Pensie întreţinere. Decizia nr. 1039/2015. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1039/2015 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 08-09-2015 în dosarul nr. 1039/2015
DOSAR NR._ pensie ÎNTREȚINERE
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA NR. 1039
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 08 SEPTEMBRIE 2015
COMPLETUL COMPUS DIN:
PREȘEDINTE D. D.
JUDECĂTOR A. S.
GREFIER C. D. I.
Pe rol, judecarea apelului formulat de pârâtul PĂIUS I. I. împotriva sentinței civile nr. 939 din data de 21.04.2015 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosarul nr._, în contradictoriu cu reclamanta intimată H. C. A..
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile, drept pentru care s-a dispus lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a da posibilitatea părților să se prezinte în sala de judecată.
După reluarea cauzei, la cel de-al doilea apel nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța procedând la verificarea competenței sale, așa cum prevăd dispozițiile art.131 al. 1 Cod procedură civilă, constată că Tribunalul Suceava este competent din punct de vedere general, material, funcțional și teritorial să soluționeze apelul formulat în conformitate cu dispozițiile NCPCIV, fiind întrunite condițiile prevăzute de art. 482 din Noul Cod de procedură civilă.
Instanța, constatând că apelantul a solicitat, conform art. 411 al. 1 C.pr.civ,, judecarea cauzei în lipsă, constată apelul în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra apelului.
După deliberare ,
TRIBUNALUL,
Asupra apelului de față, constată :
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Fălticeni la data de 25.02.2015 sub nr._, reclamanta H. C.-A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul P. I.-I., ca prin hotărârea ce se va pronunța, pârâtul să fie obligat la plata în lei a unei pensii de întreținere (creștere, educare, învățătură și pregătire profesională) în favoarea minorului P. DARIUS GIUSEPPE, născut la data de 16.09.2008 având în vedere veniturile pârâtului și nevoile minorului, în conformitate cu disp. art. 499 alin. 4, 530 alin. 2 Cod civil, pensie care urmează să fie acordată de la data introducerii acțiunii, în conformitate cu disp. art. 532 alin. 1 Cod civil.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că prin sentința civilă nr. 2476/19 decembrie 2012, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Fălticeni, a fost admisă acțiunea având ca obiect divorț, s-a declarat desfăcută căsătoria dintre ea si pârât, căsătorie înregistrată sub nr. 270/27.12.2007 în mun. Fălticeni, jud. Suceava, autoritatea părintească a revenit ambilor părinți, s-a stabilit domiciliul minorului P. Darius Giuseppe la locuința acesteia din ., pârâtul fiind obligat să contribuie la întreținerea minorului P. Darius Giuseppe cu suma de 175 lei lunar începând cu data introducerii cererii și până la majoratul acestuia, sentința rămânând definitivă si irevocabilă prin neapelare la data de 21.02.2013.
A mai arătat că în prezent nevoile minorului au crescut, fiind elev, în clasa pregătitoare la Scoala Gimnazială „V. T.” Boroaia, cheltuielile cu creșterea, educarea, învățătura, haine, rechizite etc., fiind destul de substanțiale.
Mai mult, minorul având și unele probleme de sănătate, inerente, ca orice copil și care necesită tratamentele necesare si hrana corespunzătoare.
A precizat că pârâtul este apt de muncă, venitul minim pe economia națională a crescut și consideră că este și firesc ca si celălalt părinte să contribuie la creșterea si educarea copilului său.
A solicitat ca majorarea pensiei de întreținere să fie făcută având ca bază de calcul nivelul venitului minim pe economia națională de la data introducerii acțiunii.
Reclamanta a invocat disp. art. 529 Noul cod civil potrivit căruia:
(1) Intreținerea este datorata potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mijloacele celui care urmează a o plăti.
(2) Când întreținerea este datorata de părinte, ea se stabilește pana la o pătrime din venitul sau lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii si o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii.
