Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 1161/2015. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1161/2015 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 24-09-2015 în dosarul nr. 1161/2015
Dosar nr._ - ordonanță președințială -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 1161
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 24 SEPTEMBRIE 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: G. F. F.
JUDECĂTOR: C. M. N.
GREFIER: Ș. L. G.
Pe rol, judecarea apelului formulat de pârâta C. L. M., cu domiciliul ales la cabinet de avocat P. M., cu sediul în mun. Fălticeni, .., județul Suceava și cu domiciliul în . Suceava la C. P. împotriva sentinței civile nr.1539 din data de 06.08.2015 a Judecătoriei Fălticeni în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul reclamant I. I. G., domiciliat în . Suceava, cu domiciliul procedural ales la cabinet de avocat T. M., cu sediul în mun. Fălticeni, . 12, scara B, . precum și rezident în localitatea Macerata, Monte Lupone, ., nr.1/A, Italia.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat P. M. pentru apelanta pârâtă și avocat N. M. în substituirea apărătorului titular avocat T. M. pentru intimatul reclamant, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța procedând la verificarea competenței sale, așa cum prevăd dispozițiile art.130, 131 al. 1 Cod procedură civilă, constată că avocat P. M. pentru apelanta pârâtă și avocat N. M. în substituirea apărătorului titular avocat T. M. pentru intimatul reclamant, apreciază că Tribunalul Suceava este competent din punct de vedere general, material, funcțional și teritorial să soluționeze apelul formulat în conformitate cu dispozițiile NCPCIV, fiind întrunite condițiile prevăzute de art. 482 din Noul Cod de procedură civilă.
Instanța, procedând la verificarea dovezii calității de reprezentant a avocat P. M. pentru apelanta pârâtă depusă la termenul de astăzi și avocat N. M., care depune delegația de substituire în dovedirea faptului că pentru termenul de astăzi este în substituirea apărătorului titular avocat T. M. (împuternicire avocațială fila 19) pentru intimatul reclamant, constată că sunt astfel îndeplinite condițiile prevăzute de art.219 NCPCIV privind reprezentarea juridică în instanță.
Instanța constată că la dosar în termen procedural a fost depusă întâmpinarea (fila 15) și că nu s-a formulat răspuns la întâmpinare de către partea apelantă, după care acordă apoi cuvântul pe probe.
Avocat P. M. pentru apelanta pârâtă solicită încuviințarea probei cu înscrisurile deja depuse la dosarul cauzei.
Instanța pune în discuție proba cu înscrisuri.
Avocat N. M. pentru intimatul reclamant precizează că nu se opune.
Instanța în considerarea disp. art.254 – 258 NCPCIV raportat la art.482 NCPCIV admite proba cu înscrisurile deja existente la dosarul cauzei, după care, văzând că în susținerea motivelor de apel sau în apărare apărătorii părților nu mai au alte cereri, probe de solicitat sau excepții de invocat, constată cercetarea judecătorească încheiată iar în baza art.392 Cod procedură civilă deschide dezbaterile asupra cauzei în fond, solicitând ambilor apărători ai părților să precizeze dacă sunt pregătiți pentru a pune concluzii pe fondul cauzei sau se solicită acordarea unui termen în acest sens.
Avocat P. M. și avocat N. M. învederează faptul că sunt pregătiți pentru a pune astăzi concluzii pe fondul cauzei, instanța acordând cuvântul la dezbateri, dând cuvântul părților în ordinea și condițiile prevăzute de art.216 Cod procedură civilă.
Avocat P. M. pentru apelanta pârâtă solicită admiterea apelului apreciind ca nelegală și netemeinică sentința civilă pronunțată de instanța de fond în condițiile în care pârâta nu a fost în mod legal citată de la adresa de domiciliu pe tot parcursul procesului, iar hotărârea pronunțată nu a fost comunicată la adresa indicată de aceasta.
Ori, în condițiile în care chiar prin acțiunea formulată pe cale de ordonanță președințială pârâta a solicitat citarea acesteia și de la domiciliul tatălui său, numitul C. P., din . Suceava, instanța de fond nu s-a conformat solicitării acesteia, apreciind că astfel procedura de citare a fost viciată.
