Anulare act. Decizia nr. 47/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 47/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 28-01-2014 în dosarul nr. 47/2014
Dosar nr._ anulare act
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 47/2014
Ședința publică de la 28 Ianuarie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE M. C.
Judecător C. L.
Grefier L. A.
Pe rol, judecarea apelului formulat de reclamanta Direcția G. de Asistență S. și Protecția C. Suceava-..16, jud Suceava împotriva sentinței civile nr. 26 din 08.01.2013 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr._, pârâtă intimată fiind C. D.- ., jud Suceava;-. G. ;- O., Cito Odobeșști, ..8, jud V..
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care instanța constată că apelanta a solicitat judecata în lipsă și, nemaifiind alte chestiuni prealabile de discutat, cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat instanța constată apelul în stare de judecată și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului de față, reține următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava sub nr._ din data de 06.09.2012, reclamanta Direcția G. de Asistență S. și Protecția C. Suceava a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C. D., a solicitat să se constate nulitatea absolută parțială a actului de identitate . nr._ al pârâtei în ceea ce privește mențiunea înscrisă la rubrica „domiciliul” act emis de către Serviciul Public Comunitar de Evidență a Persoanelor al orașului O. la 12.10.2006.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a arătat că a fost chemată în judecată pentru decontarea cheltuielilor ocazionate cu îngrijirea persoanei cu handicap în centrul rezidențial C.I.T.O. O. aflat în subordinea D.G.A.S.P.C. V. conform Legii nr.448/2006, cu motivarea că persoana cu handicap C. D. are domiciliul pe raza județului Suceava.
Cu această ocazie a solicitat relații la postul de poliție de la locul de domiciliu precizat în buletinul de identitate al doamnei C. D. și ulterior la administrația publică locală din Vadu Moldovei, pentru a stabili cu certitudine dacă aceasta are sau nu domiciliul pe raza județului Suceava la data emiterii actului de identitate . nr._.
Prin adresa nr._/13.07.2010 Poliția Vadu Moldovei le-a comunicat că la adresa menționată în buletinul de identitate al pârâtei au locuit părinții pârâtei care sunt decedați. Aceasta este plecată de foarte mult timp din localitate nemaifiind cunoscută în rândul vecinilor.
Față de împrejurarea că pârâta nu a avut domiciliul la adresa indicată în actul de identitate . nr._ la data emiterii acestuia a solicitat admiterea cererii.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 112 Cod procedură civilă, art.34 din Ordonanța de Urgență nr.97/2005, Legea 114/1996 – Legea locuinței.
În dovedirea susținerilor din acțiune, reclamanta a depus la dosar înscrisuri (f. 5-10).
Legal citată, pârâta C. D. nu s-a prezentat în instanță și nu a depus la dosar întâmpinare.
Prin sentința civilă nr.26/08.01.2013 pronunțată de Judecătoria Suceava, prima instanță a respins cererea ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
În fapt, pârâtei C. D. i s-a eliberat la data de 12.10.2006 de către S.P.C.L.E.P. O. actul de identitate . nr._ care cuprindea la rubrica „domiciliul” mențiunea „.. Suceava, ..
Prin acțiunea formulată reclamanta a solicitat să se constate nulitatea absolută parțială a mențiunii înscrise la rubrica „domiciliul” din actul de identitate al pârâtei.
În drept, art. 35 din Ordonanță de Urgență nr. 97/2005 republicată privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, prevede că, în cazul în care mențiunea din actul de identitate privind stabilirea domiciliului sau a reședinței s-a efectuat în baza unui document care ulterior a fost anulat, s-a constatat că era nul, fals ori falsificat, această mențiune este nulă de drept (alin. 1).
În situația prevăzută la alin. (1), autoritatea care a constatat nulitatea mențiunii comunică serviciului public comunitar de evidență a persoanelor situația intervenită (alin. 2).
Nulitatea mențiunii poate fi constatată de instanța de judecată, din oficiu ori ca urmare a sesizării D.E.P.A.B.D., a serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor ori a persoanelor interesate (alin. 3).
Nulitatea reprezintă o sancțiune civilă care intervine atunci când un act a fost încheiat cu nerespectarea unor cerințe legale. Ca atare, pentru a se reține incidența acestei sancțiuni este necesar ca încălcarea unei normei legale să se producă la momentul întocmirii actului orice împrejurare ulterioară neputând atrage desființarea actului ca efect al nulității.