(3) Cuantumul întreținerii datorate copiilor, împreună cu întreținerea datorata altor persoane, potrivit legii, nu poate depăși jumătate din venitul net lunar al celui obligat.
Precizează că are cunoștință despre avantajele medierii (în baza art. 43 al. 3 din Legea nr. 196/2006, art. 2 alin. 13 aceeași lege), dar nu doreste acest lucru față de comportamentul pe care pârâtul l-a avut în toți acești ani și pentru că a adus-o în situația de a promova acțiune.
Mai mult decât atât potrivit art. 2 al «(1^3) din Legea nr. 214/2013 modificată si completată: „Efectuarea procedurii de informare asupra avantajelor medierii poate fi realizata de către judecător….”
In conformitate cu disp. art. 411 al. 2 Cod pr. civilă, reclamanta a solicitat judecarea cauzei si în lipsa sa în instanță.
In drept, a invocat disp. art. 499 alin. 4, 529 si următoarele Cod civil.
In dovedire, a depus la dosar înscrisuri: acte de stare civilă și copia sentinței civile nr. 2476/2012 (f.9-16 ds.fd.).
Reclamanta a mai solicitat primei instanțe încuviințarea probei cu înscrisuri si dacă aceasta consideră necesar, încuviințarea probei cu martori.
Pârâtul P. I. I. a formulat și depus la dosarul de fond întâmpinare (f.18) prin care a arătat că a fost obligat la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorului Giuseppe Darius, născut la data de 16.09.2008.
A precizat că, deși cunoaște că pensia pe care o achită în favoarea minorului este mică, în prezent, el abia face față să o achite, întrucât nu are loc de muncă, fiind ajutat de mama sa pentru a o achita.
A menționat că de la despărțirea de soția sa, aceasta nu-l lasă pe minor să vină la domiciliul acestuia în vizită, a solicitat directoarei școlii unde învață copilul să-i interzică accesul în școală, astfel, el neputând să se intereseze cum învață sau cum se comportă minorul.
A mai susținut pârâtul că, deși cunoaște faptul că minorul are nevoie de mai mulți bani, el nu are în prezent posibilități materiale pentru a achita mai mult de 175 lei lunar întrucât, deși este în căutare, nu și-a găsit până în prezent un loc de muncă.
În dovedire, pârâtul a depus la dosarul de fond înscrisuri: sentința civilă nr. 2476/19.12.2012, Ordonanța nr. 656/P/2013, cupoane de pensie (f.19-27).
Reclamanta a formulat si depus la dosarul de fond răspuns la întâmpinare (f.31), solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța, pârâtul să fie obligat la plata în lei a unei pensii de întreținere (creștere, educare, învățătură și pregătire profesională) în favoarea minorului P. DARIUS GIUSEPPE, născut la data de 16.09.2008, având în vedere veniturile pârâtului și nevoile minorului, în conformitate cu disp. art. 499 alin. 4, 530 alin. 2 Cod civil, pensie care urmează să fie acordată de la data introducerii acțiunii, în conformitate cu disp. art. 532 alin. 1 Cod civil.
În conformitate cu prevederile art. 527 din Noul Cod Civil poate fi obligat la întreținere numai cel care are mijloace pentru a o plăti sau are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace și că la stabilirea lor se ține seama de veniturile și bunurile acestuia, precum și de posibilitățile de realizare ale acestora, ținându-se cont și de celelalte obligații ale debitorului.
Reclamanta a considerat că eventualele apărări ale pârâtului, potrivit cărora el nu are loc de muncă și nici nu realizează venituri nu pot fi reținute de instanță, deoarece stabilirea și executarea obligației de întreținere nu pot fi determinate de diligențele debitorului în găsirea unui loc de muncă sau în prestarea unor activități ocazionale ce generează venituri. Atâta timp cât pârâtul este apt de muncă, el nu poate fi exonerat de obligația de a contribui la cheltuielile de creștere și educare ale copilului său minor, aflat în stare de nevoie, potrivit prezumției instituite de art. 525 alin. 1 din Noul Cod Civil.
