Reintegrare în familie. Sentința nr. 1859/2015. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1859/2015 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 17-12-2015 în dosarul nr. 1859/2015
Dosar nr._ -reintegrare în familie-
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚA NR. 1859
Ședința publică din data de 17 decembrie 2015
Președinte: S. A.
Grefier: R. M.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror T. Doinița din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava
Pe rol, judecarea cererii având ca obiect „reintegrare în familie” formulată de reclamanta Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului Maramureș, cu sediul în mun.Baia M., ., jud.Maramureș, în contradictoriu cu pârâții Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava, cu sediul în mun.Suceava, .. 16, jud. Suceava, D. M.-P. (CNP:_), cu domiciliul legal în orașul V. de Sus, ., nr.19, jud.Maramureș, și fără forme legale în com.A., ., jud.Suceava, și A. T. de pe lângă Primăria Comunei A., jud.Suceava.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă consilier juridic N. A. M. pentru pârâta Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava, și pârâta D. M. P., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
În temeiul art. 134 al. 2 din Legea nr. 272/2004, prin raportare la dispozițiile art. 264 al.1 NCC și ale art. 226 Cod pr. civilă, s-a procedat la ascultarea minorei D. P. A., în prezența psihologului din cadrul DGASPC Suceava, în ședința camerei de consiliu.
Instanța, procedând la verificarea competenței sale, în conformitate cu disp.art.131 Cod proc.civilă, constată că este competentă din punct de vedere general, material și teritorial să judece cauza de față, date fiind disp.art. 95 rap.la art. 114 Cod procedură civilă coroborate cu prevederile art.133 al. 1 și 2 din Legea nr. 272/2004.
Față de împrejurările cauzei, în conformitate cu dispozițiile art. 238 al.1 Cod procedură civilă, instanța estimează durata necesară cercetării procesului la o lună de zile, părțile neavând obiecțiuni în acest sens.
Consilier juridic N. A. M. pentru pârâta Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava, a depus la dosar precizări scrise, și raportul psihosocial cu privire la situația minorei nr._ din 11.12.2015.
Întrebați fiind, reprezentanta pârâtei Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava, pârâta D. M. P. și reprezentanta Ministerului Public au arătat că nu au de formulat alte cereri.
Având în vedere că părțile declară că nu mai au cereri de formulat și nu mai sunt alte incidente de soluționat, instanța declară cercetarea procesului încheiată și deschide dezbaterile asupra fondului cauzei, dând cuvântul părților, în ordinea și condițiile prevăzute la art. 216 Cod pr. civilă, pentru ca fiecare să își susțină cererile și apărările formulate în proces.
Consilier juridic N. A. M. pentru pârâta Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava, a solicitat admiterea cererii conform celor arătate în precizările scrise depuse astăzi la dosar.
Pârâta D. M. P. a arătat că este de acord cu admiterea acțiunii.
Reprezentanta Ministerului Public a solicitat admiterea cererii așa cum a fost formulată.
Considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, instanța închide dezbaterile.
Deliberând,
TRIBUNALUL,
Asupra cauzei de față, constată:
Prin cererea adresată Tribunalului Suceava la data de 10 noiembrie 2015 și înregistrată sub nr._, reclamanta Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului Maramureș, cu sediul în mun.Baia M., ., jud.Maramureș, în contradictoriu cu pârâții Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava, cu sediul în mun.Suceava, .. 16, jud. Suceava, D. M.-P. (CNP:_), cu domiciliul legal în orașul V. de Sus, ., nr.19, jud.Maramureș, și fără forme legale în com.A., ., jud.Suceava, a solicitat revocarea măsurii de plasament de la bunica maternă, V. A. - decedată, dispusă pentru minora D. P.-A. (CNP:_), născută la data de 30.11.2002, în localitatea V. de Sus, jud.Maramureș, și reintegrarea minorei în familia naturală la mama sa, D. M.-P..
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, în fapt, minora D. P.-A. provine dintr-o relație ocazională a mamei, neavând paternitate recunoscută.
Minora a beneficiat de măsura de plasament la bunica maternă, V. A., în baza sentinței civile nr.135/2008 pronunțate de Tribunalul Maramureș în dosarul nr._, ca urmare a faptului că la momentul nașterii minorei, mama acesteia era la rândul ei minora, având 16 ani, și manifesta un comportament neadecvat creșterii și educării unui copil, sens în care autoritatea locală și specialiștii DGASPC Maramureș, au apreciat în interesul minorei plasarea la bunica maternă, care îndeplinea condițiile materiale și morale necesare creșterii acesteia.
