Evacuare. Decizia nr. 1558/2015. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1558/2015 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 11-12-2015 în dosarul nr. 1558/2015
Dosar nr._ Evacuare
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA NR. 1558
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 11 DECEMBRIE 2015
PREȘEDINTE V. O. D.
JUDECĂTOR A. I. M.
GREFIER S. A.-M.
Pe rol, judecarea apelului declarat de către reclamanții D. L., O. A., R. G. și I. C., împotriva sentinței civile nr. 4358 din data de 24 septembrie 2015 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr._, intimat fiind pârâtul Z. R. C..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat P. M., pentru reclamanții apelanți, mandatarul reclamantului apelant R. G., C. F.-V. și avocat D. V., pentru pârâtul intimat, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Apărătorul reclamanților apelanți depune la dosar o . înscrisuri, duplicatele fiind înmânate pârâtului intimat, prin apărător, cu precizarea că înscrisurile sunt utile soluționării cauzei, întrucât acestea dovedesc afirmațiile reclamanților apelanți din prezenta cauză. Solicită admiterea probei cu aceste înscrisuri.
Instanța pune în discuție proba cu înscrisuri solicitată la termenul anterior de către reclamanții apelanți, prin apărător.
Apărătorul pârâtul intimat arată că este de acord cu proba cu înscrisurile depuse la termenul anterior de către partea adversă. De asemenea, este de acord cu înscrisurile depuse la dosar la acest termen de judecată de către reclamanții apelanți.
Instanța, în baza disp. art. 470 și art. 478 din noul Cod de procedură civilă încuviințează proba cu înscrisuri solicitată de către reclamanții apelanți, urmând ca utilitatea, pertinența și concludența acestora să fie analizate prin coroborare cu ansamblul probator aflat la dosar.
Apărătorii părților, luând pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului la dezbateri pe fondul cauzei.
Instanța, în baza art. 244 al. 1 din noul Cod de procedură civilă, constată terminată cercetarea procesului și deschide dezbaterile asupra fondului cauzei, potrivit disp. art. 392 din noul Cod de procedură civilă.
Apărătorul reclamanților apelanți solicită admiterea apelului, anularea sentinței civile atacate și respingerea excepției lipsei calității procesuale active a reclamanților apelanți și, pe fondul cauzei, admiterea acțiunii, cu precizarea că în cauză nu este dată excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților apelanți, prin raportare la probatoriul administrat în cauză – înscrisuri – adresa emisă de către OCPI atestă constituirea părților comune, pârâtul intimat a vândut apartamentele reclamanților apelanți, acesta nu justifică calitatea de proprietar, având în vedere că întregul spațiu este proprietatea cumpărătorilor.
Precizează că spațiul este asimilat proprietății comune, din răspunsul dat de către OCPI pârâtul intimat nu este înscris ca titular al dreptului de proprietate cu nici un spațiu în imobil, spațiul din care s-a solicitat evacuarea a fost edificat fără autorizație de construire, pârâtul intimat a vândut apartamentele și a consimțit la întabulare și cu privire la părțile comune.
Arată că potrivit disp. art. 649 al. 1 lit. a sunt considerate părți comune terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafața construită, cât și din cea neconstruită, iar potrivit lit. b – subsolurile necompartimentate, suprafața de la subsolul blocului nu a fost dezmembrată, astfel că acesta urmează regimul juridic al părților comune, iar în contractele de vânzare-cumpărare încheiate nu s-a făcut nicio mențiunea care să ateste ca spațiul de la subsol nu se înstrăinează ori că acesta nu poate fi considerat parte comună.
Pârâtul intimat ocupă fără drept spațiul din care se solicită a fi evacuat, acesta s-a branșat „profitând de niște portițe”, în cauză sunt incidente disp. art. 1034 și urm. din Codul de procedură civilă, cu cheltuieli de judecată.
Apărătorul pârâtului intimat precizează că potrivit disp. art. 477 Cod procedură civilă instanța de apel este ținută să judece în limitele formulate prin motivele de apel, reluând judecata doar cu privire la acelea criticate de apelant, însă în speță criticile invocate nu au fost formulate în concret și cum nu sunt motive de ordine publică de invocat, se impune respingerea apelului ca neîntemeiat.
Arată că soluția primei instanțe este temeinică și legală, în cauză nu sunt date disp. art. 1034 și urm. Cod procedură civilă, procedura specială reglementată de aceste dispoziții este incidentă în situațiile în care între părți a fost încheiat un contract de locațiune și în cazul în care imobilul este ocupat fără drept de o persoană cu sau fără permisiunea proprietarului, dar reclamanții apelanți nu au făcut dovada că sunt proprietarii imobilului din care s-a solicitat evacuarea, din înscrisurile depuse la dosar la instanța de fond și în apel rezultă că, constituie părți comune următoarele: intrate hol, rampă de acces la parter, hol, rampă acces la etaj, hol, rampă de acces la mansardă, dar nu și spațiul de la demisol, dreptul de proprietate se dovedește cu un extras de carte funciară, dar reclamanții apelanți nu au făcut dovada că sunt întabulați și cu demisolul, astfel că aceștia nu justifică calitate procesuală activă în cauză.
În ceea ce privește folosirea gazului natural și a electricității, arată că în cauză s-a făcut dovada plății acestora de către .” SRL și nu de către pârâtul intimat, iar referitor la înscrisurile depuse astăzi în instanță de către partea adversă, din care reiese că reclamanții apelanți nu se pot înscrie în asociația de proprietari datorită faptului că sunt 6 apartamente și 7 locatari, precizează că reclamanții apelanți pot promova o acțiune în justiție pentru refuzul de a fi înscriși în asociație, cu cheltuieli de judecată în cuantum de 500 lei.
Apărătorul reclamanților apelanți precizează că aceștia au formulat critici atât cu privire la excepția reținută de către prima instanță, cât și pe fondul cauzei, în cauză nu sunt incidente dispozițiile referitoare la efectul limitativ al apelului, câtă vreme reclamanții apelanți tind la anularea sentinței civile atacate, prezenta cauză a fost soluționată pe o excepție, astfel că în speță sunt incidente disp. art. 477 al. 2 teza a-II-a Cod procedură civilă.