Chiar dacă pârâtul a invocat în întâmpinare mai multe neadevăruri, acestea nu-l absolvă de la această obligație legală, mai mult, pârâtul fiind apt de muncă, chiar lucrând în străinătate
Prin sentința civilă nr. 939/21.04.2015, Judecătoria Fălticeni a admis cererea formulată de reclamanta H. C.-A. în contradictoriu cu pârâtul P. I.-I. și a majorat pensia de întreținere stabilită prin sentința civilă nr. 2476 din 19 decembrie 2012 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosarul nr._, în favoarea minorului Păius Darius Giuseppe, născut la data de 16.09.2008, de la 175 lei lunar la 235 lei lunar, începând cu data introducerii cererii (25.02.2015) si până la majoratul minorului.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
În fapt, prin sentința civilă nr. 2476/19 decembrie 2012 pronunțată de Judecătoria Fălticeni, rămasă definitivă și irevocabilă, pârâtul a fost obligat la plata unei pensii de întreținere lunare în cuantum de 175 lei în favoarea minorului Păius Darius Giuseppe, născut la data de 16.09.2008, până la majoratul acestuia. (f. 9-14).
Minorul este fiul pârâtului, așa cum rezultă din certificatul de naștere . nr._ (fila 15 ds.fd.), căruia îi revine obligația legală de a presta întreținere acestuia, de a-i asigura cele necesare învățăturii și pregătirii profesionale, potrivit art. 499 și urm. Cod civil
Starea de nevoie este prezumată de lege în cazul minorului, potrivit art. 525 din Cod civil și potrivit unei jurisprudențe constante.
În drept, s-a constatat incidența în cauză a prevederilor art. 499 alin. 1 C.civ., în conformitate cu care părinții sunt obligați să îi acorde întreținere copilului minor. Potrivit prevederilor art. 531 C.civ., dacă se ivește o schimbare în ceea ce privește mijloacele celui care prestează întreținerea și nevoia celui care o primește, instanța, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micșora pensia de întreținere sau poate hotărî încetarea plății ei.
Așa fiind, instanța de fond a reținut faptul că în raport de data stabilirii pensiei prin sentința civilă nr. 2476/19 decembrie 2012 a Judecătoriei Fălticeni, s-au modificat aspectele avute în vedere la acel moment, respectiv a crescut cuantumul salariului minim pe economie la 975 de lei.
În ceea ce privește cuantumul obligației de întreținere, din prevederile art. 529 alin.1 și alin. 2 Cod civil, a rezultat că întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui ce urmează a o plăti, iar atunci când este datorată de un părinte, întreținerea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii și o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii. Din interpretarea alin.1 al acestui text legal, rezultă că nevoile beneficiarului și posibilitățile de plată ale debitorului întreținerii sunt criterii legale care trebuie folosite cumulativ cu ocazia stabilirii cuantumului ei.
În cauză, prima instanță a constatat că s-au schimbat împrejurările avute în vedere la pronunțarea anterioarei sentințe civile ce a reglementat raporturile dintre părți sub aspectul pensiei de întreținere datorate pentru creșterea si educarea minorei. Nevoile acesteia au crescut odată cu vârsta iar venitul minim pe economie s-a majorat. In aceste condiții, observând si faptul ca paratul nu mai are alți minori în întreținere, instanța de fond a individualizat cuantumul pensiei de întreținere până la o pătrime din venitul minim pe economia națională de la această dată, respectiv 235 lei.
