Fond funciar. Decizia nr. 1231/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1231/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 09-12-2014 în dosarul nr. 1231/2014
Dosar nr._ Fond funciar
ROMÂNIA
TRIBUNALUL S.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 1231
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 09.12.2014
PREȘEDINTE I. G.
JUDECĂTOR I. M.
GREFIER S. A.
Pe rol, judecarea recursului formulat de reclamanții O. D., domiciliată în București, ., ., ., domiciliat în . și P. M. D., domiciliată în mun. S., .. 20, ., ., toți cu domiciliul ales la Cabinet de Avocat „G. E.”, cu sediul în mun. S., .. 48, ., ., împotriva sentinței civile nr. 2094 pronunțată la data de 20.05.2014 de Judecătoria S. în dosar nr._, intimați fiind pârâții P. A., domiciliată în ., ., județul S., C. L. Șcheia și C. Județeană S..
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat G. E. pentru reclamanții recurenți, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare cu părțile, legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei, după care:
Instanța, având în vedere faptul că sub aspect procedural acțiunea a fost formulată de reclamanți la data de 28.06.2013, fiind supusă Normelor Procedurale din Noul Cod de procedură civilă, din oficiu pune în discuție excepția inadmisibilității recursului față de dispozițiile art. 7 al. 1 și 2 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a noului Cod de procedură civilă potrivit cărora „ori de câte ori printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanță este supusă recursului” sau că „poate fi atacată cu recurs”, ori, după caz, legea specială folosește o altă expresie similară, aceasta va fi supusă apelului la instanța ierarhic superioară.
Avocat G. E. pentru reclamanți pune concluzii de admitere a excepției inadmisibilității recursului.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față, reține următoarele:
P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei S. sub nr._ din data de 26.02.2013, reclamanții O. D., A. C. și P. M. D. i-au chemat în judecată pe pârâții P. A., C. locală de fond funciar Șcheia și C. județeană de Fond funciar S., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună modificarea titlului de proprietate nr.3359/13,10,2010, prin care s-a făcut reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,0419 m.p. teren situată în . includerii pe titlu și a autoarei lor Conisceag Glicheria, căsătorită O., precum și Conisceag A., decedată în 2008, autoarea reclamanților A. C. și P. M. D., alături de P. A., în calitate de moștenitoare ale defuncților Consiceag N. și V..
În motivare, reclamanții au arătat că numiții Consiceag N. și V., ambii decedați, au fost proprietarii unor imobile terenuri și construcții aflate pe raza satului Mihoveni, ., iar pârâta P. A. este fiica din afara căsătoriei acestora.
Reclamanții au arătat că la decesul lui Conisceag N., la 8 mai 1975, masa succesorală rămasă după defunct, respectiv ¼ din una casă și anexe, situate pe terenul soției supraviețuitoare Conisceag V. a fost preluată în cote indivize de Conisceag V. – soție supraviețuitoare, cota de 2/8, A. A., în calitate de fiică, cota de 3/8 și O. Glicheria, în calitate de fiică, cota de 3/8, astfel cum rezultă din Certificatul de moștenitor nr. 662/1973 din 08.06.1973.
La decesul lui Conisceag V. (29.12.1984), masa succesorală era compusă din suprafața de 250 m.p. teren curte cu cota de 26/32 din casă și anexe situate în vatra satului Mihoveni, ., învecinată cu N. C., Poroh I. și D. Militina, dobândite, parte ca bun propriu, parte din moștenire, potrivit certificatului de moștenitor nr. 662/1973, moștenitori înscriși în Certificatul de moștenitor emis sub nr. 913/1994 al fostului notariat de Stat, moștenitori fiind O. Glicheria, în calitate de fiică, cu o cotă de 1/3, P. A., în calitate de fiică, cu o cotă de 1/3 și A. A., în calitate de fiică, cu o cotă de 1/3.