Mandatarul reclamantului apelant R. G. precizează că pârâtul intimat nu are posibilitatea legală de a intra în legalitate pentru spațiul de la demisol, primăria l-a amendat pentru nerespectarea autorizației de construire, acesta a formulat plângere contravențională, ce a fost respinsă de către instanță, pârâtul intimat prin cererea nr._/2015 a încercat să intre în legalitate solicitând reînnoirea certificatului de urbanism în vederea amenajării la demisol a unei parcări, însă cererea i-a fost respinsă, cu motivarea că nu poate să intre în legalitate întrucât imobilul are alți proprietari, iar urmare la sesizarea formulată de către reclamanții apelanți, primăria le-a comunicat că doar titularii imobilului pot obține autorizație de construire.
Precizează că primăria a respins demersurile pârâtului intimat, acesta consumă curent și gaze naturale fără acordul reclamanților apelanți, aceștia au încercat să intre în legalitate și să se înscrie într-o asociație de proprietari, însă au fost refuzați, întrucât în imobil sunt 6 proprietari și 7 utilizatori, blocul este vândut și terenul de sub . apelanți.
Apărătorul pârâtului intimat precizează că toate aceste apărări nu complinesc art. 1034 Cod procedură civilă, iar reclamanții apelanți ar trebui să găsească o altă cale și nu calea evacuării
Instanța, în baza art. 394 din noul Cod de procedură civilă, închide dezbaterile.
TRIBUNALUL,
Asupra apelului de față, constată:
Prin cererea adresată Judecătoriei Suceava la data de 30 iulie 2015 și înregistrată sub nr._ din aceeași dată, reclamanții D. L., O. A., R. G. și I. C., în contradictoriu cu pârâtul Z. R. C., au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună evacuarea pârâtului din imobilul/spațiul pe care îl ocupă fără drept situat în municipiul Suceava, ..2, bl2, ..Suceava, cu cheltuieli de judecată.
În motivare au arătat că sunt proprietarii a patru din cele șase apartamente ale blocului de locuințe situat în Suceava, ..2, ., jud. Suceava, acestea fiind dobândite de către ei în temeiul unor contracte de vânzare cumpărare încheiate cu . SRL. Ulterior achiziționării acestor imobile și intrării efective în posesia lor, au constatat că pârâtul Z. R. C. locuiește în acel ., ocupând fără drept spațiul comun. Au menționat că pârâtul a avut calitatea de mandatar al vânzătoarei . SRL.
Au susținut reclamanții că din toate documentele obținute de la cadastru a reieșit că imobilul constând în . compus din parter, etaj și mansardă. Pârâtul a mai construit un spațiu de locuit la demisol, care nu figurează în niciun document. Cu toate acestea, pârâtul locuiește în acest spațiu, beneficiază de electricitate, gaze naturale si apă.
Mai mult decât atât, întrucât acest spațiu nu există în documentele oficiale, apa consumată de pârât le este imputată reclamanților.
Deși l-au notificat în mai multe rânduri pe pârât să evacueze spațiul ocupat fără drept, care este spațiul lor comun, acesta nu a înțeles să se conformeze solicitărilor lor.
În drept, reclamanții au invocat disp. art.194 și următoarele Cod procedură civilă, art.1034 și următoarele cod procedură civilă, art.453 Cod procedură civilă.
Pârâtul a formulat întâmpinare (f.43 dosar), prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, precum și excepția lipsei pretenției formulate.
În motivare, a arătat că reclamanții au susținut că sunt proprietarii a patru din cele șase apartamente ale blocului de locuințe situat în municipiul Suceava, .. 2, ., județul Suceava, pe care le-au dobândit prin cumpărare de la . SRL și că ulterior achiziționării acestor imobile și intrării efective în posesia lor, au constatat că el locuiește în acel ., ocupând fără drept spațiul lor comun.
A susținut pârâtul că din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 5867/30.12.2014 de B.N.P. N. A. L. a rezultat că reclamantul D. L. a cumpărat de la . SRL apartamentul nr. 4, . de locuit 2 din .. 2, cu număr de cadastru_ -C2 - u4 înscris în CF_ - C2- u2 a UAT Suceava împreună cu cota de 161/1000 p.i. din părțile și dependințele comune ale imobilului, precum și toate drepturile asupra cotei de 161/1000 p.i. din terenul aferent pe care se află construit blocul de locuințe identic cu p._, înscris în CF_ a UAT Suceava.
De asemenea, a arătat că reclamantul O. A. este proprietarul apartamentului nr. 5 din CI_ - C2 - u5 a UAT Suceava, a cotei de părți comune de 174/1000 și cotă teren de 174/1000 dobândite prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1467/08.05.2015 de B.N.P. B. O., că reclamantul R. G. este proprietarul apartamentului nr. 3 înscris în CF41357 - C2 -u3, asupra cotei de 171/1000 p.i. cote părți comune și 171/100C p.i. din teren dobândit prin cumpărare, contractul autentic nr. 754/11.06.2014 autentificat de B.N.P. L. R. Laurian și că reclamantul I. C. a dobândit prin cumpărare prin contractul autentificat sub nr. 4655/10.12.2014 de B.N.P. N. A. L. apartamentul nr. 1 înscris în CF_ - C2 - ul și cota de 171/1000 din părțile comune și 171/1000 din teren.
De asemenea, a arătat că blocul nr. 2 din .. 2 în care sunt situate apartamentele cumpărate de reclamanți este intabulat, cu parter, etaj și mansardă.
Blocul fiind intabulat cu parter, etaj și mansardă, părți comune din . sunt proprietari, în diferite cote indivize, sunt situate la parterul, etajul și mansarda blocului inclusiv intrarea în acest . rezultat din încheierea nr._/19.05.2015 a O.C.P.I. de îndreptare din oficiu a erorii materiale strecurate la apartamentarea imobilului. Potrivit acestei încheieri s-a constatat părți comune următoarele: intrare+hol+ rampă acces la parter, hol+ rampă acces la etaj, hol+ rampă de acces la mansardă în suprafață de 52, 12 m.p., conform desfășurătorului de nivel, pereții despărțitori, sub B6 din CF_ - C2 - UAT Suceava, nu și pe spațiul de la demisol pe care-1 deține el în numele vânzătorului . SRL, pe care o reprezintă în baza procurii autentificate sub nr. 729/20 mai 2015 de BNP L. R. Laurian.
Referitor la excepția formulării unei pretenții (sau afirmarea unui drept), a arătat că potrivit art. 32 alin. 1 lit. c Cod procedură civilă o altă condiție de exercitare a acțiunii civile este condiția formulării unei pretenții.
În ceea ce privește dreptul subiectiv, pârâtul a arătat că acesta trebuie să îndeplinească următoarele condiții: a) să fie recunoscut și ocrotit de lege; b) să fie exercitat în limitele sale exterioare, de ordin material și juridic, precum și în limitele sale interne, adică numai potrivit scopului economic și social în vederea căruia este recunoscut de lege; c)să fie exercitat cu bună-credință; d) să fie actual.