A mai arătat, reclamanta, că, ulterior instituirii măsurii de plasament, în anul 2007, mama minorei, D. M. P., a plecat la muncă în străinătate, în Spania, iar în luna decembrie 2009 s-a întors în țară, datorită decesului mamei sale, V. A., la care se afla minora în plasament. Imediat după consumarea ceremoniei de înmormântare, d-na D. M. P. împreună cu minora, fără să anunțe autoritățile sau DGASPC Maramureș, au plecat din V., în străinătate.
A învederat reclamanta că, încă din anul 2010 A. locală împreună cu reprezentanții DGASPC Maramureș au făcut demersuri pentru a identifica unde locuiește mama și minora D. P. A., însă eforturile au fost în zadar, materializându-se pozitiv abia în anul 2015, când au fost identificate ca locuind în jud.Suceava.
După identificarea domiciliului mamei și a minorei D. P. A., specialiștii DGASPC Maramureș au solicitat sprijinul DGASPC Suceava și Autorității locale de la domiciliul actual al mamei, respectiv al minorei D. P. A., în vederea efectuării tuturor demersurilor și documentelor pentru reintegrarea minorei în familia naturală a mamei.
A precizat reclamanta, că atât mama cât și minora doresc reintegrarea în familia mamei, mama îndeplinind condițiile materiale necesare creșterii și educării minorei.
Astfel după cum rezultă și din actele depuse la dosar, de la data instituirii plasamentului și după decesul bunicii materne, în anul 2009, minora a beneficiat de grija și ocrotirea părintească în familia mamei, alături de concubinul acesteia, care o susține pe numita D. M. P. la creșterea și educarea minorei.
Minora este înscrisă la școala din localitatea Clit, fiind elevă în clasa aVI-a, este înscrisă la medicul de familie care a atestat faptul că atât minora cât și mama sunt clinic sănătoase, iar A. Locală a propus reintegrarea.
Față de toate cele arătate, reclamanta a solicitat admiterea cererii așa cum a fost formulată.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 2, art. 58 alin. 4), art. 70 și art. 133 din Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, art.192 și art.223 din Noul cod de procedură civilă, solicitând judecarea cauzei și în lipsă.
În dovedirea susținerilor sale, reclamanta a depus la dosar înscrisuri (fil.6-40).
În drept, a invocat dispozițiile art. 72 alin. (2) și (3), art.73 al.(3) și (49), art. 74, și ale art. 118 alin. (1) lit. i) din Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată.
La termenul de judecată din data de 17 decembrie 2015, pârâta Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava, prin reprezentant legal, a depus la dosar precizări scrise (fil.67-68), prin care a arătat următoarele:
Minora D. P. A. provine dintr-o relație de concubinaj a mamei D. M. P. (minoră la vremea aceea) și nu are paternitatea recunoscută.
Minora a fost crescută încă de la naștere de bunica maternă V. A., iar măsura plasamentului familial a fost stabilită de Tribunalul Maramureș în anul 2007, când mama copilului era plecată în străinătate și minora a rămas fără ocrotire părintească (fără reprezentant legal).
În urma decesului doamnei V. A. în data de 05.07.2009, minora a fost luată spre creștere și educare de mama ei.
În perioada iulie 2009 - noiembrie 2012, minora a locuit împreună cu mama în Spania, în perioada noiembrie 2012 - aprilie 2015, minora a locuit împreună cu mama și concubinul acesteia, domnul Ghirlandă C. N., în mun.Rădăuți (la adresa din cartea de identitate a mamei copilului), iar din aprilie 2015 s-au mutat toți în com.A., ., la locuința doamnei Ghirlanda C. (mama domnului Ghirlandă).
La vizita efectuată la domiciliu în data de 11.12.2015 copilul D. P. A. a declarat că dorește să locuiască în continuare cu mama sa. D. M. P., mama minorei, locuiește într-o casă proprietate personală a doamnei Ghirlandă C. (mama domnului Ghirlandă formată din două camere locuibile, bucătărie, electrificată încălzire cu lemne, mobilier modest, corespunzătoare din punct de vedere igienico-sanitar.
A menționat pârâta că doamna D. M. P. nu deține bunuri mobile sau imobile pe raza comunei A..
