Fond funciar. Decizia nr. 184/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 184/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 11-03-2014 în dosarul nr. 184/2014
Dosar nr._ - fond funciar -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 184
Ședința publică din 11 martie 2014
Președinte - T. M.
Judecător - M. C.
Grefier - P. T.
Pe rol, judecarea apelului declarat de petenții Ț. A., din orașul Broșteni, .,., ., Ț. M., din orașul Broșteni, ., județul Suceava, Ț. G., din orașul Broșteni, ., județul Suceava, Ț. C., din orașul Broșteni, ., județul Suceava și Z. I., din ., reprezentați de avocat H. A., cu sediul profesional în municipiul Vatra Dornei, ..15, județul Suceava, împotriva sentinței civile nr.843 din 29 august 2013 a Judecătoriei Vatra Dornei (dosar nr._ ), intimate fiind C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava și C. Locală de F. F. Broșteni.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat H. A. pentru petenții apelanți, lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța constatînd apelul în stare de judecată, a trecut la dezbateri.
Avocat H. A. pentru petenții apelanți, a cerut admiterea apelului astfel cum a fost formulat, fără cheltuieli de judecată.
Declarînd dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei la data de 24 aprilie 2013 sub nr.1242/334/2013, petenții Ț. A., Ț. M., Ț. G., Ț. C. și Z. I. au chemat în judecată pe intimatele C. Județeană Suceava pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și C. orășenească de fond funciar Broșteni, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se dispună desființarea, în parte a Hotărârii nr.2 din 28.02.2013 a Comisiei Județene Suceava cu privire la anexa 48, poziția nr. 86 și constituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 5 ha teren cu vegetație forestieră, în calitate de urmași ai autorului T. Ghe.G..
În motivarea cererii de chemare în judecată, petenții au arătat că prin Hotărârea nr.2 din 28.02.2013 a Comisiei Județene Suceava s-a invalidat propunerea Comisiei orășenești de fond funciar Broșteni, pe motiv că cererea depusă este tardivă, în condițiile în care Legea nr.212/2008 nu prevede un termen de depunere a acestor cereri.
Astfel, C. Județeană a apreciat că, în condițiile în care Legea nr.212/2008 nu prevede un termen de depunere a cererilor, atunci ar fi aplicabile dispozițiile Legii nr.1/2000, adică 60 de zile de la publicare în Monitorul Oficial, însă atâta timp cât legiuitorul nu a prevăzut un termen în textul de lege consideră că nu este posibil ca o autoritate obligată să aplice legea să-i impună alte dispoziții decât cele prevăzute expres în textul de lege
Referitor la motivul tardivității s-a arătat că toate legile succesive ale fondului funciar au acordat noi termene de introducere a cererilor, cu excepția Legii nr.212/2008, astfel se poate considera că termenul este nelimitat și prin finalitatea urmărită pentru recompensarea veteranilor de război pentru contribuția acestora adusă la independența țării, iar listele de împroprietărire se obțin foarte greu, legislația fiind oscilantă, iar practica foarte diferită și neunitară.
S-a mai arătat că documentația cadastrală se va întocmi după validarea cererilor și s-a făcut dovada participării la război a autorului si dovada vocației succesorale.
În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr.212/2008, Legii nr.1/2000 și Legea nr.187/1945.
Intimata C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, legal citată, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii petentului, arătând că a invalidat propunerea de constituire întrucât cererea a fost formulată tardiv iar potrivit art. 61 alin. 2 din HGR nr. 890/2005 terenurile forestiere nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate.
Intimata C. locală de fond funciar Broșteni, legal citată, nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezentat în instanță pentru a combate susținerile petentului.
Instanța a încuviințat petentului proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Prin sentința civilă nr.843 din 29 august 2013 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei s-a respins acțiunea, ca neîntemeiată.
P. a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:
În fapt, defunctul Ț. G., născut la data de 24.02.1926 s-a aflat la data de 21.05.1944 în cadrul Detașamentului de Lucru Broșteni, aflat în zona de operații în perioada 15.04.1944 – 23.08.1944, fila nr. 48 dosar.