În consecință, solicită admiterea apelului întrucât cu rea-credință reclamantul a solicitat citarea pârâtei de la adresa fostului domiciliu comun din . vederea privării acesteia de drepturile procesuale. Cu cheltuieli de judecată potrivit chitanței depuse la fila 30.
Avocat N. M. pentru intimatul reclamant solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței civile pronunțate de instanța de fond, solicitând a se lua act de cele consemnate de apărătorul titular în întâmpinarea formulată. Cu cheltuieli de judecată potrivit chitanței depuse la fila 31 dosar.
Potrivit art. 394 Noul Cod procedură civilă, instanța considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, închide dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL:
Asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin cererea adresată acestei instanțe la data de 28.07.2015 și înregistrată sub nr._ reclamantul I. I. G. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C. L. M., ca prin sentința ce se va pronunța, să se dispună, pe cale de ORDONANȚĂ PRESEDINTIALĂ suplinirea consimțământului pârâtei pentru eliberarea pașaportului minorului I. Fabio – R., suplinirea consimțământului pârâtei de a călători în străinătate pentru minorul I. Fabio-R..
În fapt, arată că prin Sentința civilă nr. 2104 din 27 octombrie 2014 pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei Fălticeni, s-a declarat desfăcută căsătoria încheiată între ele părțile și s-a dispus ca autoritatea părintească față de minorul I. Fabio R., rezultat din căsătorie să fie exercitată în comun de ambii părinți, locuința acestuia fiind stabilită la el, în satul Preutești, ..
Precizează că are locuință în Italia localitatea Monte Lupone provincia Macerata, . l/A, are un loc de muncă și realizează venituri ce-i oferă posibilitatea să ia copilul în vacanțe la el, aceasta fiind și voința lui.
Arată că a făcut demersurile necesare în vederea eliberării pașaportului pentru minor, apoi am propus pârâtei să consimtă la călătoria minorului în Italia, la reședința sa. A rugat-o pe pârâtă să fie de acord să ia copilul într-o vacanță la sărbătorile de C. și Anul Nou 2014, dar aceasta a refuzat fără motiv. Ulterior a solicitat același lucru pentru vacanța de vară 2015 știind cât de mult își dorește copilul să fie în compania sa, dar aceasta a refuzat din nou.
Mai arată că pârâta se află în Italia unde lucrează, încasează alocația europeană pentru copil pe care o folosește în interes personal, nu se interesează de copil dar refuză să-și dea consimțământul ca acesta să-și petreacă măcar o vacanță în Italia.
Menționează că pârâta nu vizitează minorul la locuința actuală, nu are legături decât sporadice cu minorul și totuși refuză să-și dea consimțământul pentru ca minorul să călătorească împreună cu mine în străinătate.
Reclamantul apreciază că acțiunea de față este justificată, aspect ce rezultă din coroborarea elementelor de fapt, respectiv: minorul se află în grija sa, face dovada unui contract de muncă, pârâta nu păstrează legătura decât sporadic cu acesta.
Conform art. 996 Cod procedură civilă, procedură ordonanței președințiale poate fi utilizată pentru măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Art. 996 Cod procedură civilă prevede pentru admisibilitatea ordonanței președințiale îndeplinirea cumulativă a trei cerințe, respectiv să existe urgența, măsura solicitată sa fie vremelnică si să nu se prejudece fondul.
Arată că în cadrul ordonanței președințiale, urgența se apreciază în raport de situația de fapt la momentul introducerii cererii, precum și la momentul judecării cauzei. Apreciază că este dată condiția urgentei deoarece are contract de muncă în străinătate și minorul dorește să-si petreacă vacanța la el.
Pe calea ordonanței președințiale nu se pot lua masuri definitive care privesc rezolvarea fondului, ci numai măsuri provizorii care tind să preîntâmpine o pagubă iminentă si ireparabilă.