Din Ancheta socială nr. 8126/23.06.2015 eliberată de Primăria A. (nr. D.G.A.S.P.C. Suceava_/25.06.2015), rezultă că reprezentanții autorității tutelare sunt de acord cu revocarea măsurii de plasament pentru minora D. P. A. de la bunica maternă V. A. (decedată) și reintegrarea în familia naturală, la mama D. Mihela P., cu domiciliul legal în mun. Rădăuți, .. 37, jud. Suceava și reședința, fără forme legale, în ., jud.Suceava.
Pentru aceste motive, pârâta a solicitat revocarea măsurii de plasament pentru minora D. P. A. de la bunica maternă V. A. din localitatea V. de Sus, jud. Maramureș (decedată), și reintegrarea la mama D. M. P.; a se dispune redarea exercițiului drepturilor și obligațiilor părintești cu privire la persoana copilului și cele cu privire la bunurile acestuia mamei D. Mihela P., și să se dispună ca A. T. din cadrul Primăriei comunei A., jud. Suceava, să urmărească evoluția copilului pe o perioadă de 6 luni după reintegrarea acestuia în familie, respectiv la mama D. Mihela P..
Prezentă în instanță, pârâta D. M. P. a arătat că este de acord cu admiterea acțiunii.
Instanța a audiat minora în camera de consiliu (fil.66).
Analizând probatoriul administrat în cauză, tribunalul reține următoarele:
Din copia certificatului de naștere de la fila 37 dosar, rezultă că minora D. P.-A. (CNP:_), născută la data de 30.11.2002, în localitatea V. de Sus, jud.Maramureș, este fiica lui Natural și D. M.-P..
Din înscrisurile depuse la dosar rezultă că minora provine dintr-o relație ocazională a mamei, și a beneficiat de măsura de plasament la bunica maternă, V. A., în baza sentinței civile nr.135 din 08.02.2008 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr._, ca urmare a faptului că la momentul nașterii minorei, mama acesteia era la rândul ei minora, având 16 ani, și manifesta un comportament neadecvat creșterii și educării unui copil.
Se mai reține, apoi, că, ulterior instituirii măsurii de plasament, în anul 2007, mama minorei, D. M. P., a plecat la muncă în străinătate, în Spania, iar în luna decembrie 2009 s-a întors în țară, datorită decesului mamei sale, V. A., la care se afla minora în plasament. Imediat după consumarea ceremoniei de înmormântare, mama împreună cu minora, fără să anunțe autoritățile, au plecat în străinătate.
Conform înscrisurilor depuse la dosar, rezultă că încă din anul 2010 reprezentanții DGASPC Maramureș au făcut demersuri pentru a identifica unde locuiește mama și minora, dar abia în anul 2015, acestea au fost identificate ca locuind pe raza județului Suceava.
Apoi, că, în prezent, minora D. P. A. este înscrisă la școala din localitatea Clit, jud.Suceava, fiind elevă în clasa aVI-a.
După cum rezultă din prevederile art. 54 din Legea nr. 272/2004, protecția specială a copilului reprezintă ansamblul măsurilor, prestațiilor și serviciilor destinate îngrijirii și dezvoltării copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea părinților săi sau a celui care, în vederea protejării intereselor sale, nu poate fi lăsat în grija acestora.
Potrivit dispozițiilor art. 72 al.1 și 2 din Legea nr. 272/2004, împrejurările care au stat la baza stabilirii măsurilor de protecție specială, dispuse de comisia pentru protecția copilului sau de instanța judecătorească, trebuie verificate trimestrial de către direcția generală de asistență socială și protecția copilului. În cazul în care împrejurările prevăzute la alin. (1) s-au modificat, direcția generală de asistență socială și protecția copilului este obligată să sesizeze de îndată comisia pentru protecția copilului sau, după caz, instanța judecătorească, în vederea modificării sau, după caz, a încetării măsurii.
Analizând cererea reclamantei de reintegrare a minorei în familia mamei, instanța reține incidența dispozițiilor sus-citate și a Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Astfel, potrivit art.5 alin.2, art.6 lit.d și art.31 din Legea 272/2004, părinții au răspunderea principală pentru creșterea și dezvoltarea copilului lor.
De asemenea, potrivit art.8 alin.2, art.17 și art.35 din aceeași lege, copilul are la rândul său dreptul să crească alături de părinții săi, acest drept făcând posibil exercițiul dreptului la viața familială, consacrat de art.22 din lege și art.8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Potrivit dispozițiilor art. 54 din Legea nr.272/2004, protecția alternativă trebuie asigurată copilului care este temporar sau definitiv lipsit de ocrotirea părinților săi, sau care pentru protejarea intereselor sale nu poate fi lăsat în grija părinților. Această protecție include, alături de tutelă și adopție, și măsurile de protecție specială, între care și plasamentul.