Având în vedere cele expuse, prima instanță a admis acțiunea, iar pârâtul a fost obligat la plata unei pensii lunare de 240 lei în favoarea minorului Păius Darius Giuseppe, născut la data de 16.09.2008, reprezentând contravaloarea cheltuielilor de creștere, educare, învățătură si pregătire profesională a acestora, calculată conform prevederilor art. 499,529 Cod Civil, în raport de venitul minim pe economie, începând cu data introducerii acțiunii (25.02.2015) și până la majoratul acestuia.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul PĂIUS I. I.,criticând sentința pentru netemeinicie si nelegalitate.
În motivare, în fapt, a arătat că, prin sentința civila nr. 2476/19.12.2012 a Judecătoriei Fălticeni a fost obligat la plata unei pensii de întreținere in favoarea minorului P. Darius Giuseppe, născut la data de 16.09.2008, in cuantum de 175 lei lunar, bani pe care ii achită corect.
Apelantul a mai arătat că, deși a fost dată o hotărâre definitiva si irevocabila cu drept vizitare al minorului si dreptul de a-l lua la domiciliul său în anumite perioade, reclamanta intimată, împreună cu părinții ei, cu rea credința, nu-i dau voie să vorbească cu minorul, cu toate că duce tot timpul daruri pentru acesta, iar ei îl alungă, provocându-i suferințe mari. Menționează faptul că reclamanta intimată vrea doar banii lui, înstrăinând copilul spunând vorbe urâte despre el, tatăl și bunicii paterni, ei care iubesc foarte mult minorul si-l doresc lângă ei.
A precizat pârâtul apelant că nu este angajat cu carte de muncă și mai mult de 200 lei lunar nu are posibilitatea de a putea oferi ca pensie de întreținere în favoarea minorului.
Față de motivele invocate, pârâtul apelant a solicitat admiterea apelului și schimbarea sentinței civile atacate în sensul de a se stabili in favoarea sa o pensie lunară de 200 lei pentru minorul în cauză.
Ppârâtul apelant a invocat prevederile art. 411 N. C.p.c., solicitând judecarea cauzei în lipsă.
Reclamanta intimată H. C. A., legal citată, a depus la dosar întâmpinare, prin care a arătat că prima instanță, în mod corect și legal, a reținut faptul că în raport de data stabilirii pensiei prin sentința civilă nr. 2476/19.12.2012 a Judecătoriei Fălticeni, s-au modificat aspectele avute în vedere la acel moment, respectiv a crescut cuantumul salariului minim pe economie la 975 de lei, iar în ceea ce privește cuantumul obligației de întreținere, din prevederile art. 529 alin. 1 și alin. 2 Cod civil, rezultă că întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui ce urmează a o plăti, iar atunci când este datorată de un părinte, întreținerea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii și o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii.
A mai arătat intimata că din interpretarea alin. 1 al al textului de lege mai sus-menționat, rezultă că nevoile beneficiarului și posibilitățile de plată ale debitorului întreținerii sunt criterii legale care trebuie folosite cumulativ cu ocazia stabilirii cuantumului ei.
A precizat că nevoile minorului P. Darius Giuseppe, născut la data de16.09.2008, au crescut odată cu vârsta, acesta fiind în prezent elev, venitul minim pe economie s-a majorat, iar pârâtul nu mai are alți minori în întreținere; Că, în conformitate cu prevederile art. 527 din Noul Cod Civil, poate fi obligat la întreținere numai cel care are mijloace pentru a o plăti sau are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace și că la stabilirea lor se ține seama de veniturile și bunurile acestuia, precum și de posibilitățile de realizare ale acestora, ținându-se cont și de celelalte obligații ale debitorului.
Intimata consideră că eventualele apărări ale pârâtului, potrivit cărora el nu are loc de muncă și nici nu realizează venituri nu pot fi reținute de instanță, deoarece stabilirea și executarea obligației de întreținere nu pot fi determinate de diligentele debitorului în găsirea unui loc de muncă sau în prestarea unor activități ocazionale ce generează venituri.
