Grăniţuire. Decizia nr. 78/2015. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 78/2015 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 15-01-2015 în dosarul nr. 6682/314/2013
Dosar nr._ - grănițuire -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 78
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 15 IANUARIE 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: C. M. N.
JUDECĂTOR: G. F. F.
GREFIER: Ș. L. G.
Pe rol, judecarea apelului formulat de reclamantul C. G., domiciliat în mun. Suceava, ., ., . împotriva sentinței civile nr.1617 din data de 08 aprilie 2014 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosarul nr. _ în contradictoriu cu intimații pârâți R. A., domiciliat în localitatea Șcheia, . și G. R. V. (fostă N.), domiciliată în localitatea Șcheia, ., județul Suceava.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apelantul reclamant asistat de avocat M. N. și intimatul pârât asistat de avocat G. M. în substituirea avocat N. D. E., lipsă fiind intimata pârâtă.
Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța procedând la verificarea competenței sale, așa cum prevăd dispozițiile art.131 al. 1 Cod procedură civilă, constată că Tribunalul Suceava este competent din punct de vedere general, material, funcțional și teritorial să soluționeze apelul formulat în conformitate cu dispozițiile NCPCIV, fiind astfel întrunite condițiile prevăzute de art. 482 din Noul Cod de procedură civilă.
Instanța, procedând la verificarea dovezii calității de reprezentant ale domnilor avocați M. N. (fila 46) și N. D. E. substituită de avocat G. M. ( filele 47,48,49) depuse la termenul de astăzi, constată astfel îndeplinite condițiile prevăzute de art.219 NCPCIV privind reprezentarea juridică în instanță.
De asemenea, instanța constată că prezentul apel este legal timbrat, întrucât la fila 16 este depusă chitanța . nr._ din data de 28.10.2013 în cuantum de 50 lei, luându-se astfel act de achitarea taxei judiciare de timbru sens în care se constată apelul legal timbrat și se dispune anularea acesteia.
Instanța constată că la dosar au fost depuse întâmpinări în termen procedural și că nu s-a formulat răspuns la întâmpinare de către partea apelantă, după care, pune în discuție proba cu înscrisurile depuse la dosar în dovedirea apelului dar și în apărare.
Avocat M. N. și avocat G. M. precizează pe rând că sunt de acord cu admiterea acestora.
Instanța având în vedere înscrisurile depuse la dosarul cauzei, le admite ca fiind concludente, utile și pertinente în soluționarea apelului în considerarea disp. art.482 NCPCIV cu raportare la art.254 și art.258 NCPCIV, după care acordă cuvântul pe probe.
Avocat M. N. pentru apelant învederează faptul că, față de considerentele sentinței civile apelate consideră că în cauză se impune administrarea probei cu o expertiză topo cadastrală, avându-se în vedere și înscrisurile depuse la dosar.
De asemenea mai arată că, deși cererea de probe a fost solicitată și prin cererea de chemare în judecată, prima instanță a respins-o ca nefiind utilă soluționării cauzei.
Instanța pune în discuție proba solicitată.
Avocat G. M. precizează că nu se impune încuviințarea acestei probe întrucât în dosarul nr._ a fost întocmit un raport de expertiză de către expert Răchitneanu I. din care rezultă că intimații stăpânesc suprafața de teren, această suprafață fiind cumpărată de la reclamant.
Avocat M. N. solicită a se avea în vedere că prin actul de partaj voluntar autentificat sub nr. 1799/11.07.1998 reclamantul a devenit unicul proprietar al parcelei funciare nr. 504/9 înscrisă în C.F. nr._ a . cum rezultă din extrasul de carte funciară nr._/1.07.2013, iar această parcelă a rezultat prin divizarea parcelei funciare nr. 504/5 în parcelele 504/5, 504/8 și 504/9 în vederea înstrăinării dar această parcelă, respectiv p.f. nr. 504/9 au rămas în proprietatea reclamantului.
Avocat G. M. precizează că intimații nu dețin mai mult teren decât ceea ce au cumpărat de la reclamant.