Defunctul Ț. G. a decedat la data de 23 iulie 2000, fila nr. 47 dosar iar petenții sunt moștenitorii defunctului, fila nr. 51, 52 dosar.
La data de 30 iunie 2010, petenții au formulat cerere la C. locală de fond funciar Broșteni prin care a solicitat să li se constituie dreptul de proprietate pentru suprafața de 5 ha teren după defunctul Tintaru G., în baza Legii nr. 212/2008, fila nr. 45 dosar.
Prin hotărârea nr. 2/28.02.2013, intimata C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a invalidat propunerea C. locală de fond funciar Broșteni cu motivarea că cererea a fost depusă tardiv iar terenurile forestiere nu fac obiectul constituiri dreptului de proprietate potrivit art. 61 alin. 2 din HGR 890/_, fila nr. 36,37 dosar.
În termenul legal, petenții au formulat plângere împotriva hotărârii nr. 2/28.02.2013 la Judecătoria Vatra Dornei.
În drept, potrivit art. 36 din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2008 „Persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum și persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite li se vor acorda terenurile respective, agricole și forestiere, în limita suprafețelor disponibile, sau despăgubiri.”
În cauza de față, cererea de constituire adresată C. locală de fond funciar Broșteni a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 212/2008, astfel încât instanța va analiza materialul probator administrat în cauză prin prisma tezei introduse de Legea nr. 212/2008, respectiv situația persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite.
P. a fi incidente disp. art. 36 din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2008, petenții trebuie să facă dovada îndeplinirii a două condiții cumulative: autorul lor să fi luptat pe front (dovada în acest sens făcându-se cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării) precum și a faptul că îndeplinea condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărit.
Cu privire la prima condiție, respectiv ca autorul petenților să fi luptat pe front, instanța apreciază că petenții nu au făcut dovada îndeplinirii acestei condiții întrucât din certificatul eliberat de UM_ Pitești reiese faptul că defunctul s-a aflat la data de 21.05.1944 în cadrul Detașamentului de Lucru Broșteni, fără însă să rezulte că acesta ar fi luptat efectiv pe front.
În ceea ce privește a doua cerință, respectiv că autorul petenților îndeplinea condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărit, instanța arată următoarele:
Petenții arată că autorul său îndeplinea condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărit întrucât acesta nu figura înscris în registrul agricol al . suprafață de teren în anul 1948, depunând în acest sens o adeverință eliberată de Primăria Orașului Broșteni, fila nr. 84 dosar.
Contrar celor susținute de petenți, instanța apreciază că simplul fapt că defunctul nu deținea o suprafață de teren în anul 1945 nu îi conferea acestuia îndreptățirea la împroprietărire întrucât realizarea unor gospodării țărănești cu o suprafață minimă de 5 ha reprezenta un deziderat urmărit de legiuitor prin adoptarea Legii nr. 187/1945 și nu o condiție sine qua non pentru a fi împroprietărit.
Așa cum rezultă din dispozițiile art. 9 din Legea nr. 187/1945, țăranii plugari din . sau care aveau până la 5 ha teren proprietate erau convocați în cadrul unei adunări generale care avea ca scop alegerea comitetului local de împroprietărire, compus din 7 – 15 membri.
Potrivit art. 11 din Legea nr. 187/1945 comitetele locale aveau ca atribuțiuni, printre altele, întocmirea tabelelor celor îndreptățiți la împroprietărire, legiuitorul prevăzând doar existența unor categorii care aveau prioritate la îndreptățire, potrivit art. 12 din același act normativ, respectiv ostașii care erau concentrați sau mobilizați și toți cei care au luptat împotriva Germaniei hitleriste.
Prin urmare, instanța reține că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietăriți doar persoanele care figurau înscrise în tabelele celor îndreptățiți la împroprietărire, întocmite de către comitetul local.
