii, pârâta a precizat că, în situația în care instanța va respinge excepția inadmisibilității și va admite excepția necompetenței materiale a Tribunalului Suceava, în cauză sunt incidente dispozițiile art. 23 alin. 2 din OG nr. 23/2006, în sensul că hotărârea adunării generale putea fi atacată la Judecătoria Suceava în termen de 15 zile de la data când a avut loc ședința.
Pe fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, ca nefondată.
Prin sentința nr. 4791 pronunțată la data de 18.09.2014, Tribunalul Suceava a admis excepție necompetenței materiale a Tribunalului Suceava și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Suceava.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Suceava sub nr._ din data de 31.10.2014.
La data de 30.12.2014, reclamantul B. V. a depus la dosar precizări la acțiune, arătând că solicită anularea tuturor Hotărârilor A. nr. 42 – hotărâre lovită de nulitate absolută și Actul Adițional de modificare a statutului adoptate la ședința din 02.03.2014, ca fiind nelegale și restabilirea situației anterioare, cu repunerea sa în funcția de vicepreședinte, precum și de președinte interimar până la întrunirea legală a adunării generale și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În primul rând, reclamantul a arătat că, potrivit Statutului Asociației Județene de Fotbal Suceava, art. 10, Hotărârile Adunării generale contrare legii sau dispozițiilor Statutului pot fi atacate în justiție de către oricare dintre membrii care nu au luat parte la Adunarea Generală sau au votat împotrivă, astfel că excepție inadmisibilității nu este dată în cauză.
Totodată, reclamantul a solicitat respingerea excepției tardivității, invocată de pârâtă, acțiunea fiind formulată în termenul legal prevăzut de lege după parcurgerea etapelor preliminare. Mai mult de atât, a susținut că a solicitat anularea hotărârii și restabilirea situației anterioare pentru motive de nulitate absolută, astfel că dreptul la acțiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulată și de orice persoană interesată.
La termenul de judecată din data de 06 ianuarie 2015, instanța a calificat excepția inadmisibilității, invocată de pârâtă, ca fiind o excepție a necompetenței generale a instanțelor de judecată.
Prin sentința civilă nr.185/31.01.2015 a Judecătoriei Suceava, prima instanță a admis excepția necompetenței generale a instanțelor de judecată.
A respins ca inadmisibilă cererea având ca obiect „anulare act” formulată de reclamantul B. V. (CNP_) domiciliat în or. Siret, ..2A, jud. Suceava, în contradictoriu cu pârâta Asociația Județeană de Fotbal Suceava cu sediul în mun. Suceava, ., Poarta nr.1, jud. Suceava.
A obligat reclamantul la plata către pârâtă a sumei de 2000 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Stabilind ordinea de soluționare a excepțiilor, prima instanță a reținut că față de aspectele invocate de către pârâtă în motivarea excepției inadmisibilității, se impune calificarea acestei excepții ca fiind o excepție a necompetenței generale a instanțelor de judecată, ce se soluționează cu prioritate față de excepția tardivității depunerii cererii și excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului.
Prin prezenta cerere, reclamantul a solicitat anularea hotărârii A. nr. 42/07.03.2014 (f.85) și actului adițional date în ședința din 02.03.2014 (f.9). Din procesul verbal din 02.03.2014 privind Adunarea Generală Ordinară a AJF Suceava (f.80) rezultă că reclamantul a participat la respectiva adunare generală, fiind consemnat prezent în convocatorul pentru delegații și invitații la adunarea generală din 02.03.3014 (f.89), lipsind, în schimb, semnătura acestuia.
În speță, nu este aplicabil art. 54 din statutul Asociației Județene de Fotbal Suceava care statuează asupra litigiilor izvorâte din sau în legătură cu activitatea fotbalistică din județul Suceava, ci art. 29 alin. 10 teza a II-a din Statut, fiind vorba de un litigiu cu privire la o Hotărâre a Adunării Generale.
Potrivit art. 29 alin. 10 din Statutul Asociației Județene de Fotbal Suceava: „Hotărârile Adunării Generale contrare legii sau dispozițiilor cuprinse în prezentul statut pot fi atacate în justiție de către oricare dintre membrii care nu au luat parte la Adunarea Generală sau care au votat împotrivă să au cerut se insereze aceasta în procesul verbal de ședință, în conformitate cu legislația în vigoare. Orice litigiu cu privire la Hotărârile Adunării Generale va fi supus mai întâi unei proceduri arbitrale în fața unui arbitru independent și imparțial agreat de ambele părți. În situația ian care nu se ajunge la un acord cu privire la numirea unui arbitru, părțile își vor desemna fiecare câte un arbitru, urmând ca cei doi să aleagă un președinte al completului arbitral în conformitate cu prevederile Codului TAS. De asemenea, membrul AJF nemulțumit de o hotărâre a Adunării General se poate adresa Tribunalului Arbitral al Sportului”.
Prima instanță a apreciat că dispoziția menționată în art. 29 alin. 10 din Statutul Asociației Județene de Fotbal Suceava, însușită de reclamant, constituie o convenție arbitrală, valabilă și operantă care exclude, conform art. 553 C.pr.civ., competența instanței judecătorești.
Prin convenția arbitrală voința părților este clar exprimată în sensul că litigiul să fie soluționat pe calea arbitrajului, interpretare care se deduce și din prevederile statutului reclamantei anterior citate.