În cazul de față, solicită doar luarea unei masuri provizorii, de suplinire a consimțământului pârâtei. Aparența dreptului este în favoarea sa, aspect ce rezultă din coroborarea elementelor de fapt, respectiv: minorul se află în grija sa, face dovada unui contract de muncă, pârâta nu contribuie la creșterea si educarea minorului, păstrând legătura doar sporadic cu acesta.
În concordanță cu jurisprudența C.E.D.O., dar și cu prevederile art. 2 din Legea nr. 272/2004, principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile si deciziile care privesc copiii, inclusiv în cauzele soluționate de instanțele judecătorești. Acest principiu este impus inclusiv în legătura cu drepturile și obligațiile ce revin părinților copilului și trebuie să prevaleze în toate cauzele soluționate de instanțele judecătorești. Ambii părinți sunt responsabili pentru creșterea si educarea copiilor lor.
În măsura în care există neînțelegeri între părinți, care afectează în mod direct minorii, iar instanța judecătorească este chemată să se pronunțe cu privire la exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești, este necesar să fie considerat în primul rând interesul superior la copilului, astfel încât măsura dispusă să asigure bunăstarea materială si spirituală a copilului, în special prin îngrijirea acestuia, prin asigurarea creșterii, educării și întreținerii sale.
Se arată că interesul superior al copilului urmează a fi stabilit prin examinarea tuturor criteriilor consacrate în acest scop de doctrină si jurisprudență. Aceste criterii sunt: vârsta copilului, posibilitățile părintelui de a-i asigura o buna dezvoltare fizică, intelectuală si morală, atașamentul fată de minor si al minorului față de părinte, precum si grija manifestată de părinți în timpul conviețuirii si după despărțirea lor.
Criteriile de apreciere a interesului superior al minorului formează un ansamblu guvernat de principiul egalității, ceea ce înseamnă că nu se poate reține caracterul primordial sau determinant al unuia sau altuia dintre criteriile respective.
Menționează că nu este justificat refuzul pârâtei privind consimțământul pentru ca minorul I. Fabio-R. să călătorească în străinătate.
În drept, au fost invocate disp. art. 996, art. 114 Cod procedură civilă, art. 23 alin 2 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului rap. la art. 30 din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate.
În dovedire, solicită proba cu înscrisuri, martora I. E. din ., audierea minorului Fabio - R..
Reclamantul anexează înscrisuri, respectiv Sentința civilă nr. 2104 din 27 octombrie 2014 pronunțată în dosarul civil nr._ al judecătoriei Fălticeni, copia certificatului de naștere al minorului,
La data de 04.08.2015, reclamantul, prin apărător ales, a depus la dosar taxa judiciară de timbru în sumă de 20 lei, înscrisuri în limba italiană privind dreptul de ședere în Italia, contract de închiriere a locuinței, contract de muncă, adeverință de elev, o declarație olografă a minorului, dovada promovării acțiunii pe fond, solicitând judecarea cauzei fără citarea părților pentru ca minorul să poată călători în Italia, în timpul acestei vacanțe de vară (fila 18-30).
Prin sentința civilă nr. 1539 din data de 06.08.2015 a Judecătoriei Fălticeni în dosarul nr._ , s-a admis cererea formulată pe cale de ordonanță președențială de reclamantul I. I. G. CNP_, cu domiciliul în satul Preutești, ., reședința Italia, localitatea Monte Lupone provincia Macerata, . l/A, și domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet de avocat T. M., cu sediul profesional în municipiul Fălticeni, . 12, scara B, ., în contradictoriu cu pârâta C. L. M., cu domiciliul în satul Preutești, ..
Suplinește consimțământul pârâtei pentru eliberarea pașaportului minorului I. FABIO-R., CNP_ și pentru ca minorul să călătorească în străinătate, până la soluționarea definitivă a acțiunii ce formează obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei Fălticeni.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamantul I. I. G. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C. L. M., ca prin sentința ce se va pronunța, să se dispună, pe cale de ordonanță președențială, suplinirea consimțământului pârâtei pentru eliberarea pașaportului minorului I. Fabio – R. și pentru ca minorul să călătorească în străinătate.