Față de cele reținute anterior, instanța apreciază că în speță, nu se poate considera că sunt satisfăcute condiții prevăzute de textul normativ sus enunțat nefăcându-se dovada existenței documentului ce a stat la baza stabilirii domiciliului pârâtei în Fălticeni, document care ulterior a fost anulat, s-a constatat că era nul, fals ori falsificat, deși reclamantei îi incumba sarcina probei conform art. 1169 C. civ. 1864.
Reclamanta, în dovedirea cererii a depus adresa_/13.07.2010 a Poliției Municipiului Fălticeni - Postul de poliție Vadu Moldovei, în care se menționează că din verificările efectuate la ultimul domiciliu deținut de numita C. D., din .. Suceava, . constatat că părinții pârâtei sunt decedați iar pârâta este plecată de mult timp din localitate, nemaifiind cunoscută în rândul vecinilor-fila 9.
De asemenea, a mai depus reclamanta adresa nr. 3349/25.05.2012 a Primăriei comunei Vadu Moldovei din care rezultă că pârâta, fiica decedaților P. C. și N. nu figurează în evidențele instituției cu imobil proprietate personală-fila 5.
Ori, textul legal susmenționat permite constatarea nulității mențiunii din actul de identitate de către instanță sau la sesizarea acesteia (alin. 3), însă situația-premisă ce ar fundamenta o atare soluție este redată în alin. 1, respectiv dovedirea faptului că mențiunea din actul de identitate privind stabilirea domiciliului sau a reședinței s-a efectuat în baza unui document care ulterior a fost anulat, s-a constatat că era nul, fals ori falsificat.
Deși îi revenea sarcina probei sub acest aspect, reclamanta nu a făcut o atare dovadă, nu a invocat documentul în baza căruia s-a efectuat în actul de identitate mențiunea domiciliului (act de proprietate, contract de închiriere, ș.a.), document care să fi fost ulterior anulat, constatat nul, fals ori falsificat, situație față de care nu se poate dispune în sensul art. 3 din art. 35 al OUG 97/2005.
Pentru aceste considerente, prima instanță a respins acțiunea formulată reclamanta Direcția G. de Asistență S. și Protecția C. Suceava, în contradictoriu cu pârâta, ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta Direcția G. de Asistență S. și Protecția C. Suceava, criticând-o pentru nelegalitate.
În motivare a arătat că instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală și dată cu încălcarea greșită a legii. Instanța de fond nu a ținut seama de faptul că potrivit art.27 din OUG 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români documentele care stau la baza eliberării actelor de identitate sunt:
- acte încheiate în condițiile de validitate prevăzute de legislația română în vigoare, privind titlul locativ;
- declarația scrisă de primire în spațiu a găzduitorului, însoțită de actul de proprietate al acestuia, pentru persoanele care solicită schimbarea domiciliului la o altă persoană fizică;
- declarația pe propria răspundere a solicitantului, însoțită de nota de verificare a polițistului de ordine publică, prin care se certifică existența unui imobil cu destinație de locuință și faptul că solicitantul locuiește efectiv la adresa declarată
- documentul eliberat de primării, din care să rezulte că solicitantul sau, după caz, găzduitorul acestuia figurează înscris în Registrul agricol, pentru medul rural.
De asemenea, potrivit art.13 din OUG 97/2005, cererea pentru eliberarea actului de identitate se semnează în prezența lucrătorului serviciului public comunitar de evidență a persoanelor și trebuie să fie însoțită e documentele care fac, potrivit legii, dovada numelui de familie și a prenumelui, a datei de naștere, a stării civile, a cetățeniei române, a domiciliului și, după caz, a reședinței .
Din adresa nr.3349/25.05.2012 a primăriei comunei Vadu Moldovei( fila 5 dosar fond( rezultă fără echivoc, că numita C. D. nu figurează în evidențele primăriei în calitate de proprietar al unui imobil tip locuință.
Instanța de fond invocă faptul că pentru a se reține sancțiunea civilă a nulității este necesar ca încălcarea normei legale să se producă la momentul întocmirii actului, orice împrejurare ulterioară neputând atrage desființarea actului ca efect al nulității. Reclamantul tocmai acest aspect a arătat: că nu a fost respectată cerința privind respectarea verificării de către organele de poliție a domiciliului la data eliberării actului de identitate . nr._ ( art.50 alin.1 HG 1376/2005) și nu ulterior cum greșit a interpretat instanța de fond. Reclamanta a solicitat doar constatarea nulității absolute parțiale și nu totală a actului de identitate mai sus menționat, act emis la 12.10.2006, în ceea ce privește mențiunea înscrisă la rubrica „domiciliul”.