Pe de altă parte, potrivit art. 58 alin. (3) din lege, obiectivele planului individualizat de protecție a copilului trebuie să acorde prioritate reintegrării copilului în familie și, numai dacă acest fapt nu este posibil, plasamentului în familia extinsă, aceste obiective stabilindu-se cu consultarea obligatorie a părinților și a membrilor familiei lărgite.
Din analiza dispozițiilor legale amintite, rezultă că interesul superior al copilului este acela de a fi crescut și educat alături de părinții săi sau în familia sa, plasamentul fiind o măsură cu caracter excepțional și temporar.
Prin urmare rezultă că ceea ce primează în cauză este interesul superior al copilului și dreptul acestuia de a fi crescut de părintele/părinții săi, în raport cu care trebuie să dezvolte o viață familială, iar în acest sens trebuie valorificată și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, consacrată în aplicarea art. 8 din Convenție în ce privește dreptul la viața de familie.
Este a se reține aici că CEDO a decis că din momentul și datorită însăși împrejurării nașterii sale, între copil și părinții săi există o legătură constitutivă de viață de familie, pe care evenimentele ulterioare nu o pot distruge decât în circumstanțe excepționale (Hotărârea din 21 iunie 1998 în cauza Berrehab c. Olandei).
Instanța europeană a mai decis că legăturile personale dintre părinte și copilul său reprezintă un element fundamental al vieții de familie, iar măsurile care împiedică asemenea relații reprezintă o ingerință în dreptul la viața familială (Hotărârea din 13 iulie 2000 în cauza Elsholz c. Germaniei), iar într-o altă cauză, Curtea a decis că pentru un copil, faptul de a trăi împreună cu părinții săi reprezintă o componentă fundamentală a vieții de familie, plasamentul reprezentând în sine o ingerință în viața familială a acestora (Hotărârea din 16 septembrie 1999 în cauza Buscemi c. Italiei).
De asemenea, în sensul art. 8 din Convenție, dreptul părinților de a fi luate măsuri urgente și efective în vederea reunirii cu copilul lor impune obligația autorităților la măsuri destinate la a-i reuni chiar și atunci când plasamentul la terțe persoane s-a făcut cu acordul părinților.
În aplicarea acestor prevederi, examinând actele pricinii, din ancheta socială întocmită sub nr.8126 din data de 23.06.2015 de Colectivul de sprijin al Autorității Tutelare din cadrul Primăriei Comunei A., jud.Suceava (fil.11-12 dosar), Tribunalul constată că mama minorei trăiește în uniune consensuală cu numitul Ghirlasndă C. N., în com.A., ., jud.Suceava, într-un imobil proprietate personală a mamei concubinului, compus din două camere de locuit, sumar mobilate, întreținute, un hol și o cămară.
Potrivit aceleiași anchete sociale, se mai reține că, mama minorei nu este angajată, nu realizează venituri cu caracter permanent, și se ocupă de creșterea, îngrijirea și educarea minorei, fiind ajutată și de actualul concubin, care lucrează ca zilier, pentru a asigura familiei un trai decent.
Astfel cum rezultă din înscrisuri, atât mama cât și minora își doresc reintegrarea în familie, mama dorind să se ocupe de creșterea, îngrijirea și educarea acesteia, fiind susținută și de către actualul concubin.
De asemenea, minora D. P. A., audiată fiind în camera de consiliu așa cum prevăd dispozițiile art. 134 al. 2 din Legea nr. 272/2004 prin raportare la dispozițiile art. 264 al.1 NCC și ale art. 226 Cod pr. civilă, a arătat că este de acord cu reintegrarea în familie la mamă, iar opiniile copilului ascultat vor fi luate în considerare și li se va acorda importanța cuvenită, în raport cu vârsta și cu gradul de maturitate a copilului, așa cum prevăd dispozițiile art. 29 al. 3 și 4 din Legea nr. 272/2004.