Instanța respinge ca neutilă soluționării cauzei administrarea probei cu expertiza topo cadastrală solicitată de apărătorul ales al apelantului întrucât în cauză există probe suficiente, probatoriul administrat la instanța de fond a fost complet și lămuritor din acest punct de vedere astfel încât în calea de atac a apelului nu se mai impune administrarea probei solicitate.
Instanța constatând că în susținerea motivelor de apel sau în apărare apărătorii părților nu mai au alte cereri, probe de solicitat sau excepții de invocat, constată cercetarea judecătorească încheiată iar în baza art.392 Cod procedură civilă deschide dezbaterile asupra cauzei în fond, solicitând ambilor apărători ai părților să precizeze dacă sunt pregătiți pentru a pune concluzii pe fondul cauzei sau se solicită acordarea unui termen în acest sens.
Avocat M. N. și avocat G. M. învederează faptul că sunt pregătiți pentru a pune astăzi concluzii pe fondul cauzei, instanța acordând cuvântul la dezbateri, dând cuvântul părților în ordinea și condițiile prevăzute de art.216 Cod procedură civilă.
Avocat M. N. pentru apelantul reclamant solicită admiterea apelului, desființarea sentinței civile apelate și pe fondul cauzei admiterea acțiunii formulate.
Precizează că din probatoriul administrat la instanța de fond reclamantul a făcut dovada faptului că este proprietarul tabular al parcelei funciare nr. 504/9 înscrisă în C.F. nr._ a . cum rezultă din extrasul de carte funciară nr._/1.07.2013.
Reclamantul a solicitat astfel grănițuirea parcelei funciare nr. 504/9 a C.F. nr._ a . obligarea pârâților de a respecta limitele astfel stabilite în conformitate cu planul de situație cadastral nr.5386/2005 ce a stat la baza intabulării dreptului de proprietate asupra acestei suprafețe pentru reclamant.
Instanța de fond în mod corect a reținut că reclamantul a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafața de 5.600 mp în bata Titlului de proprietate 348/1994 și contractului de partaj autentificat de BNP O. B. sub nr. 1799/1998, așa cum rezultă din Încheierea de carte funciară a Judecătoriei Suceava nr. 4019/28.07.1999 – fila 18.
În cea ce privește terenul de 5.600 mp acesta era format din p.f. 504/5 de 3.700 mp și p.f. 504/6 de 1.900 mp, clientul său nedorind altceva decât să își valorifice dreptul de proprietate prin delimitarea parcelei funciare.
Mai este de reținut că expert C. D. a întocmit un raport de expertiză extrajudiciară cu privire la ..
În consecință, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței civile apelate și pe fondul cauzei admiterea cererii de grănițuire conform evidențelor OCPI Suceava și a planului cadastral al . cheltuieli de judecată atât de la instanța de fond cât și din apel și a chitanței de la fila 51 dosar.
Avocat G. M. pentru intimații pârâți solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței civile pronunțate de instanța de fond ca fiind legală și temeinică.
Precizează că în cadrul dosarului nr.6499/2007 s-a stabilit faptul că intimați nu dețin o suprafață de teren mai mare decât cea cumpărată prin contractul de vânzare-cumpărare din 03.09.1999.
De asemenea, este de reținut faptul că dreptul de proprietate al reclamantului nu a fost afectat în nici un fel de intimați. Cu cheltuieli de judecată potrivit chitanțelor depuse la filele 50, 50 bis dosar.
Potrivit art. 394 Noul Cod procedură civilă, instanța considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, închide dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL:
Asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava sub nr._ din data de 18.07.2013, reclamantul C. G. a solicitat în contradictoriu cu pârâții R. A. și N. R. V., grănițuirea parcelei funciare nr. 504/9 a C.F. nr._ a . obligarea pârâților de a respecta limitele astfel stabilite în conformitate cu planul de situație cadastral nr.5386/2005 ce a stat la baza intabulării dreptului de proprietate asupra acestei suprafețe pentru reclamant. De asemenea, a solicitat obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că prin actul de partaj voluntar autentificat sub nr. 1799/11.07.1998 reclamantul a devenit unicul proprietar al parcelei funciare nr. 504/9 înscrisă în C.F. nr._ a . cum rezultă din extrasul de carte funciară nr._/1.07.2013.