Împrejurarea că autorul petenților nu deținea la nivelului anului 1945 nicio suprafață de teren nu îi conferea acestuia în mod automat îndrituirea la împroprietărire, ci îi conferea calitatea de membru al adunării generale care proceda la alegerea membrilor comisiei locale, care la rândul ei întocmea tabelul celor îndreptățiți la împroprietărire.
Instanța arată că modificarea adusă de Legea nr. 212/2008 nu este de esență deoarece, în toate cazurile, persoanele la care se referă art. 36 din Legea nr. 1/2000 trebuie să facă dovada că lor sau autorii lor li s-a stabilit dreptul de a fi împroprietărite în baza Legii nr. 187/1945 prin înscrierea în tabelul întocmit de comitetul local de împroprietărire, avizat de comisia de plasă, a unei suprafețe de teren.
Întrucât petenții nu a depus la dosar tabelul întocmit de către comisia locală prin care să i se fi stabilit autorului petenților dreptul la împroprietărire pentru o anumită suprafață de teren, instanța apreciază că petenții nu a făcut dovada îndeplinirii nici celei de –a doua condiții prev. de art. 36 din Legea nr. 1/2000.
Distinct de acest aspect, instanța reține că Legea nr. 212/2008, care a modificat art. 36 din Legea nr. 1/2000 în sensul includerii în categoria îndreptățiților la împroprietărire și a persoanelor fizice care dovedesc că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 737/30.10.2008, intrând în vigoare la trei zile de la publicare, anume la data de 02.11.2008. Faptul că noua reglementare legală nu a prevăzut un termen de depunere a cererilor de constituire formulate în baza acestei prevederi legale, nu înseamnă că un asemenea drept poate fi exercitat sine die. Un asemenea efect nici nu a fost avut în vedere de legiuitor care în titlul actului normativ, ca și tehnică legislativă, arată că actul modifică o normă juridică a altui act normativ, în speță Legea nr. 1/2000.
Prin urmare, este aplicabil termenul de 60 de zile prev. de art. 33 din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificată, termen ce se calculează de la data intrării în vigoare a Legii nr. 212/2008, respectiv 02.11.2008.
Astfel fiind, constatând că cererea de constituire a dreptului de proprietate a fost depusă la data de 30.06.2010, în mod corect s-a respins ca fiind tardiv introdusă.
Împotriva hotărârii primei instanțe au declarat apel petenții criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare, petenții au arătat următoarele:
Prin sent. civ. nr. 843/29.08.2013 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei, în dos, nr._, s-a respins plângerea formulată de ei cu motivarea că pe de o parte nu au fi respectat termenul legal de depunere a cererii în conformitate cu Legea 247/2005, iar pe de altă parte nu ar fi făcut dovada că autorul lor ar fi fost înscris pe tabelul persoanelor din . împroprietărire, în condițiile legii 187/1945.
Ei sînt moștenitori în calitate de fiu după Ț. GHE. G., decedat la data de 23.07.2000, beneficiar al legii nr.187/1945.
În temeiul dispozițiilor art.36 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și a celor forestiere, potrivit prevederilor Legilor fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997, astfel cum a fost modificată prin Legea nr.212/2008, au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 5 ha teren pădure. Autorul lor a beneficiat de prevederile art.2 din Legea nr.187/23.03.1945 avînd dreptul la împroprietărire cu suprafața de 5 ha teren, dar cu care nu a mai fost împroprietărit ulterior, motiv pentru care justifică drept de reconstituire pentru întreaga suprafață de 5 ha.
C. Orășenească de F. F. Broșteni a înaintat Comisiei Județene Suceava anexa nr. 48 prevăzută în regulamentul privind aplicarea legilor fondului funciar, aprobat prin H.G. nr.890/2005, cu modificările și completările ulterioare, numele autorului lor fiind menționat la nr.86 din această anexă.
Prin hotărârea nr.2 din 28.02.2013 C. Județeană Suceava a invalidat poziția nr.86 cu motivarea că cererea a fost făcută doar de Ținaru A.. Ea a solicitat reconstituirea nu doar în favoarea sa, ci și a fraților săi, petenții din prezența cauză.
