Pretenţii. Decizia nr. 22/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 22/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 10-01-2014 în dosarul nr. 22/2014
Dosar nr._ pretenții
ROMÂNIA
TRIBUNALUL S.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 22/2014
Ședința publică de la 10 Ianuarie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE V. O. D.
Judecător L. A.
Judecător A. I. M.
Grefier L. A.
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâtul recurent M. S. - P. P. I. L. –S.. ..5A, jud S. împotriva sentinței civile nr.3863/20.06.2013 pronunțată în dosar nr._ în contradictoriu cu reclamantul intimat D. B. S.-Rădăuți, ., jud S..
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimatul asistat de av.O. M., lipsă fiind recurentul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care apărătorul intimatului înmânează instanței împuternicirea avocațială, chitanța onorariu avocat și chitanța reprezentând cheltuieli de deplasare.
Instanța constată că prin Serviciul registratură recurentul a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 120 lei și timbrul judiciar de 3 lei pe care instanța le anulează constatând recursul legal timbrat.
Nemaifiind alte chestiuni prealabile de discutat, cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat O. M. solicită respingerea recursului fiind date în speță condițiile pentru angajarea răspunderii delictuale. Din declarațiile martorilor audiați în cauză rezultă că exista o gaură în asfalt nesemnalizată astfel că fapta există, există și vinovăția precum și legătura de cauzalitate.
Instanța declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:
P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei S. la data de 31.10.2012 sub nr._, reclamantul D. B. S. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul M. S. - prin primar, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 2872,37 lei reprezentând paguba ce i-a fost provocată mașinii proprietate personală, marca BMV 316 cu număr de înmatriculare_, ca urmare a evenimentului rutier produs în data de 08.09.2012 din cauza unei găuri nesemnalizate, pe un drum aflat în administrația pârâtului.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, la data de 08.09.2012, în jurul orei 7,30-8,00, se deplasa pe . banda a doua, venind dinspre Rădăuți spre centrul Municipiului S. când, datorită faptului că o gaură în asfalt nu era semnalizată, a intrat atât cu roata din dreapta-față cât și cu cea din dreapta spate în gaura ce avea o adâncime de aproximativ 10 cm și un diametru de 50 cm.
Ca urmare a acestui eveniment, mașina sa a fost avariată, iar pentru a o repara, după estimarea făcută de un service auto, cauciucuri de aceeași calitate ar costa 1.276,01 lei iar un pivot de aceeași calitate 1.096,36 lei, la aceste costuri adăugându-se manopera pentru înlocuire pe care o estimează la aproximativ 300 lei. Astfel, a precizat reclamantul că, în total, reparațiile s-ar ridica la suma de 2872,37 lei.
A mai arătat reclamantul că, în calitatea pe care o avea pârâtul, respectiv cea de administrator al drumului, avea obligația legală de a semnaliza respectiva gaură, putându-se astfel evita eventualele pagube. Ori, întrucât pârâtul nu și-a îndeplinit această obligație, acesta a comis o faptă ilicită în cauză fiind îndeplinite toate condițiile răspunderii civile delictuale.
Reclamantul a precizat, de asemenea, că la data de 14.09.2012 a depus la sediul pârâtei o invitație la conciliere pentru stingerea pe cale amiabilă a litigiului, în conformitate cu dispozițiile art.720 Cod procedură civilă, însă la data de 01.10.2012, când urma să aibă loc concilierea, nu s-a prezentat nici un reprezentant din partea pârâtei.
În dovedire, reclamantul a depus la dosar înscrisuri ( f.6-16).
Acțiunea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 240,78 lei și timbru judiciar de 3 lei.
Legal citat, pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
În motivare, pârâtul a arătat că, pentru a se pune problema răspunderii civile delictuale prevăzute de art.1357 din Codul civil, este necesară îndeplinirea unor condiții cumulative și anume: faptul ilicit, prejudiciul, culpa, raportul de cauzalitate între acestea și culpă însă în cauză, fapta care i se atribuie, respectiv inacțiunea de a întreține drumul pe care se presupune că s-a produs accidentul, nu a fost probată.
În cauză, instanța a încuviințat și a administrat proba cu înscrisuri, în cadrul căreia au fost solicitate și relații de la Serviciul de Urgență 112 S. (f.33-34), proba testimonială cu martorii Cimbu Răbac O. A. ( f.30) și C. C. ( f.29) și proba cu interogatoriul civil al pârâtului (f.36-37).
P. sentința civilă nr.3863/2033 pronunțată de Judecătoria S., prima instanță a admis acțiunea formulată de reclamant astfel cum a fost precizată.