A mai arătat reclamantul că această parcelă a rezultat prin divizarea parcelei funciare nr. 504/5 în parcelele 504/5, 504/8 și 504/9 în vederea înstrăinării dar această parcelă, respectiv p.f. nr. 504/9 au rămas în proprietatea reclamantului.
Având în vedere că pârâții nu respectă limitele fizice ale parcelei de teren proprietatea reclamantului, a solicitat admiterea acțiunii.
În drept, a invocat dispozițiile art. 560 Cod civil.
În dovedirea acțiunii, a depus la dosar înscrisuri (f.5-7, 14-18).
Acțiunea a fost timbrată cu taxa judiciară de timbru de 100 lei (f.19 dosar).
Pârâta G. R. V. a depus la dosar întâmpinare (f.26) prin care a solicitat respingerea acțiunii, ca nefondată.
În motivarea întâmpinării, pârâta a arătat că prin sentința civilă nr. 1194/13.03.2009 a Judecătoriei Suceava, irevocabilă, s-a stabilit că atât ea cât și pârâtul R. A. dețin în posesie suprafețe de teren ce corespund cu suprafețele din contractele de vânzare cumpărare și prin urmare acțiunea reclamantului este nefondată.
În dovedire, pârâta a depus la dosar înscrisuri (f.28-40).
Pârâtul R. A. nu a depus la dosar întâmpinare, însă la termenul de astăzi, prezent în instanță fiind, a solicitat respingerea acțiunii (f.71 dosar).
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul reclamantului (f.70), proba cu martora Șutu Militina (f.72), propusă de pârâta G. R. V. și proba cu cercetarea locală (f.60 dosar). De asemenea, a fost atașat, spre consultare, dosarul nr._ al Judecătoriei Suceava.
Prin sentința civilă nr. 1617 din data de 08 aprilie 2014 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosarul nr._ , s-a respins ca nefondată cererea formulată de reclamantul C. G., domiciliat în mun. Suceava, ., ., ., în contradictoriu cu pârâții R. A., domiciliat în comuna Șcheia, . și G. R. V., domiciliată în mun. Suceava, ., jud. Suceava.
Reclamantul a fost obligat să plătească pârâtei G. R. V. suma de 500 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamantul C. G. a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafața de 5.600 mp în bata Titlului de proprietate 348/1994 și contractului de partaj autentificat de BNP O. B. sub nr. 1799/1998, așa cum rezultă din Încheierea de carte funciară a Judecătoriei Suceava nr. 4019/28.07.1999 – fila 18.
Terenul de 5.600 mp era format din p.f. 504/5 de 3.700 mp și p.f. 504/6 de 1.900 mp.
Din Raportul de expertiză judiciară întocmit în dosar_ (f. 31), având ca obiect revendicare și purtat între aceleași părți [parte reclamantă C. G., părți pârâte R. A. și N. (actual G.) R. V.] instanța reține următoarele:
Cu Contractul autentificat sub nr. 2685/1999 reclamantul vinde suprafața de 1.900 mp identică cu p.f. 504/6 către pârâtul R. A., conform planului de situație 2877/1998.
Suprafața de 3.700 mp rămasă (p.f. 504/5) se divide în p.f. 504/8 de 600 mp, p.f. 504/9 de 172 mp și p.f. 504/5 de 2928 mp., conform planului de situație 5386/2005.
Cu Contractul autentificat sub nr. 1829/2005 reclamantul vinde suprafața de 600 mp identică cu p.f. 504/8 către pârâta N. R. V., conform planului de situație 2877/1998.
Dintr-o greșeală tehnică de divizare a parcelelor, p.f. 504/9 de 172 mp din planul nr. 5386/2005 a fost inclusă în configurația parcelei 504/6 de 1900 mp din planul 2877/1998 care a stat la baza vânzării p.f. 504/6 de 1900 mp către pârâtul R. A. în anul 1999.