Prin sentința civilă nr. 2104 din 27 octombrie 2014 pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei Fălticeni, luându-se act de precizările aduse acțiunii și de învoiala părților cu privire cererile accesorii, s-a declarat desfăcută căsătoria încheiată între părți, autoritatea părintească față de minorul I. Fabio R., născut din căsătorie urmând a fi exercitată în comun de ambii părinți (fila 11-14).
Locuința copilului a fost stabilită la domiciliul reclamantului, în satul Preutești, . (fila 19).
În prezent reclamantul locuiește în Italia ,localitatea Monte Lupone provincia Macerata, . l/A, are un loc de muncă și realizează venituri ce-i oferă posibilitatea să ia copilul, elev în clasa IV a Școlii Gimnaziale Preutești, ., în vacanțe în Italia, aceasta fiind de altfel și voința copilului, conform declarației olografe ( fila 20-26, 34-37).
Conform art. 2 din Ordinul nr.3637/19.06.2014 al Ministrului Educației Naționale, articol ce reglementează structura anului școlar 2014-2015, a fost stabilită vacanța de vară în perioada 20.06._15.
Pe rolul instanței a fost înregistrată și acțiunea de soluționare pe fond a pretențiilor reclamantului, acțiune ce formează obiectul dosarului nr._ .
Mai mult, principiul respectării și promovării cu prioritate a interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești, așa cum rezultă din prevederile art. 2 alin. 3 din Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, interpretate în corelație cu reglementările cuprinse în Convenția de la New York cu privire la drepturile copilului.
Respectarea și garantarea tuturor drepturilor copilului se mai realizează conform următoarelor principii: responsabilizarea părinților cu privire la exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești; asigurarea unei îngrijiri individualizate și personalizate pentru fiecare copil; respectarea demnității copilului, potrivit art. 6 din același act normativ.
În considerarea celor mai sus expuse, instanța este datoare să stabilească în mod obiectiv starea de fapt, pentru atingerea acestui scop, pe baza criteriilor adecvate și a elementelor de apreciere consacrate, respectând și promovând în final, principiul interesului superior al copilului.
Criteriile de apreciere sunt următoarele: vârsta copilului, condițiile pe care părintele le poate asigura pentru o bună dezvoltare fizică, intelectuală și morală, atașamentul față de copil și a copilului față de părinte, profilul socio-moral al părinților, interesul și grija manifestate de ei în timp conviețuirii și după despărțirea în fapt, precum și alte asemenea elemente de apreciere, fără a se absolutiza vreunul dintre criteriile avute în vedere .
Minorul are locuința la domiciliul tatălui, reclamantul care în prezent muncește și locuiește în Italia, ,localitatea Monte Lupone provincia Macerata, . l/A, și realizează venituri ce-i permit să ofere copilului petrecerea câtorva săptămâni din vacanța de vară în această țară.
Atitudinea mamei copilului, pârâta care locuiește de asemenea în Italia, este de natură să priveze copilul de posibilitatea rareori întâlnită, raportat la condițiile socio-economice naționale, de a petrece o vacanță de vară în condiții deosebite.
Prezintă relevanță faptul că minorul aflat la o vârstă care îi permite să formuleze judecăți de valoare își dorește o astfel de vacanță ce i-ar permite cunoașterea parțială și altei culturi și civilizații.
De altfel, petrecerea vacanței de vară, sau cât mai rămâne din aceasta până la îndeplinirea formalităților imperativ prevăzute de Legea 248/2005, la locuința din Italia a tatălui reclamant, nu este de natură să aducă atingere drepturilor pârâtei privind exercitarea autorității părintești cu privire la copil..