O. Glicheria, autoarea reclamantei O. D. a decedat la data de 14.04.2010, iar A. A., autoarea reclamanților A. C. și P. M. D. a decedat la 22.04.2008, iar la apariția Legii 18/1991 autoarele reclamantelor O. Glicheria și A. A. au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate în conformitate cu prevederile Legii 18/1991 pentru terenurile înscrise în colectiv de autorii lor, Conisceag N. și V. și li s-a emis titlul de proprietate nr. 1529/20.11.1995, terenul aferent construcțiilor, casa și anexele fiind intabulate în baza certificatelor de moștenitor nr. 662/1973 și certificatului de moștenitor nr. 913/1984 pe numele moștenitorilor, respectiv O. Glicheria, A. A. și P. A., în cote de 1/3 pentru fiecare, astfel cum rezultă din extrasul CF 4213/1997, a CF 1571, precum și a extrasului CF nr. 975/2008, cu precizarea că P. A. a cumpărat prin contractul autentic de vânzare-cumpărare nr. 2164/21.04.1987 și cota de construcții dobândită de A. A. prin certificatul de moștenitor 662/1973 și 913/1984, precum și 1/3 din terenul în suprafață de 250 m.p., astfel că, în temeiul Legii nr. 58/1974, cota de 1/3 din terenul în suprafață de 250 m.p. a trecut în proprietatea statului, dobânditorii construcțiilor, P. A. și soțul ei primind în folosință suprafața de teren.
Au mai susținut reclamanții că pentru suprafața de 0,0419 m.p., provenită de la Conisceag N. și Valria, pe titlul de proprietate nr. 3359/13.10.2010 trebuiau să figureze înscriși ca moștenitori ai acestora, alături de P. A., O. Glicheria și A. A.,cărora li s-a cuvenit câte o cotă de 1/3 din imobilele construcții și teren aferent acestora, așa cum rezultă din extrasele CF depuse la dosar.
În drept, reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 27 al.22 din Legea 18/1991.
În dovedire, reclamanții au depus la dosar înscrisuri /f.9-68).
La data de 16.10.2013, pârâta C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor S. a depus întâmpinare (f.79), prin care a arătat că procesul verbal de punere în posesie este un act ce se eliberează în baza hotărârii de validare emise de comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și anterior emiterii titlului de proprietate.
De asemenea, a menționat că, doar pe baza documentațiilor înaintate de comisiile locale, care cuprind anexele validate, planurile parcelare, procesele verbale de punere în posesie și schițele terenurilor, C. județeană emite titlurile de proprietate.
La data de 17.10.2013, pârâta C. locală de fond funciar Șcheia a depus la dosar adresa nr. 6042/16.10.2013, prin care a comunicat faptul că este de acord cu acțiunea formulată de reclamanți și nu înțelege să invoce nici o excepție (f.83).
La data de 28.10.2013, pârâta P. A. a depus întâmpinare (f.90), prin care a arătat că nu există nici o motivație în drept și în fapt pentru modificarea titlului de proprietate nr. 3359/2010, în sensul includerii ascendenților reclamanților în titlul de proprietate, întrucât acestea nu au fost interesate în acest demers, vânzându-și drepturile succesorale.
În motivare, pârâta a arătat că sub raportul gradului de rudenie este fiica lui Conisceag V., decedată în 1984, după care s-a emis Certificatul de moștenitor nr. 913/1984 a Notariatului de Stat Județean S..
A menționat pârâta că sora sa, O. Glicheria, mama reclamantei O. D., i-a transmis prin contractul de vindere-cumpărare nr. 7121/16.10.1991 cota sa parte de 36/96 părți indivize din casa de locuit și anexele gospodărești și cota de 1/3 din 26/32 părți împreună cu cota de ½ din 6/32 părți din suprafața totală de 500 m.p. teren identic cu . în CF 1571 a .>
Totodată, pârâta a mai menționat că sora sa, A. A., mama secund-reclamanților A. C. și P. M. D., i-a transmis prin contractul de vindere-cumpărare nr. 2164/02.04.1997 încheiat la Notariatul de Stat S., cota sa parte de 35/96 părți din una casă și anexe situate în perimetrul construibil al satului Mihoveni, . CF 1571 a . niciuna din cele două surori după mamă, care au locuit la mare distanță de . fost interesate să obțină în proprietate terenuri.