Astfel, concluzionează expertul faptul că suprafața de 172 mp pe care o solicită reclamantul se include atât în cei 1900 mp ai numitului R. A. cât și în configurația p.f. 504/9 a reclamantului.
Din Raportul de expertiză judiciară-supliment întocmit în dosar_ (f. 36) instanța mai reține faptul că cei 3.700 mp (p.f. 504/5) sunt deținuți de către reclamant, mai puțin cei 600 mp vânduți către pârâta N. D..
Prin sentința civilă 1194/13.03.2009 a Judecătoriei Suceava dată în dosar_, irevocabilă prin respingerea recursului prin decizia 1132/01.06.2009 a Tribunalului Suceava s-a respins acțiunea în revendicare a reclamantului împotriva pârâților pentru suprafața de 309 mp teren intravilan, care includ și suprafața de 172 mp în cauză, respectiv .>
S-a reținut în considerentele hotărârii judecătorești faptul că pârâții nu dețin „în posesie sau proprietate o suprafață mai mare de teren decât cea din actele de vânzare-cumpărare, diminuând astfel din terenul reclamantului”.
În concluzie, din probele administrare instanța a reținut că suprafața de 172 mp pe care reclamantul solicită a fi grănițuită a fost inclusă în urma unei greșeli tehnice de divizare a parcelelor în suprafața de 1900 mp vândută de reclamant pârâtului R. G., respectiv în p.f. 504/6.
Însă, din sentința judecătorească nr. 1194/13.03.2009 a Judecătoriei Suceava se mai reține și faptul că pârâții nu dețin, de la reclamant decât suprafețele de teren pe care le-au cumpărat de la acesta, și nu alte suprafețe excedentare, deci nici suprafața de 172 mp în cauză.
Astfel că solicitarea de a se stabili liniile de hotar pentru o suprafața de teren care, în concret face parte din configurația terenului vândut către pârâtul R. G., în condițiile în care acesta din urmă nu deține teren în plus față de cel cumpărat chiar de la reclamant, bazat exclusiv pe o omisiune la efectuarea planului de situație cu ocazia vânzării de a include și această suprafață în terenul vândut în 1999 este nefondată, urmând a fi respinsă.
La această soluție se are în vedere faptul că grănițuirea reprezintă o operațiune efectivă de stabilire prin semne exterioare a liniei de hotar dintre proprietăți vecine, și nu dintre două parcele dintre care una există doar scriptic (p.f.504/9 de 172 mp), datorită unei omisiuni de a fi menționată ca făcând parte din terenul vândut prin bună învoială pârâtului R. A. în anul 1999.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a formulat apel reclamantul C. G. solicitând admiterea apelului, desființarea sentinței civile apelate și pe fondul cauzei admiterea acțiunii formulate.
Astfel, din întregul probatoriul administrat la instanța de fond reclamantul a făcut dovada faptului că este proprietarul tabular al parcelei funciare nr. 504/9 înscrisă în C.F. nr._ a . cum rezultă din extrasul de carte funciară nr._/1.07.2013.
S-a solicitat astfel grănițuirea parcelei funciare nr. 504/9 a C.F. nr._ a . obligarea pârâților de a respecta limitele astfel stabilite în conformitate cu planul de situație cadastral nr.5386/2005 ce a stat la baza intabulării dreptului de proprietate asupra acestei suprafețe pentru reclamant.
Instanța de fond în mod corect a reținut că reclamantul a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafața de 5.600 mp în bata Titlului de proprietate 348/1994 și contractului de partaj autentificat de BNP O. B. sub nr. 1799/1998, așa cum rezultă din Încheierea de carte funciară a Judecătoriei Suceava nr. 4019/28.07.1999 – fila 18.
În cea ce privește terenul de 5.600 mp acesta era format din p.f. 504/5 de 3.700 mp și p.f. 504/6 de 1.900 mp, clientul său nedorind altceva decât să își valorifice dreptul de proprietate prin delimitarea parcelei funciare.
În consecință, a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței civile apelate și pe fondul cauzei admiterea cererii de grănițuire a suprafeței de 172 m.p. din . înscrisă în Cartea Funciară_ a .>
Intimații au formulat întâmpinări prin care au solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței civile pronunțate de instanța de fond ca fiind legală și temeinică, întrucât nu dețin o suprafață de teren mai mare decât cea cumpărată de la reclamant prin contractul de vânzare-cumpărare din 03.09.1999.