Date fiind toate cele de mai sus reținute, urmează ca în temeiul art. 997 - 999 alin. 2 Cod procedură civilă coroborat cu disp. art.2 din Legea 272/2004, art. 17 din Legea nr. 248/2005 modificată, va admite cererea, va suplini consimțământul pârâtei pentru eliberarea pașaportului minorului I. FABIO-R., CNP_ și pentru ca minorul să călătorească în străinătate, până la soluționarea definitivă a acțiunii ce formează obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei Fălticeni.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a formulat apel pârâta C. L. M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, din următoarele considerente:
Sub un prim aspect, apelanta a învederat faptul ca judecata a avut loc în lipsa sa, în calitate de parata care nu a fost legal citată, fiind incident in cauza motivul prevăzut de disp.art.480 al.3 cod proc.civ si in consecință a solicitat anularea sentinței apelate cu consecința trimiterii spre rejudecare primei instanțe.
Pârâta a arătat că domiciliază în satul si . de 2 ani de zile iar reclamantul cu care a purtat nenumărate litigii cunoaște adresa sa de domiciliu însă cu rea-credință a solicitat citarea sa la adresa fostului domiciliu comun din . vederea privării ei de drepturile procesuale.
Nici judecătorul fondului nu a fost preocupat de respectarea drepturilor sale procesule in condițiile in care la dosarul cauzei nu exista o dovada de comunicare a actelor de procedura semnata de către ea sau de către un membru al familiei sale cu care locuiesc la aceeași adresă.
Potrivit art.211 cod proc.civ." completul de judecată, constituit potrivit legii, efectuează activitatea de cercetare și dezbaterea fondului procesului, cu respectarea tuturor principiilor și garanțiilor procesuale, în vederea soluționării legale și temeinice a acestuia" or soluția apelată nu a fost pronunțata cu respectarea prevederilor acestui text de lege obligatoriu pentru judecătorul fondului.
Soluția pronunțata de către Judecătoria Fălticeni încalcă un drept al său în calitate de părinte, consfințit prin lege dar si prin hotărâre judecătorească respectiv cel al exercitării autorității părintești asupra minorului reținând in motivarea soluției adoptata doar purele afirmații ale reclamantului din prezenta cauza fără a fi dovedite, întrucât ea nu încasat alocația copilului său care de altfel nu beneficiază de o asemenea alocație, plătește lunar cate 150 euro pentru întreținerea minorului iar reclamantul este cel care deși are in grija copilul locuiește într-o țară străină.
Pârâta a arătat că nu a fost de acord cu stabilirea locuinței minorului la tata tocmai pentru motiv că ea lipsește în vederea realizării de venituri in străinătate insa reclamantul profita de pensia mare de întreținere cu care a fost de acord iar el nu contribuie cu nimic la creșterea si educarea unicului sau fiu.
Mai mult, soluția apelata nu cuprinde motivele care au format convingerea judecătorului in adoptarea soluției pronunțata întrucât așa cum rezultă din conținutul cererii de chemare in judecată, urgența în suplinirea consimțământului său pe cale de ordonanța președințială consta in asigurarea unei vacanțe in străinătate in condițiile in care vacanta de vara de 3 luni este pe sfârșite, reclamantul nu a formulat o asemenea cerere pana in prezent iar in preajma începutului de an școlar se impune de urgenta luarea acestei masuri vremelnice.
Reala intenție a reclamantului este de a muta copilul in străinătate, departe de ea, pentru a o sancționa pentru despărțirea noastră.
A apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art.996 cod proc. civ. care prevede că „Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări".
Soluția apelată nu numai ca nu este in interesul copilului minor, în speța unicul meu fiu, ci încalcă drepturile acestui copil si principiul interesului sau, întrucât permite reclamantului smulgerea acestuia din mediul in care a fost crescut si obișnuit, mutarea . in care se vorbește o limba pe care nu o cunoaste, cu figuri străine în noua sa viata.
De asemenea, soluția pronunțata încalcă si drepturile sale de părinte separate de copilul sau si care trebuie să-și dau acordul cu privire la toate hotărârile majore ce se vor lua in legătura cu minorul precum si dreptul de a avea legături firești cu acesta, legătura care este destul de strânsă, menținuta prin vizite lungi și dese, convorbiri telefonice zilnice .