De asemenea, pârâta a arătat că pentru a obține integral în proprietate terenul aferent construcțiilor a căror proprietară absolută este, a obținut, prin eforturi susținute, suprafața componentă a p.f.280/1 Mihoveni, iar pentru a-i fi reconstituită în proprietate suprafața de 419 m.p. a făcut eforturi personale, reflectate în cerere la Legea 18/1991, terenul fiind identic cu p.f.85/2, reprezentând grădina casei părintești pentru care a fost direct interesată.
La data de 08.11.2013, reclamanții au depus răspuns la întâmpinare (f.108), prin care au solicitat înlăturarea apărărilor formulate de pârâta P. A., ca nefondate.
Au susținut reclamanții că titlul de proprietate nr. 3359/13.10.2010, prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafață de 0,0419 ha pârâtei, în calitate de moștenitoare a defuncților Conisceag N. și V. dovedește, pe de o parte, că terenul a aparținut și lui Conisceag N., care nu este tatăl lui P. A., aceasta fiind fiica din afara căsătoriei a lui Conisceag V. și, pe de altă parte, că terenul a aparținut autorilor lor, astfel că, potrivit certificatului de moștenitor nr. 662/1973, moștenitorii lui Conisceag Nicolar sunt: V., în calitate de soția supraviețuitoare, A. V. și O. Glicheria, în calitate de fiice.
De asemenea, reclamanții au precizat că în masa de partajat după Consiceag N. a intrat numai cota de ¼ indiviză din casă și anexele gospodărești, construite în timpul căsătoriei, acestea fiind situate pe un teren bun propriu al soției supraviețuitoare, iar la decesul lui Conisceag V., în masa de partajat, a fost cuprinsă doar suprafața de 250 m.p. curte, cu cota de 26/32 din casă și anexe.
Au susținut reclamanții că prin contractele de vânzare-cumpărare invocate nu s-a transferat și dreptul de proprietate al terenului, ci numai cota de construcții dobândite prin certificatul autentic de vânzare-cumpărare, fiind sub incidența Legii 58/1974, astfel că terenul a trecut în proprietatea statului, context în care i s-a constituit dreptul de proprietate lui P. A. pentru suprafața de 0,0166 ha aferent construcțiilor prin titlul de proprietate nr. 3361/21.10.2010.
Totodată, reclamanții au precizat că pe titlul de proprietate nr. 3359/2010 emis pentru suprafața de 0,0419 ha provenită de la Conisceag N. și V., trebuiau să figureze în calitate de moștenitori, alături de P. A. și O. Glicheria și A. A., conform certificatului de moștenitor nr. 913 din 3.07.1984.
P. sentința civilă nr. 2094 din 20 mai 2014, Judecătoria S. a respins acțiunea ca nefondată, reținând că prin cererile din data de 14.03.1991 (f.146), numitele O. Glicheria și A. A. au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 29 ari, teren cu care defuncții Conisceac N. și V. sau figurat în registrul agricol din 1959-1963, din care 2500 mp teren agricol, 200 mp curți construcții, iar 200 mp teren arabil-grădină (filele 148).
Instanța reține că pârâta C. Județeană S. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a emis pe numele autorilor reclamanților, titlul de proprietate nr. 1529 din data de 20.11.1995 prin care s-a reconstituit acestuia dreptul de proprietate pentru suprafața de 2500 mp teren situat pe teritoriul satului Mihoveni, . (fila 49).
La data de 16.09.2005, pârâta P. A. a formulat o nouă cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, în baza Legii nr. 247/2005, pentru diferența de suprafață de 419 mp teren curți construcții și grădină (f.93), in baza căreia s-a emis titlul de proprietate nr. 3350/2010 (f. 92).