A susținut pârâtul că, în speță, reclamanții nu au justificat acest drept întrucât, nu ocupă spațiul de folosință comună al blocului pe care reclamanții au un drept de proprietate în cote indivize, demisolul blocului nefiind intabulat în cartea funciară pe numele acestora ca drept propriu sau ca drept indiviz, deoarece nu a format obiectul vânzării, ci acesta aparține . SRL, iar el îl ocupă cu acordul acesteia, a cărui mandatar este.
Reclamanții au formulat răspuns la întâmpinare, prin care au arătat, cu referire la excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, că aceasta nu poate fi reținută în cauză. Au arătat că nu poate fi primită susținerea pârâtului că reclamanții nu sunt proprietarii spațiului din care au solicitat evacuarea sa, întrucât din actele depuse la dosarul cauzei a reieșit, că reclamanții sunt proprietarii a patru din cele șase apartamente ale blocului de locuințe la subsolul căruia locuiește fără drept pârâtul.
De asemenea, au arătat că reclamanții sunt proprietari atât pe apartamentele achiziționate de la ., cât și pe părțile comune, inclusiv terenul construit și cel neconstruit aferent imobilului . în Suceava, ..2. .. jud.Suceava. Astfel, câtă vreme pârâtul nu este în măsura să justifice calitatea de proprietar asupra spațiului construit la demisol, acesta este proprietatea reclamanților.
Cu referire la excepția lipsei pretenției formulate, reclamanții au solicitat respingerea acesteia, arătând că suprafața de la subsolul blocului de locuințe nu a fost dezmembrată pentru a putea fi considerată proprietatea exclusivă a . SRL, context în care aceasta urmează regimul juridic al părților comune, care aparțin reclamanților.
În contractele de vânzare cumpărare încheiate nu a fost formulată nicio mențiune care să ateste că spațiul de la subsolul blocului de locuințe nu se înstrăinează ori că acesta nu poate fi considerat parte comună.
Au considerat că pârâtul ocupă fără drept spațiul din care s-a solicitat evacuarea sa și că, calitatea sa de mandatar al societății vânzătoare nu îi conferă acestuia dreptul de a ocupa spațiul comun al reclamanților.
Prin sentința civilă nr. 4358 din data de 24 septembrie 2015, Judecătoria Suceava a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, invocată de pârât, prin întâmpinare și a respins cererea de evacuare -_ și I. C., în contradictoriu cu pârâtul Z. R. C., ca fiind formulată de persoane lipsite de calitate procesuală activă.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță, în temeiul art.248 alin. 1 din Codul de procedură civilă, a soluționat, cu prioritate față de fondul cauzei, excepția invocată de către pârâtul Z. R. C., respectiv a lipsei calității procesuale active a reclamanților, întrucât în caz de admitere cercetarea în fond a pricinii ar fi de prisos.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților D. L., O. A., R. G., I. C., instanța a amintit că prin calitate procesuală activă se înțelege identitate între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat. De asemenea, instanța a reținut că reclamantul, fiind cel care declanșează acțiunea civilă, trebuie să justifice atât calitatea procesuală activă, cât și calitatea procesuală pasivă a persoanei pe care a chemat-o în judecată.
În prezenta cauză, instanța a reținut că numiții D. L., O. A., R. G., I. C. au formulat cererea de chemare în judecată în calitate de proprietari a patru din cele șase apartamente ale blocului de locuințe situat în municipiul Suceava, ..2, ., jud. Suceava, dobândite de aceștia în temeiul unor contracte de vânzare-cumpărare încheiate cu . SRL Suceava.
Așa cum a rezultat din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 5867/30.12.2014 de B.N.P. N. A. L. (f.16-18 dosar) reclamantul D. L. a cumpărat de la . SRL apartamentul nr. 4, . de locuit 2 din .. 2, cu număr de cadastru_ -C2 - u4 înscris în CF_ - C2- u2 a UAT Suceava împreună cu cota de 161/1000 p.i. din părțile și dependințele comune ale imobilului, precum și toate drepturile asupra cotei de 161/1000 p.i. din terenul aferent pe care se află construit blocul de locuințe identic cu p._, înscris în CF_ a UAT Suceava.
Reclamantul O. A. este proprietarul apartamentului nr. 5 din CI_ - C2 - u5 a UAT Suceava, a cotei de părți comune de 174/1000 și cotă teren de 174/1000 dobândite prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1467/08.05.2015 de B.N.P. B. O..
Reclamantul R. G. este proprietarul apartamentului nr. 3 înscris în CF41357 - C2 -u3, asupra cotei de 171/1000 p.i. cote părți comune și 171/100C p.i. din teren dobândit prin cumpărare, contractul autentic nr. 754/11.06.2014 autentificat de B.N.P. L. R. Laurian, iar reclamantul I. C. a dobândit prin cumpărare prin contractul autentificat sub nr. 4655/10.12.2014 de B.N.P. N. A. L. apartamentul nr. 1 înscris în CF_ - C2 - ul și cota de 171/1000 din părțile comune și 171/1000 din teren.
De asemenea, instanța a reținut că blocul nr. 2 din .. 2 în care sunt situate apartamentele cumpărate de reclamanți este intabulat, cu parter, etaj și mansardă, imobilul fiind intabulat cu parter, etaj și mansardă, părți comune din . sunt proprietari, în diferite cote indivize, care sunt situate la parterul, etajul și mansarda blocului inclusiv intrarea în acest . rezultat din încheierea nr._/19.05.2015 a O.C.P.I. de îndreptare din oficiu a erorii materiale strecurate la apartamentarea imobilului. Potrivit acestei încheieri, aflate la fila 58 dosar, s-a constatat ca fiind părți comune ale blocului următoarele: intrare+hol+rampă acces la parter, hol+rampă acces la etaj, hol+ rampă de acces la mansardă în suprafață de 52, 12 m.p., conform desfășurătorului de nivel, pereții despărțitori, sub B6 din CF_ - C2 - UAT Suceava, nicidecum spațiul de la demisol pe care-1 deține pârâtul Z. R. C..
Prin urmare, s-a constatat că în contractele de vânzare-cumpărare ale celor patru apartamente proprietatea reclamanților nu există nicio mențiune care să ateste că spațiul aflat la imobilul clădirii ar fi parte comună a imobilului mai ales că prin încheierea de la fila 58 dosar, demisolul nu a fost reținut ca făcând parte din părțile comune ale blocului, proprietarul inițial al întregului edificiu, . SRL dorind, probabil, să-i confere o altă destinație.