Față de toate cele sus-menționate și de dispozițiile art.5 al.2, art.6 lit.d, art.31, art.17, 35 și 72 din Legea nr.272/2004, față de prevederile art.8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și de jurisprudența constantă a CEDO, dar și de probele ce s-au administrat în dosar, Tribunalul apreciază că împrejurările care au stat la baza instituirii măsurii de protecție specială pentru minora D. P. A. născută la data de 30.11.2002 s-au modificat, că este în interesul acesteia de a crește în familia naturală la mamă, întrucât pentru copii, faptul de a trăi împreună cu părinții reprezintă o componentă fundamentală a vieții de familie, întrucât din momentul nașterii, între copii și părinții lor există o legătură constitutivă de viață de familie, pe care evenimentele ulterioare nu o pot distruge decât în circumstanțe excepționale, iar ceea ce primează în cauză este neîndoielnic, interesul superior al minorei și dreptul acesteia de a fi crescută de părinți sau măcar de unul dintre aceștia, respectiv de mamă.
Având în vedere cele menționate, Tribunalul apreciază că împrejurările care au stat la baza stabilirii măsurii de plasament la bunica maternă, s-au modificat datorită faptului că există posibilitatea reintegrării copilului în familia naturală și anume la mama sa, D. M. P., fiind întrunite condițiile prevăzute de art. 72 al. 2 și 73 al. 3 din Legea nr. 272/2004 și că este în interesul superior al acesteia reintegrarea în familia naturală, la mama D. M. P..
Având în vedere că prin sentința civilă nr.135 din 08.02.2008 a Tribunalului Maramureș exercitarea drepturilor și obligațiilor părintești cu privire la persoana copilului au fost delegate bunicii materne V. A., iar cele cu privire la bunurile copilului au fost delegate Președintelui Consiliului Județean Maramureș, și faptul că din probatoriul administrat în prezenta cauză rezultă că împrejurările care au stat la baza stabilirii măsurii de plasament la bunica maternă s-au modificat, în temeiul art. 43 lit.,,d” și art. 133 și următoarele din Legea nr. 272/2004, prin raportare la dispozițiile art. 72 al. 2 și 73 al. 3 din Legea nr. 272/2004, tribunalul va admite cererea, va revoca măsura de protecție specială a plasamentului de la bunica maternă, doamna V. A., ca urmare a decesului acesteia, va dispune reintegrarea minorei în familie la mama D. M. P., și va reda exercițiul drepturilor și obligațiilor părintești cu privire la persoana și bunurile minorei, mamei copilului, pârâta D. M. P. .
În temeiul art. 74 din Legea nr. 272/2004, tribunalul va dispune ca A. T. de pe lângă Primăria Comunei A., jud.Suceava, să urmărească evoluția dezvoltării copilului, precum și modul în care pârâta își exercită drepturile și își îndeplinește obligațiile cu privire la copil pe o perioadă de 6 luni după reintegrarea acestuia în familie la mama sa, D. M. P..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea având ca obiect „reintegrare în familie” formulată de reclamanta Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului Maramureș, cu sediul în mun.Baia M., ., jud.Maramureș, în contradictoriu cu pârâții Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava, cu sediul în mun.Suceava, .. 16, jud. Suceava, D. M.-P. (CNP:_), cu domiciliul legal în orașul V. de Sus, ., nr.19, jud.Maramureș, și fără forme legale în ., jud.Suceava, și A. T. de pe lângă Primăria Comunei A., jud.Suceava.
Revocă măsura de plasament de la bunica maternă, doamna V. A. - decedată, dispusă pentru minora D. P.-A. (CNP:_), născută la data de 30.11.2002, în localitatea V. de Sus, jud.Maramureș.
Dispune reintegrarea minorei D. P.-A. (CNP:_), născută la data de 30.11.2002, în localitatea V. de Sus, jud.Maramureș, în familia naturală la mama sa D. M.-P. (CNP:_), cu domiciliul legal în orașul V. de Sus, ., nr.19, jud.Maramureș, și fără forme legale în com.A., ., jud.Suceava.
Redă exercițiul drepturilor și obligațiilor părintești față de copil, pârâtei D. M.-P..
Dispune ca A. T. de pe lângă Primăria Comunei A., jud.Suceava, să urmărească evoluția dezvoltării copilului, precum și modul în care pârâta își exercită drepturile și își îndeplinește obligațiile cu privire la copil pe o perioadă de 6 luni după reintegrarea acestuia în familie la mama sa, D. M.-P..
Executorie.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, apel care se depune la Tribunalul Suceava - Secția civilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 17 decembrie 2015.
Președinte, Grefier,
S. A. R. M.
Red. S.A.
Tehnored.R.M.
9 ex.17.12.2015
| ← Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 1586/2015. Tribunalul... | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... → |
|---|