P. prezenta acțiune reclamanții au solicitat modificarea titlului de proprietate nr. 3350/2010, în sensul includerii pe titlu a autoarelor reclamanților, O. Glicheria și A. A., alături de pârâtă.
În acest sens, reclamanții au invocat art. 13 din Legea nr. 18/1991, potrivit căruia calitatea de moștenitor se stabilește pe baza certificatului de moștenitor sau a hotărârii judecătorești definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezultă acceptarea moștenirii. Moștenitorii care nu-și pot dovedi această calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, sunt socotiți repuși de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparținut autorului lor. Ei sunt considerați că au acceptat moștenirea prin cererea pe care o fac comisiei. Titlul de proprietate se emite cu privire la suprafața de teren determinată pe numele tuturor moștenitorilor, urmând ca ei să procedeze potrivit dreptului comun.
De asemenea, conform art. 13 al. 1 din HG. nr. 890/2005, stabilirea dreptului de proprietate pentru foștii cooperatori, în viață la momentul intrării în vigoare a legii, se face pe numele persoanelor îndreptățite, iar pentru cooperatorii decedați, pe numele moștenitorilor. Când sunt mai mulți moștenitori stabilirea dreptului de proprietate se face pe numele tuturor moștenitorilor.
Instanța reține că din înscrisurile depuse la dosar (f. 12-31) rezultă că reclamanții sunt moștenitori după Conisceac Glicheria (căsăt. O.) și Conișceac A. (căsăt. A.), conform arborelui genealogic depus la dosar (f.9), pârâta fiind fiica numitei Conișceac V. dintr-o căsătorie anterioară.
Într-adevăr cererea de stabilire a dreptului de proprietate se face pe numele tuturor moștenitorilor, însă pentru aceasta este nevoie ca moștenitorii să formuleze o cerere în acest sens, fie personal, fie prin mandatar. Or, condiția existenței cererii formulate în condițiile Legii nr. 247/2005 nu poate fi considerată a fi suplinită prin existența unei cereri inițiale, formulată conform Legii nr. 18/1991, chiar dacă aceasta se referea la întreaga suprafață de teren.
În ceea ce privește acțiunea în modificarea titlului de proprietate, aceasta poate avea ca obiect radierea, înlocuirea sau modificarea unor date din titlul de proprietate, urmărindu-se îndreptarea unor erori materiale.
Pe calea acțiunii în modificarea titlului de proprietate nu este posibilă schimbarea unor date esențiale, cum ar fi titularii titlului or moștenitorii care au beneficiat de reconstituirea dreptul de proprietate; asemenea pretenții trebuiau valorificate pe calea acțiunilor speciale, respectiv plângerea prevăzută de art. 53 din Legea 18/1991, acțiunea în constatarea nulității absolute prevăzute de art. III din Legea 169/1997.
Așadar, acțiunea în rectificarea titlului de proprietate presupune exclusiv îndreptarea unor erori materiale, fără ca prin aceasta să se poată schimba întinderea dreptului sau condițiile de exercițiu ale acestuia. Poate fi acceptat că este posibilă pe calea acțiunii in modificare în titlu și a altor moștenitori, care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate alături de moștenitorul pe numele căruia s-a emis titlu de proprietate și care deși au fost validați, a fost omisă înscrierea lor in titlul de proprietate. Or, din cererea depusă la data de 16.09.2005 (f. 92) nu rezultă existența unei astfel de solicitări din partea autoarelor reclamanților ori a reclamanților, iar din hotărârea nr. 574/2010 de validare a poziției nr. 1 din anexa nr. 3-48 cu suprafața de 0,0419 ha teren rezultă că a fost validată doar pârâta P. A., conform legii nr. 247/2005 (f.39).
Chiar dacă cererile inițiale formulate de autoarele reclamanților au vizat o suprafață mai mare de 29 ari, totuși aceste cereri au fost soluționate, fiind emis titlu de proprietate necontestat prin procedura plângerii.