In raport de ÎNSCRISURILE DEPUSE CA PROBE, IN MOD GREȘIT INSTANȚA DE F. A CONCUZIONAT CĂ, CEREREA DEPUSĂ DE AR FI TARDIVĂ.
Această excepție de tardivitate, ridicată de cea de-a doua intimată prin întâmpinarea formulată în cauză, a fost considerată ca o apărare de fond. și apreciem că în mod greșit instanța de fond a considerat că este incidență în cauză, deoarece - din analiza textului de lege, rezulta ca termenul de a formula cererea de reconstituire de către categoria de persoane beneficiare a Legea nr. 212/2008, nu ESTE STRICT ȘI IMPERATIV PREVĂZUT, MOTIV P. CARE SOLICITĂ RESPINGEREA EXCEPȚIEI TARDIVITĂȚII, pentru lipsă de dispoziție contrară si în baza principiului de interpretare a legii ; „unde legea nu distinge, nici ei nu trebuie să distingă”.
Prin analogie și prin interpretarea art. 36 din legea 18/1991, care prevede posibilitatea atribuirii dreptului de proprietate a terenurilor aferent construcțiilor prin ordin al prefectului, fără ca legiuitorul să fi prevăzut un termen clar și limitat în timp, în lipsa unei prevederi clare a unui termen în cadrul Legii 212/2008 pot afirma că situația este similară și nu pot vorbi de tardivitate, în condițiile în care un atare termen nu este prevăzut expres.
In legătură cu cel de-al doilea motiv de respingere a plângerii au arătat următoarele:
Prin Decretul nr.38/27.05.1948 al Prezidiului M.A.N. a fost naționalizată suprafața de_,38 ha, teren forestier situat în C. și Broșteni si 20,50 ha teren situat în Neagra Broșteni (din fostul domeniu Princiar), în această suprafață regăsindu-se și terenurile pe care trebuiau sa le primească în posesie cele 139 persoane care au luptat în război sau moștenitorii lor, în prezent acest amplasament fiind liber în proprietatea Statului român, pe raza teritorial-administrativă a orașului Broșteni.
In speță, au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 5 ha teren cu vegetație forestieră, în calitate de moștenitori ai unei persoane care a luptat în război, beneficiară a legilor fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997, astfel cum a fost modificată prin Legea nr.212/24.10.2008, autorul lor beneficiind de reconstituirea dreptului de proprietate (împroprietărire) prin Legea nr.187/23.03.1945 NEFIIND PRACTIC ÎMPROPRIETĂRIT LA ACEA V. DEȘI AVEA ACEST D. !
Toate terenurile cu vegetație forestieră au trecut din proprietatea persoanelor fizice în amenajamentele silvice în anul 1948, fiind scoase din circuitul civil. Aceeași soartă au avut și terenurile cu vegetație forestieră cu care au fost împroprietărite persoanele care au luptat în război, iar Comisiile de F. F. au primit solicitări de reconstituire, a dreptului de proprietate și nu de constituire a dreptului de proprietate direct moștenitorilor menționați în anexa nr.48 Brosteni.
Legile reparatorii adoptate după anul 1990, vizează retrocedarea terenurilor cu vegetație forestieră către persoanele îndreptățite, cărora anterior naționalizării le-a fost constituit dreptul de proprietate prin disp. L. 187/1945 SAU CARE AU FOST BENEFICIARE A ACESTEI LEGI, DAR FAPTIC NU LI S-A MAI D. TEREN.
La modul general, și nu neapărat cu referire la cererea lor, C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a invalidat cele 139 poziții din Hotărîrea nr.2/2013, anexa 48 cu motivarea că la nivelul județului Suceava ar exista un deficit de 4.050 ha teren cu vegetație forestieră, pentru executarea hotărârilor judecătorești, definitive și irevocabile.