Pentru aceste motive a solicitat admiterea apelului, anularea sentinței civile nr.1539 din data de 06.08.2015 iar in rejudecare să se dispună respingerea ca inadmisibila a cererii de chemare in judecata în principal, iar în subsidiar respingerea ca neîntemeiată a acestei cereri.
Pârâta și-a întemeiat apelul pe disp.art.466,art.480 al.3 si urm.cod proc.civila.
Intimatul I. I. G. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului declarat de C. M.-L. ca nefondat si menținerea sentinței civile nr. 1539/6.08.2015 pronunțată de Judecătoria Fălticeni din următoarele considerente:
Apelanta a invocat ca prim motiv de apel faptul că judecata a avut loc în lipsa sa în calitate de pârâtă care nu a fost citată, fiind incident în cauză motivul prevăzut de art.480 alin 3 Cod proc civ. Acest motiv nu este dat deoarece datorită urgenței el a solicitat, iar instanța a hotărât judecarea cauzei fără citarea părților, ți nici el nu a fost citat și nu a fost prezent în instanță dat fiind judecarea cauzei fără citare părți. Această procedura nu este ilegală și nu este de natură a duce la anularea sentinței apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare așa cum se solicită în declarația de apel.
Cât privește domiciliul apelantei acesta este în . corect a indicat în acțiune. Faptul că locuiește în Italia (el neavând cunoștință de adresa exactă) și faptul că atunci când vine în țară locuiește la tatăl său C. P. nu au relevanță cu privire la domiciliul înscris în actul de identitate . Se impune ca pârâta apelantă să prezinte actul de identitate (pe care era obligată să-1 depună la dosar atașat apelului) pentru a vă convinge că domiciliul acesteia este în . unde au un imobil dobândit în timpul căsătoriei. Mai mult dacă apelanta ar fi avut curiozitatea să lectureze cererea de chemare în judecată ar fi observat că el a făcut precizări chiar în petitul cererii cu privire la locul comunicării hotărârii respectiv . la domiciliul tatălui său C. P., așa cum s-a și procedat.
Apelanta mai pretinde că prin soluția pronunțată de Judecătoria Fălticeni s-ar fi încălcat un drept al său în calitate de părinte...respectiv cel al exercitării autorității părintești asupra minorului. Această susținere nu poate fi apreciată ca un motiv de apel întrucât autoritatea părintească se exercită de către părinți în interesul suprem al minorului. Ori dacă apelanta, ar fi apreciat corect această instituție, respectiv exercitarea autorității părintești în interesul minorului, s-ar fi bucurat că a promovat o asemenea acțiune pentru a oferi minorului o scurtă vacantă în Italia unde se află si susnumita. Ar fi avut ocazia să vadă măcar o dată minorul, după doi ani de zile în care i-a plătit doar pensia alimentară. Dacă apelanta ar fi acționat în interesul minorului ar fi fost de acord, atât în vacanta de iarnă 2014-2015, cât si în această vacantă de vară să îndeplinească dorința și rugămintea copilului de a semna o procură pentru ca acesta să petreacă doar o săptămâni lângă părinții săi în Italia, cunoscând cât de mult își dorește minorul acest lucru. Dacă apelanta ar fi avut inimă de mamă, nici nu ar fi fost necesar să promovez aceste acțiuni în care să solicit suplinirea consimțământului acesteia pentru eliberarea pașaportului minorului și călătoriei în străinătate. In motivele de apel se aduc reproșuri că el lucrează în străinătate, dar aceasta unde lucrează? Mai mult decât apelanta contribuie el la întreținerea minorului, însă acțiunea de fată vizează doar un singur aspect: refuzul apelantei de a permite copilului să petreacă o parte din vacanță în Italia și deci suplinirea acestui refuz de către instanță.
S-a invocat și faptul că nu ar fi îndeplinite condițiile prev. de art. 996 Cod civil. Apelanta se contrazice într-un mod evident: întâi pretinde că eu locuiesc într-o tară străină și copilul se află la bunicii paterni în România, apoi invocă faptul că soluția apelată permite reclamantului smulgerea copilului din mediul în care a fost crescut și obișnuit, mutarea într-o altă țară în care se vorbește o limbă pe care nu o cunoaște, cu figuri străine în noua sa viață.