Împrejurarea că demisolul blocului nu figurează în configurația blocului și că el a fost construit fără autorizație, așa cum au susținut reclamanții, nu a putut conduce la concluzia că acesta ar fi considerat parte comună a întregului edificiu.
În concluzie, instanța a constatat că într-adevăr reclamanții nu au făcut dovada că sunt titularii dreptului de proprietate asupra spațiului pe care pârâtul îl deține la demisolul blocului 2, . municipiul Suceava, ..2, jud. Suceava, astfel că aceștia nu au justificat calitatea procesuală activă în prezenta cauză.
Pentru acest motiv, apreciind că excepția analizată a fost întemeiată, instanța a respins cererea de evacuare ca fiind formulată de persoane lipsite de calitate procesuală activă.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții prin care au solicitat admiterea acestuia, anularea/schimbarea in tot a sentinței apelate, respingerea excepției lipsei calității procesuale active a reclamanților si, pe fondul cauzei, admiterea cererii astfel cum a fost formulata.
În motivare au arătat că prin cererea dedusa judecații au solicitat evacuarea pârâtului Z. R. C. din imobilul/spațiul pe care îl ocupa fara drept, situat la subsolul blocului al cărui proprietari sunt.
In acest sens, au arătat ca sunt proprietarii a patru din cele sase apartamente ale blocului de locuințe situat in Suceava, ..2, ., jud. Suceava. Aceste apartamente sunt dobândite de către ei in temeiul unor contracte de vânzare cumpărare incheiate cu . SRL.
Numitul Z. R. C. si-a improvizat un spațiu de locuit la subsolul acestui . spațiul lor comun.
Au menționat ca acesta a avut calitatea de mandatar al vânzătoarei . SRL. Ulterior vânzării tuturor apartamentelor din blocul de locuințe situat in Suceava, .. 2, ., acesta nu mai are nici un drept asupra acestui imobil. Cu toate acestea insa, acesta locuiește la subsolul blocului, având intrare separata si ocupând practic părțile lor comune.
Desi din toate documentele obținute de către ei de la cadastru a reieșit ca imobilul constând in . compus din parter, etaj si mansarda, numitul Z. R. C. a mai construit un spațiu de locuit la demisol. Acest spațiu construit nu figurează in nici un document. Cu toate acestea, el ocupa fiara drept acest spațiu, beneficiază de electricitate, gaze naturale si apa.
Au menționat totodată ca ei, proprietarii, au incercat sa se inscrie . proprietari, insa acest lucru nu a fost posibil tocmai din cauza faptului ca, desi sunt doar sase proprietari, conform cărtii funciare, in fapt, exista șapte utilizatori.
Prin intampinarea depusa, paratul a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților.
Prima instanța a admis aceasta excepție si a respins cererea de evacuare ca fiind formulata de persoane lipsite de calitate procesuala activa.
Au considerat ca in mod greșit prima instanța a reținut aceasta excepție având in vedere inscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Astfel, din actele depuse la dosarul cauzei a reieșit, fara putința de tăgada, ca reclamanții sunt proprietarii a patru din cele sase apartamente ale blocului de locuințe la subsolul căruia locuiește fara drept paratul.
In partea I-a a foii de avere eliberata de OCPI pentru imobilul cu nr. cadastral_ - C2 - .+l+M), la capitolul privind ”descrierea pârtilor comune” s-a stipulat: ”Constituie parti comune următoarele: intrare+hol+rampa de acces la parter, hol+rampa de acces la etaj, hol + rampa de acces la mansarda in suprafața totala de 52,12 mp- conform desfășurătoarelor de nivel, pereții despărțitori, terenul construit si terenul neconstruit”.
In condițiile in care pârâtul Z. R. C. in calitate de mandatar pentru . SRL, a vândut toate apartamentele din blocul pe care aceasta societate îl deținea, pe cale de consecința intreg spațiul acestui . noilor cumpărători.
Reclamanții sunt proprietari atat pe apartamentele achiziționate de la ., cat si pe părțile comune, inclusiv terenul construit si cel neconstruit aferent imobilului . in Suceava, ..2, ., jud. Suceava.
Cata vreme pârâtul nu a fost in măsura sa justifice calitatea de proprietar asupra spațiului construit la subsolul blocului, acest spațiu este proprietatea .>
Pârâtul nu a putut justifica calitatea de proprietar asupra spațiului din care s-a solicitat evacuarea sa cata vreme acest spațiu a fost construit fara autorizație de construcție (motiv pentru care a si fost amendat, conform procesului verbal depus la dosarul cauzei). Acesta a incercat sa intre in legalitate in 2015, solicitând reinnoirea certificatului de urbanism, cerere care i-a fost insa respinsa (conform înscrisului depus la dosarul cauzei).
Din răspunsul comunicat de către OCPI unuia dintre reclamanți a reieșit ca pârâtul nu este înscris ca titular al dreptului de proprietate cu nici un spațiu in blocul lor.
Cata vreme, in contextul vânzării apartamentelor, pârâtul a consimțit la intabularea dreptului de proprietate asupra imobilelor vândute, pe numele cumpărătorilor, a consimțit si cu privire la părțile comune, astfel cum acestea au reieșit din foaia de avere, obligandu-se totodată sa predea bunul imobil prin punerea acestuia la dispoziția cumpărătorilor, conform dispozițiilor art.1685 C.Civ.
Potrivit art. 649 C.Civ. alin. 1 lit. a, sunt considerate parti comune: terenul pe care se afla clădirea, compus atat din suprafața construita, cat si din cea neconstruita, iar potrivit lit. b - subsolurile necompartimentate. Pe cale de consecința, subsolul blocului de locuințe pe care pârâtul îl ocupa este proprietatea reclamanților, iar in acest subsol se afla instalațiile de apa, canal si termoficare, care aparțin întregului . Legea nr. 230/2007 privind infiintarea, organizarea si funcționarea asociațiilor de proprietari definește proprietatea .. 3 lit. c, proprietatea . ”toate părțile dintr-un condominiu care nu sunt apartamente sau spatii cu alta destinație decât cea de locuința”.
Susținerea pârâtului ca deține spațiul de la demisol in numele vânzătorului . SRL nu a fost susținuta de nici un mijloc de proba, iar dovada proprietății unui spațiu nu poate fi făcuta in nici un caz prin intermediul unei procuri.
In condițiile in care pentru acest spațiu nu exista autorizație de construcție, aceasta fiind emisa doar pentru parter, etaj si mansarda (conform autorizației depuse la dosar), din punct de vedere juridic, acest spațiu nu exista, context in care se prezuma ca acesta este parte ..