Instanța apreciază că nemulțumirile reclamanților privitoare la suprafața de teren ce le-a revenit ca urmare a reconstituirii, conform titlului de proprietate nr. 1529 din data de 20.11.1995, trebuiau aduse la cunoștința Comisiei Locale de fond funciar pe calea plângerii, trebuind să conteste actele premergătoare titlului de proprietate, respectiv procesul verbal de posesie, C. fiind cea care rezolvă această contestație anterior emiterii titlului de proprietate.
Actele premergătoare emiterii titlului de proprietate au ca obiect stabilirea întinderii dreptului de proprietate și a amplasamentului terenului atribuit, iar după eliberarea titlului de proprietate, asemenea contestații nu sunt posibile, întrucât acceptarea lor ar presupune o eludare și o nesocotire a dispozițiilor legale ce reglementează expres procedurile cu caracter prealabil reconstituirii dreptului de proprietate.
Pe de altă parte, chiar ulterior emiterii titlului de proprietate autoarele reclamanților aveau posibilitatea formulării unei noi cereri potrivit Legii nr. 247/2005, or, conform actelor de la dosar o astfel de cerere a fost formulată doar de către pârâtă, neputându-se admite că aceasta a acționat și în calitate de mandatar al reclamanților (mai ales în condițiile în care potrivit contractelor depuse la dosar - f.96-98 - autoarele reclamanților au înțeles să vândă cotele lor părți indivize din casa și anexele gospodărești și din teren).
Conform art. III, titlul VI din legea nr. 247/2005, persoanele fizice și persoanele juridice pot formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferențele de suprafață ce pot fi restituite conform prezentei legi.
Potrivit art. 27 alin. 22 din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar, în cazurile în care s-au emis titluri de proprietate în mod abuziv altor persoane decât foștii proprietari, iar aceștia dețineau la acel moment adeverințe de proprietate și aveau posesia terenului, comisiile de fond funciar vor revoca titlurile emise cu încălcarea legii, dacă acestea nu au intrat în circuitul civil; dacă respectivele titluri au intrat în circuitul civil prin acte de vânzare-cumpărare sau în alt mod, fostul proprietar se va adresa justiției pentru constatarea nulității absolute a titlului respectiv potrivit prevederilor art. III din Legea nr. 167/1997 pentru modificarea și completarea Legii nr. 18/1991.
Chiar verificând valabilitatea titlului de proprietate raportat la articolul indicat, includerea pe titlu a autoarelor reclamanților alături de pârâtă presupune probarea temeiniciei modificării pretinse, așadar îndeplinirea condițiilor legale, demonstrarea faptului că s-a depus cerere de reconstituire de autoarele reclamantelor, separat de dovedirea calității de moștenitor, aspecte semnalate mai sus, nefiind suficientă întâmpinarea pârâtei C. L. de Fond funciar Șcheia (f.83) de aderare la acțiunea reclamanților, întrucât aceeași Comisie a eliberat și fișa inițială de punere în posesie (f.137), pe care actualmente o consideră eronată.
În ceea ce privește aplicabilitatea art. 23 al. 1 din Legea nr._, instanța reține că acest temei legal nu poate opera decât în favoarea pârâtei, care de altfel a obținut și constituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 166 mp, teren curți construcții.
Pentru considerentele de mai sus, instanța, constatând că nu sunt date condițiile pentru a se proceda la modificarea titlului de proprietate urmează să respingă acțiunea reclamanților, în contradictoriu cu pârâții, ca neîntemeiată.
Împotriva sentinței au formulat recurs reclamanții O. D., A. C. și P. M. D., arătând în motivare că prin acțiunea formulata au solicitat modificarea titlului de proprietate emis sub nr.3359/13.X.2010 - prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 0,0419 m.p. teren situat in satul Mihoveni . includerii in titlu si a autoarelor lor CONISCEAC GLICHERIA (căsătorita O.) precum si CONISCEAC A. - decedata în 2008, moștenitori fiind reclamanții A. C. si P. M.-D., alături de P. A.- toți fiind moștenitori ai lui CONISCEAC N. si V. - după care s-a eliberat titlul de proprietate.