Intimata, considerând că atâta timp cât pârâtul este apt de muncă, el nu poate fi exonerat de obligația de a contribui la cheltuielile de creștere și educare ale copilului său minor, aflat în stare de nevoie, potrivit prezumției instituite de art, 525 alin. 1 din Noul Cod Civil.
Apelul este neîntemeiat.
Examinând apelul în raport cu motivele invocate, de actele și lucrările dosarului, tribunalul constată următoarele:
Potrivit art. 529 din N.C.civ., întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti, iar când este datorată de părinte, ea se stabilește până la o treime din venitul său lunar net pentru doi copii și până la o jumătate din acest venit pentru trei sau mai mulți copii.
În ceea ce privește debitorul întreținerii, art. 527 din N.C.civ., prevede că la stabilirea mijloacelor acestuia,trebuie să se țină seama de veniturile și bunurile sale, posibilitatea de realizare a acestora precum și de celelalte obligații ale sale.
Totodată, instanța trebuie să aibă în vedere și nevoia celui care primește întreținerea.
De asemenea, potrivit art. 531 N.C.civ., instanța va putea mări sau micșora obligația de întreținere sau hotărî încetarea ei după cum se schimbă mijloacele celui care prestează întreținerea și nevoia celui ca o primește.
Prin sentința civilă nr. 2476/19.12.2012 pronunțată de Judecătoria Fălticeni, pârâtul apelant a fost obligat să plătească în favoarea fiului său minor Păius Darius Giuseppe, născut la data de 16.09.2008, o pensie de întreținere în cuantum de 175 lei lunar, sumă stabilită în raport de venitul minim pe economie la acea dată.
În prezent, minorul Păius Darius Giuseppe, născut la data de 16.09.2008, a crescut, fiind elev în clasa pregătitoare la Școala Gimnazială „V. T.” din Boroaia, jud. Suceava, pensia de întreținere în cuantum de 175 lei stabilită prin sentința civilă sus-menționată este insuficientă pentru acoperirea cheltuielilor de hrană, îmbrăcăminte și cele legate de procesul instructiv-educațional în care este integrat, fiind așadar îndreptățit să beneficieze de o pensie de întreținere majorată, având în vedere că pârâtul apelant este apt de muncă, iar venitul minim pe economia națională a crescut.
În aceste circumstanțe, în mod corect prima instanță a prezumat că veniturile pârâtului sunt egale cel puțin cu salariul minim pe economie, căci altfel nu s-ar explica, cum însuși acesta își asigură existența.
Cum salariul minim brut pe țară garantat în plată, conform art. 1 din H.G. nr. 1091/2014, este de 975 lei lunar, începând cu data de 1.01.2015, în mod corect, în conformitate cu dispozițiile legale sus-citate, cuantumul pensie de întreținere pentru minorul Păius Darius Giuseppe, născut la data de 16.09.2008, a fost majorat la suma de 235 lei lunar.
Aspectele invocate de apelant cu privire la dreptul de vizitare al minorului nu fac obiectul prezentei cauze, așa încât nu pot fi analizate în acest cadru procesual.
Pentru aceste considerente, tribunalul, în baza art. 480 al. 1 din N.C.pr.civ., va respinge apelul ca nefondat și va menține sentința primei instanțe ca fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE :
Respinge, ca nefondat, apelul formulat de pârâtul PĂIUS I. I. - (CNP_) - cu domiciliul în mun. Fălticeni, ..21, ., jud. Suceava, împotriva sentinței civile nr. 939 din data de 21.04.2015 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosarul nr._, în contradictoriu cu reclamanta intimată H. C. A. - (CNP_) – cu domiciliul în satul Bărăști, nr. 193, ..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 08.09.2015.
Președinte, D. D. | Judecător, A. S. | |
Grefier, C. D. I. |
RED. S.A.
JUD. I. A.
TEHNORED. I.C.D.
4 EX. – 24.09.2015
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... | Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 1161/2015. Tribunalul... → |
|---|