Aspectul ca demisolul blocului nu este intabulat pe numele reclamanților in cartea funciara nu este de natura sa atragă concluzia ca acesta aparține . SRL, cata vreme nu exista nici un document care sa ateste acest lucru.
”Demisolul”- in fapt, imobilul construit fara autorizație la subsolul blocului proprietatea reclamanților - nu a format obiectul vânzării întrucât acesta nu figurează in configurația blocului. Pârâtul nu poate vinde ceva ce nu deține, tot astfel cum nu se poate erija ca si proprietar pentru un spațiu care, juridic, nu exista. Pentru acest spațiu nu exista certificat de urbanism, autorizație de construcție, act de proprietate, număr cadastral ori intabulare.
Pe de alta parte, suprafața de la subsolul blocului de locuințe nu a fost dezmembrata pentru a putea fi considerata proprietatea exclusiva a . SRL, context in care aceasta urmează regimul juridic al părtilor comune, care aparțin reclamanților.
In contractele de vânzare cumpărare încheiate nu a fost formulata nici o mențiune care sa ateste ca spațiul de la subsolul blocului de locuințe nu se înstrăinează ori ca acesta nu poate fi considerat parte ., potrivit art. 649 alin. 1 lit. 1 C.Civ., sunt considerate parti comune: terenul pe care se afla clădirea, compus atat din suprafața construita, cat si din cea neconstruita, iar potrivit lit. b subsolurile necompartimentate, in măsura in care prin lege sau prin act juridic nu se prevede altfel.
Or, prin actele juridice încheiate de vanzatoarea . SRL nu s-a prevăzut altfel, pe cale de consecința, terenul pe care pârâtul a construit, aflat la subsolul blocului, este proprietatea .>
Pârâtul ocupa fara drept spațiul din care s-a solicitat evacuarea sa. Calitatea sa - de mandatar al societății vânzătoare - nu îi conferă acestuia dreptul de a ocupa spațiul comun al reclamanților. Pârâtul locuiește fara drept ., construit pe terenul proprietatea reclamanților.
Având in vedere toate aceste aspecte, au apreciat ca reclamanții justifica calitate procesuala activa, context in care au solicitat respingerea excepției lipsei calității procesuale active.
Pe fondul cauzei, au solicitat admiterea cererii astfel cum a fost formulata, apreciind ca in cauza sunt indeplinite condițiile prevăzute de art. 1034 si urmat. C., in contextul in care pârâtul ocupa fara drept spațiul situat la subsolul blocului de locuințe, fara permisiunea proprietarilor.
Astfel cum au invederat anterior, reclamanții justifica calitatea de proprietari asupra spațiului de la subsolul blocului, asupra terenului construit si a celui neconstruit aferent imobilului, conform foii de avere eliberata de OCPI pentru acest imobil, precum si in conformitate cu dispozițiile legale, in speța art. 649 C.Civ.
Pârâtul, in calitate de mandatar al societății vânzătoare, a instrainat toate cele sase apartamente ale blocului de locuințe, context in care nu mai are nici o calitate pentru a ocupa vreun spațiu din acest imobil.
In cauza, dreptul de proprietate al constructorului asupra demisolului blocului nu a reieșit din nici o proba.
Au solicitat evacuarea pârâtului din spațiul ocupat fara drept.
Cu referire la utilitățile de care acesta beneficiază in spațiul ocupat fara drept, in special apa, au considerat ca fisa depusa la dosar nu presupune obținerea unui aviz pentru a intra in legalitate.
De altfel, a fost de subliniat faptul ca aceasta fisa este datata 07.09.2015, pârâtul încercând sa intre in legalitate doar dupa ce a aflat ca este un proces pe rol împotriva sa, pentru evacuare. Totodată, au învederat ca din acel document - fisa verificării documentelor pentru bransare/racordare - de la punctul 8, a reieșit ca acesta nu a depus un extras de carte funciara, necesar pentru eliberarea avizului. Or, pârâtul nu este si nu va fi niciodată in măsura sa depună acest extras de carte funciara, cata vreme nu este proprietarul vreunui imobil din blocul de locuințe situat in Suceava, ..2, ., jud. Suceava, context in care nu va putea intra in legalitate. Acest aspect este de natura sa îi prejudicieze pe reclamanți, care sunt in pericol de a fi debransati de la rețeaua de apa, din culpa pârâtului.
In ce privește racordarea pârâtului la rețelele de energie electrica si, respectiv, gaz, aceasta s-a realizat in mod nelegal in ce privește imobilul de la subsolul blocului, context in care au inteles sa formuleze si o sesizare in acest sens, la instituțiile abilitate (conform înscrisului atașat prezentului apel).
Astfel, acesta s-a folosit, in vederea bransarii la instalația de gaze naturale, de locația ”casa scării”, desi consumul efectiv se face in spațiul ocupat fara drept la subsol si nicidecum pe casa scării.
Pentru racordarea la energie electrica, pârâtul s-a folosit de instalația care a fost montata inițial pentru organizarea de șantier si ridicarea construcției, desi consumul efectiv este pentru un spațiu cu privire la care pârâtul nu justifica nici o calitate.
Astfel, pârâtul nu poate figura la nici o instituție ca fiind proprietarul spațiului de la subsolul blocului cata vreme acest spațiu nu exista, din punct de vedere juridic, acesta nefiind inclus nici in certificatul de urbanism, autorizația de construcție, extrasul CF etc. Totodată, acesta nu poate beneficia de nici o utilitate cata vreme nu justifica calitatea de proprietar pentru spațiul respectiv.
În drept, au invocat disp. art.1042 alin. 5 C., art.466 si urmat. C., art.453 alin. 1 C..
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat:
1)respingerea apelului ca neîntemeiat,
2)obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată din apel, având în vedere următoarele:
1) Sub un prim aspect, a solicitat a se observa că în apelul reclamanților s-a făcut o descriere a situației de fapt și de drept a speței, cu compunerea motivării în drept, fără să cuprindă critici concrete ale sentinței civile atacate, care formează obiectul acestui apel.
Cum potrivit art. 477 cod proc.civilă limitele efectului devolutiv al apelului sunt determinate de ce s-a apelat, în sensul că instanța de apel va fi ținută să judece în limitele criticilor formulate prin motivele de apel, reluând judecata doar cu privire la acelea criticate de apelant, iar în speță aceste critici nu au fost formulate și cum nu sunt motive de ordine publică de invocat, au solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat.