Numiții Conisceac N. si V. au fost proprietarii imobilelor terenuri și construcțiilor aflate pe raza satului MIHOVENI, ., căsătorită O., CONISCEAC A. și P. A. fiind surori după mama, iar CONISCEAC GHICHERIA și CONISCEAC A.- surori si după tata.
S-a precizat totodată ca, la decesul lui CONISCEAC N. la 8 mai 1975 - averea acestuia constând din cota de 1/4 din casa plus anexa a fost preluata în cote indivize de V. CONISCEAC - soție supraviețuitoare în cota de 2/8; fiica CONISCEAC GHLICHERIA (căsătorita O.) - cota de 3/8 si fiica CONISCEAC A. cota de 3/8 - așa cum rezulta din Certificatul de moștenitor nr.662/1973, iar terenul NU A FOST INCLUS IN CERTIFICATUL DE MOȘTENITOR.
La decesul lui CONISCEAC V. (29 dec. 1984) - averea acesteia constituita din suprafața de 250 m. p cu cota de 26/32 din casa si anexe-a fost moștenită de O. GLICHERIA - cota de 1/3; A. A. -cota de 1/3 si P. A. - cota de 1/3.
P. Contractul autentic de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2164/21 apr.1987 în baza AUTORIZAȚIEI DE ÎNSTRĂINARE A CONSTRUCȚIILOR NR.9 din 4 apr. 1987-A. A. vinde cota ei de 35/96 parți din casa si anexa înscrise in CF 1571, p. f. 280/l, IAR C. DE 1/3 din terenul aferent in suprafața de 250 m. p trece in proprietatea statului conform Legii nr.58/1974-fiind atribuit in folosința dobânditorului construcției.
P. Contractul autentic nr.7621/16 oct. 1991 O. Glicheria vinde paratei P. A. cota de 36/96 parți indivize din casa plus anexa si cota de 1/3 din 26/32 parți indivize din suprafața de 500 m. p. - identica cu . CF. 1571 a corn. cad. Mihoveni, dobândite prin cele 2 certificate de moștenitor.
În contextul înscrisurilor enunțate, pârâta P. A. a dobândit doar cota de 36/96 (respectiv 3/8) din dreptul de proprietate asupra terenului in suprafața de 500 m. p. situate in intravilanul satului Mihoveni, identic cu . înscrisa în CF 1571 a Corn, cad. Mihoveni, precum si cota de 36/96 din dreptul de proprietate asupra construcțiilor casa de locuit plus anexa, așa cum în mod corect s-a reținut prin Sentința civ.nr.3680/10 sept.2008 pronunțata in Dos.nr._ al Judecătoriei S. (sentința in baza căreia s-a dispus partajarea bunurilor comune după divorț dobândite de P. A.).
Restul suprafeței de teren pana la 500 m.p. identică cu . rămas înscrisa in Cartea funciara nr._ (provenita din CF 1515 Mihoveni U.A.T Scheia) pe numele Conisceac V. in cota de 2/32; A. A. in cota de 3/32- ASA CUM REZULTA DIN ÎNCHEIEREA DE CARTE FUNCIARA eliberata sub nr._ din 09.09.2013 și doar . suprafața de 250 m. p. cu casa plus anexa a fost înscris dreptul de proprietate pentru P. A. cu cota de 3/8, si STATUL R. cu cota de 35/96.