Această susținere a intimatei C. Județeană Suceava nu reprezintă un motiv întemeiat pentru respingerea cererii petentilor, în condițiile în care suprafața totală de teren cu vegetație forestieră înscrisă în anexa nr.48 Broșteni reprezintă abia cca. 5% din terenul cu vegetație forestieră situat de pe raza orașului Broșteni, în proprietatea Statului Român, unde EXISTĂ O SUPRAFAȚĂ DE_ HA TEREN CU VEGETAȚIE FORESTIERĂ, DISPONIBILĂ, CE POATE FI RETROCEDATĂ PETENTILOR, AMPLASAMENTUL FIIND LIBER.
Ori, așa cum rezultă din însăși preambulul Hotărârii nr.2/2013, atacate C. Orășenească de F. F. Broșteni a propus Comisiei Județene Suceava validarea pozițiilor 1-139 din anexa nr 48 Broșteni prin numeroase adrese:nr.2819; nr.3782/2011; 3884 și FN/2012, tocmai pentru că suprafața de 655 ha teren cu vegetație forestieră înscrisă în această anexă este liberă, nu a fost atribuită altor persoane și poate fi retrocedată.
Ia sprijinul admiterii cererii lor, ea și temei legal invocă Legea nr.18/1991, Legea nr. 1/2000 modificată prin Legea nr.247/2005 și Legea nr.212/2008, prin care se conferă vocație la împroprietărire și lor sau moștenitorilor acestora, care fac dovada participării la al doilea război mondial, chiar dacă acești autori nu se regăsesc neapărat în tabelele de împroprietărire din 1945, cum este și în speța de față.
Nu aceste tabele justifică dreptul la reconstituire cum greșit a reținut instanța de fond, ci trebuie dovedit că sînt îndeplinite condițiile prev. de legea 187/1945, aspecte dovedite în speță prin înscrisurile depuse la dosar.
Potrivit dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 1/2000, așa cum a fost modificat prin dispozițiile art.l, pct. 2 din Legea nr. 193/2007 si prin dispozițiile Legii nr.212/2008 - „persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulata, precum si persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum si persoanele care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării ca au luptat pe front si ca îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite, li se vor acorda terenurile respective, agricole și forestiere, în limita suprafețelor disponibile sau despăgubiri".
De asemenea, înțeleg să se prevaleze și de toate principiile constituționale și de drept european care conduc la ideea că în condițiile în care un număr imens de persoane care au formulat cerere în baza acestei legi, au beneficiat deja de reconstituirea dreptului de proprietate, refuzul de reconstituire în favoarea petentului ar fi o discriminare evidentă în lumina Convenției Europene a Drepturilor Omului și cu referire expresă la practica în materia discriminării a C.E.D.O, care a condamnat în mod constant practicile discriminatorii - discriminarea inadmisibilă, în lumina prevederilor constituționale referitoare Ia egalitatea cetățenilor în fața legii, dar și a celor privind respectul și garantarea proprietății.
Legea 187/1945 prevedea împroprietărirea participanților la război cu teren în completare pînă la lotul tip de 5 ha. În aplicarea acestei legi s-au creat situații diferite: dacă la rubrica „pămînt de posedă”, au fost trecute suprafețele pe care subiecții le dețineau, la rubrica "pământ cuvenit", la unii îndreptățiți au fost trecute diferite suprafețe, la alții nu a fost trecută nici o suprafață. Unele din aceste terenuri au fost atribuite efectiv, altora nu. Unor persoane îndreptățite le-a fost anulată așa zisa atribuire, însă indiferent de situație, chiar dacă autorii după care s-a formulat cerere nu apar deloc în aceste tabele, acest lucru nu conduce ia ideea că moștenitorii, sau titularii, nu ar avea drept de reconstituire în temeiul legii 212/2008, în condițiile în care se face dovada că autorul a fost participant la război și implicit beneficiar al Legii nr.187/1945.
Față de aspectele arătate, au solicitat admiterea apelului așa cum a fost formulat.
În drept, au invocat disp.art.466 și urm. din Noul Cod de procedură civilă.