A obligat pârâtul la plata către reclamant a sumei de 2602,37 lei reprezentând contravaloare despăgubiri și la plata sumei de 743,78 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
În fapt, astfel cum rezultă din cuprinsul înscrisurilor depuse la dosar, la data de 08.09.2012, autoturismul marca BMV 316 cu număr de înmatriculare_ a fost implicat într-un accident de circulație în timp ce rula pe . municipiul S., jud. S., din Rădăuți spre centrul Municipiului S..
Autoturismul, aparținând reclamantului D. B. S., a intrat într-o groapă nesemnalizată din carosabil, pe care conducătorul auto nu a observat-o, suferind o . avarii, respectiv anvelopele dreapta față și dreapta spate tăiate, jantele din aliaj dreapta față și spate îndoite, joc pivot la brațul din dreapta față, împrejurări reținute din fotografiile depuse la dosar și comanda deviz nr. 6994/10.09.2012 (f. 14-16).
Aceste aspecte sunt confirmate de martorii audiați în cauză, C. C. și Cimbu Răbac O. A. ( f. 29,30), care au arătat că, la data de 08.09.2012, în municipiul S., autoturismul reclamantului a intrat într-o groapă din carosabil și ca urmare, ambele cauciucuri ale mașinii de pe partea dreaptă s-au tăiat iar janta a fost zgâriată. Martorii au subliniat faptul că groapa din carosabil nu era semnalizată sub nicio formă, ei fiind prezenți la fața locului iar martorul Cimbu Răbac O. A. aflându-se chiar în mașină cu reclamantul în momentul producerii incidentului rutier.
Potrivit înscrisurilor reprezentând oferta cu nr._/11.09.2012, factura proforma nr._/ 11.09.2012 și devizul de antecalculație manoperă întocmit de . (f.11-12,40), costul total al reparațiilor s-ar ridica la suma de 2603,97 lei, din care: 1276,01 lei reprezentând contravaloare anvelope, 1097,36 lei reprezentând contravaloare pivot și 230 lei contravaloare manoperă.
În cauza de față, reclamantul a solicitat obligarea pârâtului M. S. – prin P., în calitate de administrator al drumurilor din municipiul S., la plata sumei de 2602,37 lei cu titlu de despăgubiri, în temeiul răspunderii civile delictuale.
Potrivit art. 998 C.civ., orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara. Din prevederile legale menționate rezultă că pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer a fi întrunite cumulativ următoarele condiții: existența unui prejudiciu, existența unei fapte ilicite, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul, constând în intenția, neglijența sau imprudența cu care a acționat.
Potrivit art. 5 din O.U.G. 195/2002, administratorul drumului public, antreprenorul sau executantul lucrărilor, conform competențelor ce îi revin, cu avizul poliției rutiere, este obligat să instaleze indicatoare ori alte dispozitive speciale, să aplice marcaje pe drumurile publice, conform standardelor în vigoare, și să le mențină în stare corespunzătoare. Administratorul drumului public sau, după caz, antreprenorul ori executantul lucrărilor este obligat să semnalizeze corespunzător, cât mai repede posibil, orice obstacol aflat pe partea carosabilă, care stânjenește sau pune în pericol siguranța circulației, și să ia toate măsurile de înlăturare a acestuia. În cazul producerii unui eveniment rutier ca urmare a stării tehnice necorespunzătoare a drumului public, a nesemnalizării sau a semnalizării necorespunzătoare a acestuia, precum și a obstacolelor ori lucrărilor care se execută pe acesta, administratorul drumului public, antreprenorul sau executantul lucrărilor răspunde, după caz, administrativ, contravențional, civil sau penal, în condițiile legii.
De asemenea, art. 3 alin.1 din HG nr. 1391/2006 stipulează că administratorul drumului public este obligat să asigure viabilitatea acestuia.
În speță, prima instanță a reținut că reclamantul a reușit să facă dovada existenței prejudiciului încercat ca urmare a săvârșirii faptei ilicite de către pârâtul M. S. – prin P., prejudiciu constând în contravaloarea reparațiilor în sumă de 2602,37 lei. În ce privește stabilirea vinovăției pârâtului, aceasta a fost dovedită prin probele administrate în cauză.
Astfel, prima instanță a constatat că avaria produsă la autoturismului marca BMV 316 cu număr de înmatriculare_ s-a datorat gropii existente în carosabilul străzii T. V. din municipiul S., lucru ce rezultă din declarațiile martorilor audiați în cauză. De asemenea, potrivit imaginilor fotografice anexate, daunele suferite de autoturism sunt cele reliefate de actele de la dosar și susținute de către reclamant (respectiv: anvelopele dreapta față și dreapta spate tăiate, jantele din aliaj dreapta față și spate îndoite), între avariile autoturismului și evenimentul produs la data de 08.09.2012 existând legătură de cauzalitate.