Pentru suprafața de 0,0166 ha - aferentă cotei din construcții cumpărate de la A. A. si O. GLICHERIA -(teren trecut la stat sub incidența Legii nr.58/1974) s-a constituit dreptul de proprietate prin Titlul nr.3361 din 21.X.2010 - în mod corect, lui P. A., iar pentru restul suprafețelor de teren ce provin de la autorul lor reclamantelor -CONISCEAC N. (tata) precum si al autoarei paratei CONISCEAC V.- si al nostru al reclamantelor (mama noastră), AUTOARELE NOASTRE -O. GLICHERIA SI A. A. au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate la data de 14.03.1991-suprafața totodată înscrisa in Registrele Agricole pe numele autorilor lor fiind de 29 ari (vol.3, poz.137) di care, 0,27 ha teren arabil si 0,02 - curți construcții.
D. pentru suprafața de 0,25 ha teren arabil se emite Titlul de proprietate nr. 1529/20.XI. 1995 - numitelor O. GLICHERIA și A. V. in calitate de moștenitoare ale lui Conisceac N. si Conisceac V. în contextul în care, acestea au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru întreaga suprafața de 0,29 ha teren.
Reținerea în motivare, de către instanța că, pârâta P. A. a formulat „o noua cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, în baza Legii 247/2005 pentru diferența de 0,0419 m .p. teren curți-construcții si arabil” excede cadrului procesual si reglementarilor legale în contextul in care:
a) in cererea depusa la data de 16.09.2005 -P. A. solicită reconstituirea pentru suprafața de 419 m.p teren înscris în Registrul Agricol pe numele Conisceac N. si Conisceac V. iar, parata ERA MOȘTENITOARE D. DUPA CONISCEAC V. ?!?
Moștenitoarele lui CONISCEAC N. (titular de rol agricol erau doar autoarele reclamantelor -CONISCEAC GLICHERIA căsătorită O. si CONISCEAC A. căsătorita A..
b) Autoarele reclamantelor - O. GLICHERIA si AN DRICIUC A. formulează cerere de reconstituire pentru întreaga suprafață de teren de 0,29 ha la data de 14.03.1991 si comisia urma sa emită titlul de proprietate pentru diferența de teren, in indiviziune tuturor moștenitorilor potrivit prevederilor art.13 din Legea nr.18/1991 titlul de proprietate finite cu privire la suprafața de teren - pe numele tuturor moștenitorilor. Practica judiciara a arătat ca „este nelegala eliberarea titlului de proprietate pe numele unui singur fiu al fostului proprietar” în contextul in care au fost formulate cereri de reconstituire, de către toți moștenitorii îndreptățiți copii lui CONISCEAC N. SI V..
În contextul reglementarilor legale invocate titlul de proprietate nr.3359/2010 a fost emis in mod abuziv doar lui P. A. În calitate de moștenitoare al lui CONISCEAC N. în contextul în care ea nu îl moștenește pe CONISCEAC N..
Ele în calitate de proprietare de teren si moștenitoare se află posesia terenului si figurează înscrise în cartea funciara cu terenul proprietatea lor.
P. emiterea titlului de proprietate au fost vătămate drepturile reclamantelor (autoarele lor fiind surori cu parata) ele fiind îndreptățite sa solicite, modificarea, revocarea, anularea titlului de proprietate emis –hotărârile de validare ale comisiei județene de fond funciar nu au fost comunicate reclamantelor, întrucât o astfel de comunicare nu s-a realizat atunci persoanele îndreptățite si nemulțumite pot formula oricând plângere fără a se putea opune excepția necontestării în termen, (art.53 alin ^2) din Legea 18/1991).
Modificarea unui titlu de proprietate emis cu încălcarea prevederilor legale, prezumă implicit o anularea a titlului emis, si emiterea unui nou titlu de proprietate. SI NU O CORECTURA - PE TITLUL EXISTENT, sau o îndepărtare a erorilor materiale, (care NU este data in speța).