2) Pe fond, dacă se va aprecia că expunerea de fapt și de drept pe care reclamanții au făcut-o prin memoriul de apel, constituie critici ale sentinței apelate, au solicitat, de asemenea, respingerea apelului.
2.1. în mod temeinic și legal a reținut Judecătoria Suceava că reclamanții nu au calitate procesuală activă în cauză.
2.1.1. Așa cum a rezultat din probatoriul administrat în fața instanței de fond, reclamanții au cumpărat de la ."SRL următoarele imobile:
Din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 5867/30.12.2014 de Biroul Notarului Public N. A. L. a rezultat că reclamantul D. L. a cumpărat de la ." SRL apartamentul nr. 4, et.1, . de locuit 2 din .. 2, cu număr de cadastru_ - C2 - u4 înscris în CF_ - C2- u2 a UAT Suceava împreună cu cota de 161/1000 părți indivize din părțile și dependințele comune ale imobilului, precum și toate drepturile asupra cotei de 161/1000 părți indivize din terenul aferent pe care se află construit blocul de locuințe identic cu p._, înscris în CF_ a UAT Suceava (f.16 - 18 dosar fond)."
Reclamantul O. A. este proprietarul apartamentului nr. 5 din CF_ - C2 - u5 a UAT Suceava, a cotei de părți comune de 174/1000 și cotă teren de 174/1000 dobândite prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1467/08.05.2015 de Biroul Notarului Public B. O..
Reclamantul R. G. este proprietarul apartamentului nr. 3 înscris în CF41357 - C2 -u3, asupra cotei de 171/1000 părți indivize cote părți comune și 171/100C părți indivize din teren dobândit prin cumpărare, contractul autentic nr. 754/11.06.2014 autentificat de Biroul Notarului Public L. R. Laurian.
Reclamantul I. C. a dobândit prin cumpărare prin contractul autentificat sub nr. 4655/10.12.2014 de Biroul Notarului Public N. A. L. apartamentul nr. 1 înscris în CF_ - C2 - ul și cota de 171/1000 din părțile comune și 171/1000 din teren.
2.1.2.Blocul nr. 2 din .. 2 în care sunt situate apartamentele cumpărate de reclamanți este intabulat, cu parter, etaj și mansardă.
Blocul fiind intabulat cu parter, etaj și mansardă, părți comune din . sunt proprietari, în diferite cote indivize, sunt situate la parterul, etajul și mansarda blocului, inclusiv . rezultat din încheierea nr._/19.05.2015 a O.C.P.I. de îndreptare din oficiu a erorii materiale strecurate la apartamentarea imobilului (f.58 dosar fond). Potrivit acestei încheieri, s-a constatat ca fiind părți comune următoarele: intrare + hol + rampă acces la parter, hol + rampă acces la etaj, hol + rampă de acces la mansardă în suprafață de 52, 12 mp, conform desfășurătorului de nivel, pereții despărțitori, sub B6 din CF_ - C2 - UAT Suceava, nu și spațiul de la demisol pe care-1 deține el în numele vânzătorului ." SRL, pe care o reprezintă în baza procurii autentificate sub nr.729/20 mai 2015 de Biroul Notarului Public L. R. Laurian.
Prin urmare, în mod just a reținut prima instanță că în contractele de vânzare-cumpărare ale apartamentelor proprietatea reclamanților nu există nici o mențiune care să ateste că aceștia au cumpărat spațiul în litigiu, situat la demisolul blocului sau că acest demisol face parte din părțile comune ale acestui . altfel, reclamanții, prin cererea de apel (pag.2, paragraful 3) au recunoscut că, din documentele de la cadastru a rezultat că acest imobil constând în . compus din parter, etaj și mansardă, nu și demisol.
De asemenea, tot reclamanții au recunoscut că în partea a I-a a foii de avere eliberată de OCPI Suceava, pentru imobilul cu numărul cadastral_ - C 2 - . + 1 + M (f.32 dosar fond), constituie părți comune următoarele: intrare + hol + rampa de acces la parter, hol + rampă de acces la etaj, hol + rampă de acces la mansardă în suprafață totală de 52, 12 mp conform desfășurătorului de nivel, terenul neconstruit și terenul construit.
Faptul că ." SRL a vândut toate apartamentele din acest . concluzia că le-a vândut și spațiul de la demisol, care constituie un spațiu distinct, chiar dacă până în prezent acest spațiu nu a fost intabulat, reclamanții intabulându-se doar cu ceea ce au cumpărat.
Or, demisolul în litigiu nu a format obiectul vânzării către reclamanți și nici către ceilalți 2 locatari ai blocului în care aceștia locuiesc.
2.1.7.In ce privește art.649 cod civil intitulat „Părțile comune", a solicitat a se observa că legiuitorul în definirea părților comune a prevăzut în mod expres - „în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel".
De asemenea, demisolul în litigiu, nu se încadrează în prevederile art.649 alin. 1 lit.b cod civil cum aupretins reclamanții care prevede că sunt părți comune: „fundația, curtea interioară, structura, structura de rezistență, pereții perimetrului și despărțitori între proprietăți și/sau spațiile comune, acoperișul, terasele, scările, casa scărilor, holurile, pivnițele, subsolurile necompartimentate, rezervoarele de apă, centralele termice proprii și ascensoarele".
2.1.8.In fine, nici prin contractele de vânzare-cumpărare ale reclamanților nu s-a vândut acest demisol, situația de fapt recunoscută chiar de reclamanți (pag.4, paragraful 4).
Faptul că nu există autorizație de construire pentru acest spațiu, cum s-au apărat reclamanții, nu a făcut dovada că ei sunt proprietarii acestui demisol, dreptul de proprietate fiind dobândit prin unul din modurile prevăzute de lege și nu se prezumă decât în cazurile prevăzute de lege, ceea ce în speță nu a fost dat.
2.1.9.Față de motivele expuse, în mod temeinic și legal a reținut prima instanță că reclamanții nu au calitate procesuală activă în cauză, în sensul că ei nu au făcut dovada că sunt titularii spațiului din care au solicitat evacuarea.
II) Pe fondul cauzei, așa cum s-a apărat și la instanța de fond, nu au fost date cerințele art.1034 și următoarele cod proc. civilă.
1) Procedura specială reglementată de Titlul XI „Evacuarea din imobile folosite sau ocupate fără drept" din codul de procedură civilă - art.1034 și următoarele, este incidență în situațiile în care între părți a fost încheiat un contract de locațiune, precum și în cazul în care imobilul este ocupat fară drept de o persoană cu sau fără permisiunea proprietarului".