Examinând sentința apelată prin prisma motivelor de apel invocate de către apelant, a actelor și lucrărilor dosarului precum și a textelor de lege incidente în speță, tribunalul reține că apelul este nefondat pentru următoarele argumente:
Astfel, apelantul arată că în mod greșit instanța de fond i-a respins acțiunea în grănițuire ca nefondată reținând în mod eronat faptul că nu a făcut dovada că este proprietarul suprafeței de 172 mp, în raport de care a solicitat să se facă grănițuirea și că în mod greșit i s-a respins proba cu o expertiză topo-cadastrală, probă esențială în soluționarea litigiului pentinte.
Astfel, la baza pronunțării sentinței apelate a stat sentința civilă nr. 1194/01.06.2009 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosarul nr._, rămasă irevocabilă prin respingerea recursului declarat de recurentul C. G..
În cadrul acestui dosar, reclamantul Crtistureanu G. a chemat în judecată pe pârâții R. A. și N. R., pentru ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligați să îi lase în liniștită posesie suprafața de 309 mp teren intravilan, amplasat pe raza . CF nr. 2525 a . din ./5.
Cu prilejul acestei judecăți s-a efectuat un raport de expertiză topo-cadastrală care a conclutionat că suprafața de teren aflată în litigiu a fost înstrăinată pârâtului R. A. în baza unui contract autentic de vânzare-cumpărare.
S-a reținut de asemenea, că niciunul dintre pârâți nu deține teren în plus în afara suprafețelor de teren pe care le-au cumpărat de la acesta.
Prin urmare, în mod corect a reținut instanța de fond că dezlegările date de către instanță în cadrul acestei judecăți se impun cu autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată și anume că reclamantul nu este proprietarul terenului în suprafață de 172 mp din ./9, în suprafață de 1.900 mp, vândută pârâtului R. A..
Aceasta a fost rațiunea pentru care a fost respinsă acțiunea civilă în revendicare formulată de către reclamantul-apelant și consecința logică a respingerii acțiunii civile în grănițuire formulată de către acesta întrucât nu este proprietarul parcelei de teren cu privire la care se solicită grănițuirea neavând practic interes să solicite această operațiune juridică ce a fost pusă de către legiuitor doar la îndemâna proprietarilor a căror terenuri sunt limitrofe.
Prin urmare efectuarea unui nou raport de expertiză tehnică în cauza de față ar fi lipsit de utilitate practică astfel încât în mod just judecătorul fondului a respins această probă.
Față de considerentele mai susmenționate, în temeiul disp. art. 480 al.1 C.pr.civ. apelul va fi respins ca nefondat iar hotărârea instanței de fond va fi menținută ca fiind temeinică și legală.
Ca parte căzută în pretenții, pe temeiul disp. art. 453 C.pr.civ apelantul va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată avansate de către intimați în calea de atac constând în onorar avocat conform chitanțelor de la filele 50, 50 bis și 51.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE :
Respinge apelul formulat de reclamantul C. G., domiciliat în mun. Suceava, ., ., . împotriva sentinței civile nr.1617 din data de 08 aprilie 2014 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosarul nr. _ în contradictoriu cu intimații pârâți R. A., domiciliat în localitatea Șcheia, . și G. R. V. (fostă N.), domiciliată în localitatea Șcheia, ., județul Suceava, ca nefondat.
Obligă apelantul reclamant să plătească intimatului pârât R. A., suma de 300 lei cu titlul de cheltuieli de judecată din apel, iar intimatei pârâte G. R. V.(fostă N.), suma de 500 lei cu titlul de cheltuieli de judecată din apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 15 IANUARIE 2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
C. M. G. F. Ș. L.
N. F. G.
Red. C.M.N.
Jud. fond. L. C. Ș.
Tehnored. Ș.L.G.
Ex.5./19.02.2015.
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 76/2015.... | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 38/2015. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