Internarea pârâtei C. D. în centrul rezidențial din jud V. s-a făcut cu mult înainte de apariția legii nr.448/2006 ( internată în 1998), anterior înființării DGASPC Suceava ( 2004), iar instituția nu a solicitat niciodată internarea acestei persoane în acest centru deci nu a cunoscut date despre această persoană cu handicap, nu a existat nicio monitorizare a acestei persoane.
A mai arătat că instituția apelantă nu putea să solicite să se constate că documentul în baza căruia s-a efectuat mențiunea privind domiciliul din actul de identitate al pârâtei C. D. era nul, fals ori falsificat, sau să se constate nulitatea acestuia, întrucât acest document se află numai în posesia Serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor O., având caracter confidențial conform legii nr.677/2001.
Legal citată, intimata C. D. nu a formulat întâmpinare și nici nu s-a prezentat în fața instanței pentru a-și susține apărările.
Analizand actele si lucrarile dosarului, tribunalul retine ca apelul este intemeiat din urmatoarele considerente:
Astfel, conform art 13 din OUG nr.97/2005 in vigoare la data emiterii actului de identitate (15.09.2005) actul de identitate se elibereaza de catre serviciul public comunitar de evidenta a persoanelor de la locul de domiciliul sau resedinta a persoanei fizice, pe baza cererii scrise a acestuia sau in cazul persoanei fizice puse sub interdictie, a reprezentantului sau legal.
Domiciliul persoanei fizice este la adresa la care aceasta declara ca are locuinta principala iar dovada domiciliului se poate face cu actul de proprietate sau cu declaratia pe proprie raspundere a proprietarului de luare in spatiu a persoanei pentru care se solicita eliberarea actului, art.27 din OUG nr.97/2005 aratand care sunt documentele care stau la baza eliberarii actelor de identitate.
Art. 33 din acelasi act normative prevede ca persoanele fizice care nu poseda act de identitate si sunt internate sau primate spre ingrijire ori gazduire in unitati de ocrotire si de protectie sociala, ori in scoli de reeducare sau in alte institutii li se pot elibera acte de identitate in care se inscrie domiciliul sau resedinta la adresa institutiei respective.
Așa cum a rezultat din verificările efectuate, numita C. D. nu a figurat cu domiciliul sau cu vreo proprietate în . Suceava,
Asa cum a sustinut si recurenta, internarea intimatei in centrul rezidential din judetul V. s-a facut inainte de aparitia Legii nr.448/2006, si anterior infiintarii DGASPC Suceava (2004), aceasta din urma institutie nesolicitand internarea intimatei, neexistand astfel nici monitorizarea acesteia.
Ca atare, la data eliberarii actului de identitate, mentiunea privind domiciliul intimatei s-a facut cu nerespectarea dispozitiilor OUG nr.97/2005, fapt care a antrenat o . consecinte juridice astfel incat pentru a opera principiile care guverneaza efectele nulitatii actelor juridice se justifica promovarea unei actiuni in constatarea nulitatii, chiar si in imprejurarile descrise mai sus.
În consecință, tribunalul, in temeiul prevederilor art.296 c.pr.civ, va admite apelul, va schimba sentinta atacata in sensul admiterii actiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul formulat de reclamanta Direcția G. de Asistență S. și Protecția C. Suceava-..16, jud Suceava împotriva sentinței civile nr. 26 din 08.01.2013 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr._, pârâtă intimată fiind C. D.- ., jud Suceava;-. G. ;- O., Cito Odobeșști, ..8, jud V..
Schimbă sentința civilă nr.26/08.01.2013 a Judecătoriei Suceava în sensul că:
Admite acțiunea.
Constată nulitatea absolută parțială a actului de identitate . nr._ emis pe numele pârâtei C. D. în ceea ce privește mențiunea înscrisă la rubrica "domiciliu" act emis de către SPCLEP O. la data de 12.10.2006.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 28 Ianuarie 2014
Președinte, Judecător, Grefier,
M. C. C. L. L. A.
Red M.C
Jud.fond L. C. Ș.
Tehnored.L.A.
6 ex./19.02.2014.
| ← Rectificare carte funciară. Decizia nr. 210/2014. Tribunalul... | Fond funciar. Decizia nr. 1861/2013. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