A solicitat a se observa că în ambele ipoteze se cere ca imobilul să fie ocupat fără permisiunea sau îngăduința proprietarului său.
Or, reclamanții nu sunt proprietarii imobilului din care s-a cerut evacuarea sa, aspect detaliat în precedent, ei având în proprietate exclusivă doar apartamentele cumpărate de la .” SRL și asupra unei cote părți din părțile comune din blocul în care sunt situate aceste apartamente, părți comune constând în intrare + hol + rampă acces la parter, hol + rampă acces la etaj, hol + rampă acces la mansardă, toate în suprafață utilă, conform desfășurătoarelor de nivele - pereți despărțitori așa cum au dovedit cu încheierea nr._/19.05.2015 a OCPI.
De asemenea, această procedură nu este aplicabilă în speță, câtă vreme el a opus un drept de proprietate al constructorului asupra demisolului blocului, respectiv al ." SRL, societate pe care pârâtul o reprezintă în baza procurii autentificate sub nr.729/20 mai 2015 de Biroul Notarului Public L. R. Laurian, el nefacând parte din părțile comune ale blocului de locuințe din ..2, . spațiu distinct de cel care a format obiectul vânzării către apelanți.
În ce privește folosirea gazului natural și electricității, așa cum a dovedit cu preavizul de plată din 30.08.2015 pentru plata facturii_ de energie electrică, achitată cu chitanța din 14.09.2015 în sumă de 700 lei și factura pentru gaze din 27.08.2015 pentru plata sumei de 125 lei, achitată la data de 14.09.2015, pe care le-a anexat, .” SRL, în numele căruia ocupă acest spațiu, achită costul gazelor naturale și al electricității.
In ce privește consumul de apă, a făcut dovada cu Fișa verificării documentelor pentru branșare din 07.09.2015, vânzătorul . ” SRL a depus la data de 07.09.2015 documentația necesară la ACCET Suceava pentru branșament apă și racord canalizare, plata apei urmând să se facă după executarea acestor lucrări de către toți consumatorii din . ”Gutten Bau Construct” SRL pentru spațiul de la demisol.
Ca urmare, susținerile reclamanților că folosește utilități pe care ei le plătesc au fost neîntemeiate.
În drept, a invocat art.1034 și următoarele cod proc.civilă, art.453 cod proc.civilă.
Reclamanții au formulat răspuns la întâmpinare prin care au arătat următoarele:
Au apreciat reclamanții că susținerile pârâtului formulate prin întâmpinare, au fost nefondate.
Astfel, au considerat nefondata susținerea pârâtului ca prin apelul formulat in cauza nu s-au adus critici concrete sentinței atacate.
Au menționat ca prima instanța, prin sentința atacata, a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților si, pe cale de consecința, a respins cererea de evacuare ca fiind formulata de persoane lipsite de calitate procesuala activa.
Or, tocmai acest aspect a fost criticat de către reclamanți, in calea de atac. Astfel, reclamanții au susținut ca in mod greșit a reținut prima instanța aceasta excepție si au adus argumente pentru care aceasta excepție trebuie respinsa de către instanța de control. Totodată, reclamanții au formulat susțineri si cu privire la fondul cauzei, context in care instanța de control urmează a rejudeca cauza sub toate aspectele.
In acest context, au considerat ca susținerile din cererea de apel constituie critici ale sentinței apelate, situație in care nu se poate aprecia ca apelul este neintemeiat.
.. 477 C. alin. 1, instanța de apel va proceda la rejudecarea fondului in limitele stabilite, expres sau implicit, de către apelanți, insa reclamanții au formulat critici si cu privire la excepția reținuta si cu privire la fondul cauzei, context in care, au apreciat ca apelul declarat in cauza trebuie judecat cu privire la toate aspectele.
Pe de alta parte, au considerat ca in cauza sunt incidente dispozițiile art. 477 alin. 2 teza 2 C., potrivit cu care ”Devolutiunea va opera cu privire la întreaga cauza atunci cand se tinde la anularea hotărârii...”.
Totodată, potrivit art. 480 alin. 3 C., care reglementează soluțiile pe care le pronunța instanța de apel: ”In cazul in care se constata ca, in mod greșit, prima instanța a soluționat procesul fara a intra in judecata fondului...instanța de apel va anula hotărârea atacata si va judeca procesul, evocând fondul”. Or, reclamanții au solicitat tocmai anularea hotărârii apelate, situație in care devolutiunea trebuie sa opereze cu privire la intreaga cauza.
Pe fondul cauzei, au solicitat a se avea in vedere cele susținute prin apelul declarat in cauza.
Reclamanții au solicitat admiterea apelului astfel cum a fost formulat, cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecata, din ambele cicluri procesuale.
Apelul este nefondat.
Corect prima instanță a reținut lipsa calității procesuale a reclamanților în prezenta acțiune în evacuare a pârâtului din spațiul situat în mun. Suceava, .. 2, ., demisol, câtă vreme nu au făcut dovada că sunt titularii dreptului de proprietate asupra respectivului spațiu, așa cum pretind.
Reclamanții au cumpărat patru din cele șase apartamente ale blocului de locuit, iar în contractele de achiziție încheiate nu există nicio mențiune care să ateste că aceștia ar fi cumpărat și spațiul în litigiu, situat la demisolul blocului sau că acest demisol ar face parte din părțile comune ale blocului de locuit.
Astfel, din contractul de vânzare autentificat sub nr. 5867/30. 12. 2014 de Biroul Notarului Public N. A. L. a rezultat că reclamantul D. L. a cumpărat de la ." SRL apartamentul nr. 4, . de locuit 2 din .. 2, cu număr de cadastru_ - C2 – U4 înscris în CF_ - C2- U4 a UAT Suceava, împreună cu cota de 161/1000 părți indivize din părțile și dependințele comune ale imobilului, precum și toate drepturile asupra cotei de 161/1000 părți indivize din terenul aferent pe care se află construit blocul de locuințe, identic cu p._, înscrisă în CF_ a UAT Suceava (f.16 - 18 dosar primă instanță).
Reclamantul O. A. este proprietarul apartamentului nr. 5 din CF_ - C2 - U5 a UAT Suceava, a cotei de părți comune de 174/1000 și cotă teren de 174/1000, dobândite prin contractul de vânzare autentificat sub nr. 1467/08. 05. 2015 de Biroul Notarului Public B. O..
Reclamantul R. G. este proprietarul apartamentului nr. 3 înscris în CF_ - C2 -U3, asupra cotei de 171/1000 părți indivize cote părți comune și 171/1000 părți indivize din teren dobândit prin cumpărare cu contractul autentic nr. 754/11. 06. 2014 autentificat de Biroul Notarului Public L. R. Laurian.