Aceste fabulări nu pot fi făcute decât de o persoană care nu are nici un sentiment pentru copilul său, ce a rugat-o permanent să accepte o vacanță scurtă acolo unde lucrează părinții săi. A precizat în cererea introductivă și instanța a reținut corect în sentință că sunt îndeplinite condițiile pre. de art. 996, hotărârea instanței fiind temeinică și legală.
Apelanta a formulat acest apel doar pentru a-l șicana, întrucât, așa cum a arătat a rugat-o atât el cât și minorul în nenumărate rânduri să fie de acord să iau copilul într-o vacantă la sărbătorile de C. si Anul Nou 2014, dar aceasta a refuzat fără motiv. Ulterior a solicitat același lucru pentru vacanța de vară 2015 știind cât de mult își dorește copilul să fie în compania sa dar aceasta a refuzat din nou. Pârâta se află în Italia, lucrează, nu se interesează de copil dar refuză să-și dea consimțământul ca acesta să-și petreacă măcar o vacanță în Italia. Șicanele apelantei au lovit însă în copil care nici în această vacanță nu a putut să-și îndeplinească dorința unei scurte vacante în Italia, cu toate că a stabilit să achit eu toate costurile necesare eliberării unei procuri în străinătate sau în tară.
Față de aceste motive a solicitat respingerea apelului, menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond ca fiind temeinica și legală cu obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată.
Analizând sentința civilă apelată prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, tribunalul reține următoarele:
Pârâta apelantă a criticat sentința instanței de fond, arătând că judecata cauza la prima instanță s-a făcut fără citarea acesteia de la adresa sa actuală; că reclamantul, dând dovadă de rea – credință, a indicat ca și adresă de domiciliu, cea de la fostul domiciliu conjugal; că astfel, a fost prejudiciată prin aceea că nu s-a putut apăra cu privire la pretențiile deduse analizei instanței.
De asemenea, arată că hotărârea nu este în măsură să respecte nici interesul superior al minorului, căruia practic, îi încalcă dreptul de a avea legături cu ambii părinți; că instanța de fond a verificat doar susținerile reclamantului, deși pârâta a fost de acord cu stabilirea domiciliului copilului la tată, întrucât ea a plecat la muncă în străinătate.
Mai invocă apelanta pârâtă, că sentința instanței de fond nu este motivată, în cauză nefiind dată condiția urgenței, și că, prin cererea formulată, reclamantul nu urmărește decât scoaterea copilului din țară.
Tribunalul are în vedere că reclamantul I. I. G. a formulat, pe calea procedurii speciale a ordonanței președințiale, o cerere prin care solicita suplinirea consimțământului pârâtei, cu privire la eliberarea pașaportului minorului I. Fabio – R. și pentru ca acesta să călătorească în străinătate, până la soluționarea definitivă a acțiunii formând obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei Fălticeni.
Fiind vorba despre o ordonanță președințială în materia drepturilor minorilor, în speță devin aplicabile prevederile art. 997 și următoarele Cod procedură civilă.
Astfel, conform art. 999 alin. 2 Cod procedură civilă, ordonanța va putea fi dată și fără citarea părților, iar în caz de urgență deosebită, va putea fi dată chiar în aceeași zi, judecata făcându-se de urgență și cu precădere.
Având în vedere obiectul cererii, instanța de fond a socotit că nu este necesară citarea pârâtei, așa încât criticile formulate de aceasta prin motivele de apel, referitoare la faptul că nu a fost legal citată, nu sunt întemeiate.
Cât privește indicarea adresei de domiciliu, de la care ar fi trebuit să fie citată, tribunalul constată că reclamantul, prin petitul acțiunii, a menționat că, în prezent, pârâta se află în Italia, că are domiciliul în ., județul Suceava, însă a solicitat instanței, comunicarea citației și la adresa tatălui pârâtei, respectiv din ., la familia C. P..