Potrivit art. 554 C.pr.civ, instanța judecătorească, sesizată cu o cauză cu privire la care s-a încheiat o convenție arbitrală, își va verifica propria competență și se va declara necompetentă numai dacă părțile sau una dintre ele solicită aceasta, invocând convenția arbitrală. (…) În cazul arbitrajului ad-hoc, instanța va respinge cererea ca nefiind de competența instanței judecătorești.
Conform alin. 2) al art. 554 C.pr.civ, instanța va reține spre soluționare procesul dacă: a) pârâtul și-a formulat apărările în fond, fără nicio rezervă întemeiată pe convenția arbitrală; b) convenția arbitrală este lovită de nulitate ori este inoperantă; c) tribunalul arbitral nu poate fi constituit din cauze vădit imputabile pârâtului în arbitraj.
Nefiind incidente niciunul din cazurile de la aliniatul 2 art. 554 C.pr.civ. și având în vedere și principiul care impune ca interpretarea unei clauze să se facă în sensul în care aceasta produce efecte, s-a constatat că prezentul litigiu intră în sfera celor arbitrabile, iar voința părților în acest sens exprimată prin prevederile statutare anterior citate este neîndoielnică.
S-a mai susținut că prezenta acțiune se întemeiază pe prevederile art. 23 alin. 3 din O.G. 26/2000 care consacră competența judecătoriei de a soluționa litigiile având ca obiect anularea unei hotărâri generale a asociației. Prima instanță a constatat că această prevedere legală nu exclude arbitrajul, permis de art. 542 C.pr.civ., excepțiile de la această regulă fiind consacrate expres și inaplicabile în cauză.
Având în vedere aceste considerente, în temeiul art. 553 și art. 554 C.pr.civ., prima instanță a admis excepția necompetenței generale și va respinge cererea ca inadmisibilă.
Conform art. 451, 453 C.pr.civ, prima instanță a obligat reclamantul la plata către pârâtă a sumei de 2000 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul B. V., criticând-o pentru neegalitate și netemeinicie.
În motivare acesta a arătat că prin recalificarea excepției inadmisibilității în excepție de necompetență generală a instanțelor precum și admiterea acestei excepții fiind ignorate prevederile art. 23 alin.3 din O.G. nr.26/2000 precum și prima parte a prevederilor art. 29 alin.10 din statut ce prevede dreptul ca hotărârile A. să fie atacate în justiție de către oricare din membrii care nu au luat parte sau au votat împotrivă, i-a fost încălcat dreptul de acces la o instanță consacrat de Art. 21 din Constituția României - Accesul liber la justiție (1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime. (2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.(3) Părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil.(4) Jurisdicțiile speciale administrative sunt facultative și gratuite.
În drept și-a întemeiat apelul pe dispozițiile art. 466 și următoarele din Codul de procedură civilă.
Intimata Asociația Județeană de Fotbal Suceava a formulat întâmpinare ( filele 16-21) prin care a solicitat respingerea apelului.
În ședința publică din data de 15.09.2015, apelantul reclamant B. V. a solicitat a se lua act de renunțarea sa la acțiune, sens în care a depus o declarație la dosar fila 34.
De asemenea, intimata, prin reprezentat a arătat că este de acord cu renunțarea la judecata acțiunii solicitând de asemenea a se lua act că intimata renunță la cheltuieli de judecată.
Tribunalul, văzând declarația de renunțare la judecata acțiunii formulată de către apelantul reclamant B. V. constată incidența în cauză a dispozițiilor art.406 alin.1 din Noul Cod de procedură civilă conform cărora „reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședință de judecată, fie prin cerere scrisă.”, precum și a principiului disponibilității părților care guvernează procesul civil.
Astfel, față de art.406 alin.5 Noul Cod de procedură civilă conform căruia „când renunțarea la judecată se face în apel sau în căile extraordinare de atac, instanța va lua act de renunțare și va dispune și anularea, în tot sau în parte, a hotărârii sau, după caz, a hotărârilor pronunțate în cauză”, Tribunalul va admite apelul, va anula sentința civilă nr.185/13.01.2015 a Judecătoriei Suceava și în consecință, va lua act că reclamantul B. V. a renunțat la cererea de chemare în judecată și pârâtul Asociația Județeană de Fotbal Suceava la cererea privind cheltuielile de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de către apelantul reclamant B. V.-Siret, ..24, jud Suceava împotriva sentinței civile nr.185/13.01.2015 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr._ în contradictoriu cu intimata-pârâtă ASOCIAȚIA JUDEȚEANĂ DE FOTBAL SUCEAVA-.-Poarta nr.1, Suceava.
Anulează sentința civilă nr.185/13.01.2015 a Judecătoriei Suceava și în consecință.
Ia act că reclamantul B. V. a renunțat la cererea de chemare în judecată și pârâtul ASOCIAȚIA JUDEȚEANĂ DE FOTBAL SUCEAVA la cererea privind cheltuielile de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 15 Septembrie 2015
Președinte, Judecător, Grefier,
C. L. L. A. L. A.
Red L.A
Jud.fond C. A.
Tehnored.L.A.
4 ex./21.10.2015
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1008/2015. Tribunalul... | Partaj judiciar. Decizia nr. 1098/2015. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