În fine, reclamantul I. C. a dobândit prin cumpărare prin contractul autentificat sub nr. 4655/10. 12. 2014 de Biroul Notarului Public N. A. L. apartamentul nr. 1 înscris în CF_ - C2 – U1 și cota de 171/1000 din părțile comune și 171/1000 din teren.
Întreg blocul este intabulat în cartea funciară, cu parter, etaj și mansardă, astfel că părțile comune, asupra cărora reclamanții figurează înscriși ca și proprietari în diferite cote indivize, sunt situate la parterul, etajul și mansarda blocului, inclusiv . cu evidență din conținutul CF_-C2 a UAT Suceava, astfel cum a fost îndreptat prin încheierea de îndreptare eroare materială nr._/19. 05. 2015 a OCPI Suceava chiar cu privire la părțile comune, statuându-se clar și dincolo de orice dubiu ca fiind părți comune următoarele: „intrare + hol + rampă acces la parter, hol + rampă acces la etaj, hol + rampă de acces la mansardă în suprafață de 52, 12 mp, conform desfășurătoarelor de nivel, pereții despărțitori, sub B6 din CF_ - C2 - UAT Suceava”-filele 51-56, 58, 59 dosar primă instanță.
Criticând reținerea excepției lipsei calității lor procesuale, reclamanții au arătat că „în contractele de vânzare cumpărare încheiate nu este formulată nicio mențiune care să ateste că spațiul de la subsolul blocului de locuințe nu se înstrăinează ori că acesta nu poate fi considerat parte comună”,prin această susținere reclamanții încercând practic să extindă obiectul vânzării peste ceea ce cuprinde în mod explicit actul scris, construind un raționament care sfidează nu doar sfera juridicului, ci și pe cea a simplei logici, în sensul în care ar trebui să se accepte în această procedură sumară că ar fi făcut obiectul vânzărilor către reclamanți ceea ce nu s-a interzis expres de la vânzare prin contractele scrise întocmite.
Așadar, contractele de vânzare, prin conținutul lor formal, nu sunt în favoarea reclamanților, nu fac dovada calității lor de proprietari asupra subsolului blocului în cauză, deci nu pot fi opuse pârâtului în acțiunea în evacuare.
Aceeași concluzie se impune și în ceea ce privește întabularea, care, în virtutea caracterului său încă declarativ, trebuie să fie conformă cu actul translativ sau constitutiv de drepturi ce a stat la baza sa – a se analiza prin coroborare prevederile art. 20 din legea 7/1996, art. 885 din noul cod civil, art. 56 din Legea 71/2011; așa fiind, reclamanții nu pot invoca în sprijinul lor „foaia de avere” eliberată de OCPI la data de 22 iulie 2013, în măsura în care nu concordă cu contractele de vânzare și cu atât mai mult cu cât este anterioară încheierii de îndreptare eroare materială emisă de aceeași OCPI prin care s-a stabilit care sunt părțile comune ale blocului.
Fără relevanță în acest cadru procesual rămân referirile reclamanților la o . dispoziții legale, anume art. 649 din noul cod civil, respectiv legea 230/2007, care reglementează noțiunea de părți comune și de proprietate comună, întrucât, fiind vorba de o procedură specială, derogatorie de la dreptul comun, simplificată și urgentă, cel care apelează la o asemenea procedură trebuie să exhibe formal un titlu, de locator sau de proprietar, așa cum impun prevederile art. 1034 – art. 1045 din noul cod de procedură civilă, or, ceea ce pretind reclamanții în cauză, prin trimiterea pe care o fac la aceste dispoziții legale, precum și la o . prezumții simple deduse din anumite împrejurări de fapt ( anume că lipsa autorizației de construcție ar semnifica inexistența spațiului din punct de vedere juridic, și deci asimilarea lui părților comune), este interpretarea obiectului contractelor de vânzare dincolo de conținutul lor formal, ceea ce este specific unei acțiuni de drept comun, depășind deci dezbaterile sumare caracteristice acestei proceduri.
Întrucât reclamanții nu au produs un titlu de proprietate pentru spațiul în litigiu, neavând calitatea de a iniția acest litigiu, excepția fiind deci prioritară și făcând de prisos cercetarea altor aspecte, nu mai interesează prin urmare cu ce titlu ocupă pârâtul respectivul spațiu, dacă are act de proprietate, certificat de urbanism, autorizație de construcție, număr cadastral ori de întabulare, dacă respectivul spațiu „există sau nu din punct de vedere juridic”, cum pun în discuție reclamanții, toate aceste chestiuni interesând o acțiune de drept comun, după cum s-a arătat mai sus.
Străine de acest litigiu sunt și chestiunile privind legalitatea branșamentului la utilități a pârâtului, și prejudiciul pe care l-ar suferi reclamanții din acest motiv, astfel că toată corespondența purtată în acest sens de către reclamanți cu furnizorii de utilități, cu OCPI-ul, cu Unitatea administrativ-teritorială sau cu Asociația de proprietari, este neutilă soluționării cauzei.
Față de cele arătate, tribunalul nu reține susținerea intimatului în sensul că apelul nu ar cuprinde critici concrete aduse sentinței, însă pentru argumentele expuse apreciază că aceste critici sunt nefondate, astfel că în aceste limite și față de prevederile art. 477 alin. 1, art. 480 alin. 1 din noul, va respinge ca atare apelul.
Fiind în culpă procesuală, în baza art. 453 alin. 1 din noul cod de procedură civilă, reclamanții-apelanți vor fi obligați la plata către pârâtul-intimat a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial achitat conform chitanței nr. 124/23. 11. 2015-fila 42 dosar apel.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge apelul declarat de către reclamanții D. L., O. A., R. G. și I. C. – toți cu domiciliul ales la av. P. M. – Suceava, ., nr. 6, ., . civile nr. 4358 din data de 24 septembrie 2015 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr._, intimat fiind pârâtul Z. R. C., domiciliat în Suceava, .. 2, ., demisol și la av. D. V. – Suceava, ., nr. 14, ., ..
Obligă apelanții să plătească intimatului 500 (cinci sute) lei, cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 11 decembrie 2015.
Președinte, Judecător, Grefier,
V. O. D. A. I. M. S. A.-M.
Red./Tehnored. V.O.D.
Judecător fond F. M.
8 ex./06.01.2016
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 1467/2015. Tribunalul SUCEAVA | Expropriere. Sentința nr. 1811/2015. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