De altfel, instanța a procedat la comunicarea hotărârii și la această adresă, astfel cum rezultă din dovada de înmânare a acesteia – fila 42 dosar fond.
În atare împrejurări, susținerile apelantei pârâte, că reclamantul intimat ar fi dat dovadă de rea – credință, indicând în mod intenționat, doar adresa de la fostul domiciliu comun al părților, fără să menționeze și adresa la care locuiește efectiv, nu sunt întemeiate, urmând a fi înlăturate ca atare.
Referitor la faptul că sentința nu cuprinde motivele care au format convingerea judecătorului în adoptarea soluției, tribunalul constată că nici acest argument nu este susținut.
Astfel, judecătorul fondului, în considerentele hotărârii apelate, a făcut vorbire despre principiul respectării și promovării cu prioritate a interesului superior al copilului, în condițiile Legii 272/2004; al responsabilizării părinților cu privire la exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești; despre asigurarea unei îngrijiri individualizate și personalizate pentru fiecare copil, despre respectarea demnității copilului, în contextul art. 6 din aceeași lege.
Este de precizat că aceste principii au fost concretizate prin raportare la probele administrate în cauză, instanța de fond referindu-se atât la faptul că minorul are locuința la domiciliul tatălui, care în prezent muncește în Italia și realizează venituri ce-i permit să ofere copilului, petrecerea câtorva săptămâni din vacanța de vară în această țară. Instanța a reținut și vârsta copilului, care-i permite să formuleze judecăți de valoare și care și-a exprimat opinia în sensul că își dorește o astfel de vacanță; în schimb, mama, deși și ea muncește tot în Italia, nu și-a manifestat intenția de a oferi o vacanță copilului în străinătate.
Pe de altă parte, instanța a făcut trimitere și la temeiurile juridice incidente în speță, corelând astfel, prevederile legislative cu împrejurările concrete rezultând din probele administrate în cauză.
Cât privește urgența, această condiție rezultă tocmai din aceea că reclamantul a dorit ca fiul său să petreacă o perioadă din vacanța de vară în străinătate, așa încât avea la dispoziție un răstimp limitat, în care să efectueze și formalitățile legate de eliberarea actelor de călătorie.
Faptul că minorul poate să petreacă o perioadă din vacanța de vară alături de tatăl său nu aduce atingere în nici un fel, dreptului apelantei – pârâte de a păstra legături personale cu fiul ei, și aceasta având posibilitatea să petreacă timpul la maniera concretizată de tată.
Așadar, tribunalul reține că niciuna din criticile formulate de pârâta apelantă nu sunt întemeiate, sentința primei instanțe fiind rezultatul unei juste aprecieri a probelor și a unei corecte aplicări a legii, motiv pentru care, în baza art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă, va respinge apelul ca nefondat.
Având în vedere prevederile art. 482 raportat la art. 451 – 453 Cod procedură civilă, va obliga apelanta să plătească intimatului suma de 200 lei cheltuieli de judecată din apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE :
Respinge apelul formulat de pârâta C. L. M., cu domiciliul ales la cabinet de avocat P. M., cu sediul în mun. Fălticeni, .., județul Suceava și cu domiciliul în . Suceava la C. P. împotriva sentinței civile nr.1539 din data de 06.08.2015 a Judecătoriei Fălticeni în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul reclamant I. I. G., domiciliat în . Suceava, cu domiciliul procedural ales la cabinet de avocat T. M., cu sediul în mun. Fălticeni, . 12, scara B, . precum și rezident în localitatea Macerata, Monte Lupone, ., nr.1/A, Italia, ca nefondat.
Obligă apelanta să plătească intimatului suma de 200 lei cheltuieli de judecată din apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 24 SEPTEMBRIRE 2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
G. F. C. M. Ș. L.
F. N. G.
Red. G.F.F.
Jud. fond. S. G.
Tehnored. Ș.L.G.
Ex.6/05.10.2015.
| ← Pensie întreţinere. Decizia nr. 1039/2015. Tribunalul SUCEAVA | Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 903/2015. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