Pentru toate aceste considerente, prima instanță a admis cererea formulată în contradictoriu cu pârâtul M. S. – prin P., astfel cum a fost precizată și a obligat pârâtul la plata către reclamant a sumei de 2602,37 lei reprezentând contravaloare despăgubiri.
De asemenea, având în vedere disp. art. 274 C.pr.civ., prima instanță a obligat pârâtul, ca parte căzută în pretenții, la plata către reclamant a sumei de 743,78 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul M. S.-prin primar.
În motivare acesta a arătat că din cererea de chemare în judecată rezultă că temeiul juridic al acțiunii îl constituie dispozițiile art.1349-1357 Cod civil-răspunderea delictuală. Ori, atât literatura cât și în practica de specialitate arată că pentru a se pune problema existenței acestei răspunderi este necesară îndeplinirea unor condiții cumulative: faptul ilicit, culpa, prejudiciul, raportul de cauzalitate între acestea și culpă.
Ceea ce reclamantul intimat consideră a fi o probă a vinovăției reclamantului se reduce la o simplă susținere a propriilor fapte, din care rezultă doar că reclamantul nu e vinovat de producerea accidentului. De asemenea la analizarea petiției instanța trebuia să țină cont de faptul că cele susținute sunt subiective-conducătorul auto ( persoana interesată) putea la fel de bine să ascundă faptul că incidentul s-a datorat neglijenței sale, vitezei excesive, convorbire la telefonul mobil sau chiar consumul de alcool-lucruri care ar fi făcut imposibilă despăgubirea. Chiar în fotografiile pe care le-a depus la dosar, presupunând că incidentul s-a petrecut pe . vede că denivelările nu au dimensiuni care să poată produce avarii unui automobil, astfel că în cauză ar fi fost necesară o probă cu expertiză tehnică auto pentru a vedea și opinia unui specialist în domeniu.
Consideră recurentul că în momentul când au fost analizate probele ( în speță proba testimonială) pe lângă faptul că nu s-a demonstrat în vreun fel că incidentul ar fi avut loc pe . ar fi trebuit să țină cont și de faptul că există o contradicție în depoziția martorilor, în sensul că unul dintre martori a declarat că avaria s-a produs la roțile laterale iar celălalt a precizat că roțile din față au fost avariate, neconcordanța dintre depoziții ar fi putut anula valoarea probei.
Sentința recurată este lipsită de temei legal și au fost aplicate greșit dispozițiile legii ( codul civil), aceasta nefiind motivată îndeajuns, fără a avea un temei în fapt în dovedirea vinovăției pârâtului, fără existența unei probe concludente, atâta timp cât depozițiile martorilor sunt contradictorii, iar la dosar nu există un proces verbal de constatare a incidentului la fața locului de către un organ de poliție, ci hotărârea s-a dat în baza declarației conducătorului auto și a unei facturi proforme.
În drept a invocat dispozițiile art.3041, art.304 alin.9 și art.312 alin.3 cod procedură civilă.
Legal citat intimatul s-a prezentat în fața instanței și prin apărător a solicitat respingerea recursului ca nefondat și obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocat și cheltuieli de deplasare.
Examinând recursul, ce se subsumează prevederilor art.304 pct.9 și 3041 vechiul Cod procedură civilă, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a considerentelor sentinței și a criticilor invocate, Tribunalul în apreciază ca nefondat, pentru următoarele:
Contrar criticilor recurentului, în speță au fost dovedite condițiile răspunderi civile delictuale, fiind demonstrat că din cauza stării tehnice necorespunzătoare a drumului administrat de către recurent, anume o groapă nesemnalizată în carosabil pe . mun. S., autoturismul intimatului a suferit o . avarii ( anvelopele dreapta față și dreapta spate tăiate, jantele din aliaj dreapta față și spate îndoite, joc pivot la brațul din dreapta față), costul total al reparațiilor fiind de 2603,97 lei. Situația de fapt a fost reținută pe baza declarațiilor martorilor audiați în cauză, aceștia fiind prezenți la fața locului la data producerii evenimentului rutier, 8.09.2012.
Astfel, martorul Cimbu Răbac O.-A. ( f.30) se afla chiar în autoturismul intimatului la momentul fatidic, arătând că venea împreună cu intimatul și cu soția acestuia de la Rădăuți, iar în momentul în care au trecut pe lângă clădirea E ON mașina a intrat într-o groapă nesemnalizată, care după părerea sa avea 50 cm diametru și 40 cm adâncime, fiind tăiate două cauciucuri de la roțile din față, jantele fiind zgâriate.