In practica judiciara s-a decis ca faptul ca, după eliberarea titlului în favoarea unui moștenitor se constata ca, au mai formulat cerere si alți moștenitori de reconstituire, nu este un motiv care sa atragă nulitatea titlului emis, si daca la emitere s-au respectat prevederile legale . Ori, în speța, S-AU ÎNCĂLCAT PREVEDERILE LEGII 18/1991 in contextul in care autoarele reclamantelor au formulat cerere de reconstituire;
- hotărârea de invalidare sau validare parțiala NU A FOST COMUNICATA reclamantelor;
- nici emiterea titlului pe un singur moștenitor NU LE-A FOST COMUNICATA aflând întâmplător la data promovării acțiunii.
- reconstituirea s-a făcut in mod greșit paratei ca moștenitoare si a lui CONISCEAC N. pe care ea nu îl moștenește, nefiind îndreptățita la reconstituire.
Față de cele arătate mai sus, solicită admiterea recursului, și în rejudecare admiterea acțiunii formulate, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecata.
Intimații, deși legal citați, nu s-au prezentat în instanță și nici nu au depus întâmpinare la dosar.
Examinând actele și lucrările dosarului, Tribunalul reține că acțiunea de față a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei S. la data de 28.06.2013, după . Legii nr. 134/2010, noul Cod de procedură civilă, ceea ce înseamnă că procedural este supusă acestor noi reglementări, iar nu vechiului Cod de procedură civilă, aspect reglementat expres prin art. 24 din noul Cod de procedură civilă și art. 3 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a noului Cod de procedură civilă, conform cărora „dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după .”.
Conform art. 7 al. 1 și 2 din Legea de punere în aplicare a noului Cod de procedură civilă, ori de câte ori printr-o lege specială se prevede că „hotărârea judecătorească de primă instanță este supusă recursului” sau că „poate fi atacată cu recurs”, ori, după caz, legea specială folosește o altă expresie similară, aceasta va fi supusă apelului la instanța ierarhic superioară.
Așa fiind, cum Legea nr. 247/2005, ce constituie cadrul legal al acțiunii, prevede în art. 5 din Titlul XIII în mod expres că „ hotărârile pronunțate de instanțele judecătorești în procesele funciare în primă instanță sunt supuse numai recursului”, ținând cont de dispozițiile art. 7 al. 1 și 2 din Legea de punere în aplicare a noului Cod de procedură civilă care stipulează într-o asemenea situație calea apelului pentru acele litigii aflate sub imperiul noii reglementări procedurale, apreciază tribunalul că prezenta cale de atac este apel, iar nu recurs, fiind calificată ca atare.
Întrucât reclamanții au declarat recurs în considerarea mențiunii greșite din sentința atacată, nr. 2094 din data de 20.05.2014, calea de atac astfel formulată va fi respinsă ca inadmisibilă, conform art. 457 al. 3 din noul Cod de procedură civilă, în baza aceluiași text de lege prezenta hotărâre urmând a fi comunicată din oficiu tuturor părților care au luat parte la judecată în primă instanță, de la data acestei comunicări începând să curgă, dacă e cazul, termenul pentru exercitarea căii de atac prevăzută de lege, aceea a apelului.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE :
Admite excepția inadmisibilității recursului.
Respinge recursul formulat de reclamanții O. D., domiciliată în București, ., ., ., A. C., domiciliat în .,județul S. și P. M. D., domiciliată în mun. S., .. 20, ., ., toți cu domiciliul ales la Cabinet de Avocat „G. E.”, cu sediul în mun. S., .. 48, ., ., împotriva sentinței civile nr. 2094 pronunțată la data de 20.05.2014 de Judecătoria S. în dosar nr._, intimați fiind pârâții P. A., domiciliată în ., ., județul S., C. L. Șcheia și C. Județeană S., ca inadmisibil.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 09.12.2014.
Președinte Judecător Grefier
I. G. I. M. S. A.
Red. IM.
Tehnored. SA/11ex/11.12.2014
Judecător fond C. A.
| ← Uzucapiune. Decizia nr. 1641/2014. Tribunalul SUCEAVA | Contestaţie la executare. Decizia nr. 455/2015. Tribunalul... → |
|---|