De asemenea, martorul C. C. a relatat că a fost chemat la fața locului de către intimat, care i-a cerut să-i aducă două cauciucuri, întrucât a făcut pană și, deplasându-se într-acolo a constatat personal că autoturismul avea două cauciucuri, față-spate dreapta, tăiate, din cauza unei gropi în asfalt de cca 50 cm diametru nesemnalizate.
Contrar criticilor din recurs, depozițiile martorilor sunt concludente, se coroborează în ceea ce privește elementele esențiale, cum ar fi cauza producerii accidentului rutier-groapa în carosabil, fiind fără relevanță că aceste depoziții nu concordă sub aspectul avariilor descrise, primul susținând că au fost tăiate cauciucurile din față, cel de-al doilea referindu-se la cauciucurile față-spate, această neconcordanță putându-se lesne explica prin timpul scurs de la eveniment, prin impactul emoțional produs de eveniment celui care l-a trăit efectiv, aflându-se în mașină și sub imperiul căruia în mod evident i-a fost afectată percepția.
Așadar, această neconcordanță nu înlătură utilitatea declarațiilor provenind de la cei doi observatori direcți ai evenimentului rutier, cu atât mai mult cu cât avariile efective și costul reparațiilor rezultă și din alte mijloace de probă, anume fotografiile depuse și înscrisurile prezentate-factura proformă nr._/2012m, certificat de calitate și de garanție, comandă deviz nr.6994/10.09.2012, deviz de antecalculație manoperă ( f.12-16, 40).
Locul producerii evenimentului-. mun. S., a fost confirmat de către martorul Cimbu-Răbac O.-A. care a arătat că pe . află clădirea E ON.
Este de observat că recurentul nu a uzat de drepturile procesuale puse la dispoziție de către legiuitor, în sensul că nu a solicitat vreo contraprobă, cum ar fi fost o expertiză de specialitate, pentru a combate probatoriul administrat de către intimat, context în care criticile sale în sensul că n-ar fi în culpă pentru producerea accidentului sau că denivelarea din asfalt n-ar fi fost în măsură să producă asemenea avarii, rămân la stadiul de simple susțineri.
Față de probatoriul prezentat-martori oculari+ fotografii+înscrisuri, reține tribunalul că acțiunea a fost dovedită, context în care nu era necesară depunerea unui proces-verbal de constatare a incidentului încheiat de către organele de poliție.
În fine, cât privește temeiul de drept, într-adevăr, raportat la data faptei, 8.09.2012, sunt incidente prevederile Noului Cod civil, art.1357 având în vedere prevederile art.6 alin.2,5 Noul Cod Civil, art.5 Legea 71/2011 conform cărora dispozițiile noului cod civil se aplică tuturor actelor și faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârșite după ., însă ținând cont că au același conținut ca și vechea reglementare reținută de prima instanță - art.998 vechiul Cod Civil, constată tribunalul că sub acest aspect, al încadrării greșite în drept a litigiului, pârâtul-recurent nu a suferit nicio vătămare, astfel că substituirea considerentelor de drept ale sentinței este suficientă, aptă să satisfacă exigențele art.105 alin.2 din vechiul cod de procedură civilă.
Pentru toate considerentele învederate, în baza art.312 alin.1 din vechiul cod de procedură civilă, tribunalul va respinge recursul ca nefondat.
Fiind în culpă procesuală, în baza art.274 din vechiul cod de procedură civilă, recurentul va fi obligat să plătească suma de 549,98 lei către intimatul reclamant cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat achitat conform chitanței nr.1456/10.01.2014 ( f.14) și cheltuieli de transport intimat conform bon fiscal nr.160/10.01.2014 ( f.13)
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul recurent M. S. - P. P. I. L. –S.. ..5A, jud S. împotriva sentinței civile nr.3863/20.06.2013 pronunțată în dosar nr._ în contradictoriu cu reclamantul intimat D. B. S.-Rădăuți, ., jud S..
Obligă recurentul să plătească suma de 549,98 lei către intimatul reclamant cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 10 Ianuarie 2014.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
V. O. D. L. A. A. I. M. L. A.
Red V.O.D
Jud.fond B. M. L.
Tehnored.L.A.
2 ex./ 24.01.2014
| ← Uzucapiune. Decizia nr. 2583/2013. Tribunalul SUCEAVA | Fond funciar. Decizia nr. 1/2014. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