Prin întâmpinarea depusă la dosar intimata C. Județeană de F. F. Suceava a solicitat suspendarea judecății cauzei până la soluționarea sesizării adresate Inaltei Curți de Casație și Justiție în dosar nr._ al Tribunalului Suceava, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept "cum se interpretează și se aplică prevederile art. 36 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr._, astfel cum au fost modificate prin Legea nr.212/2008, în corelare cu prevederile art. 33 din Legea nr.1/2000", conform disp.art.519 și art.520 din Noul Cod de procedură civilă.
Pe fondul cauzei, intimata C. Județeană de F. F. Suceava a solicitat respingerea apelului ca nefondat, pentru următoarele considerente:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vatra Domei sub nr._ petentul a solicitat instanței să dispună anularea parțială a Hotărârii nr. 2 din 28.02.2013 a Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava și pe cale de consecință să se constituie dreptul de proprietate în favoarea petentului, asupra suprafeței de 5,00 ha teren vegetație forestieră.
Prin Hotărârea nr. 2 din 28.02.2013 C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a invalidat poz.27 din anexa 48, având în vedere următoarele considerente:
- cererea formulată a fost depusă tardiv;
- cererea a fost făcută de Ținaru GV A. după care a fost adăugat și G.;
- nu s-au anexat planurile parcelare pentru suprafața de teren cu vegetație forestieră solicitată, vizate de O.C.P.I. Suceava, Ocoalele silvice și primărie;
- în conformitate cu prevederile art. 61 alin (2) din HGR nr. 890/2005, cu modificările și completările ulterioare "terenurile forestiere nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate".
- la nivelul județului Suceava există un deficit de 4.050 ha teren cu vegetație forestieră pentru executarea hotărârilor judecătorești, definitive și irevocabile.
Potrivit Legii nr. 212 din 24 octombrie 2008 publicată în Monitorul Oficial nr. 737 din 30 octombrie 2008, în art.36, se arată că „Persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum și persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr._ pentru a fi împroprietărite li se vor acorda terenurile respective, agricole și forestiere, în limita suprafețelor disponibile, sau despăgubiri. "
Referitor la tardivitatea depunerii cererii, arată intimata că:
Prin Legea nr. 212/2008 nu s-a prevăzut un termen pentru depunerea cererilor de către persoanele beneficia reintroduse prin această lege, aceasta nu poate fi mai mic, în lipsă de dispoziție contrară, care să facă posibilă aplicarea sa directă, decât termenele anterioare prevăzute în legile anterioare.
Astfel, conform art. 10 alin. l din Legea fondului funciar nr.18/1991 în forma inițială, termenul de introducere a cererii de reconstituire a fost de 30 de zile, acest termen a fost prelungit cu 90 zile prin art. 9 alin.3 din Legea nr. 169/1997 și cu 60 zile prin art. 33 din Legea nr. 1/2000, iar prin Legea nr. 247/2005 a intervenit o prelungire a termenului.
Potrivit prevederilor art.3 din O.U.G. nr.127/2005 privind modificarea art. 33 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, precum și a art. III al titlului VI din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente "Persoanele fizice și persoanele juridice pot formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferențele de suprafață ce pot fi restituite conform prezentei legi, până la data de 30 noiembrie 2005 inclusiv."
Având în vedere că termenul stabilit de Legea nr._ privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente nu permite tuturor persoanelor îndreptățite să depună cererile de retrocedare, însoțite de actele doveditoare, la comisiile locale de aplicare a legilor fondului funciar s-a creat o situație extraordinară, prin O.U.G. nr._ s-a stabilit un nou termen care să permită tuturor cetățenilor valorificarea dreptului lor fundamental la reconstituirea dreptului de proprietate.
Având în vedere că legiuitorul a prevăzut sancțiunea decăderii din termen pentru nerespectarea lui, rezultă că depunerea cererilor pentru reconstituirea dreptului de proprietate cu depășirea datei de 30 noiembrie 2005 are ca efect pierderea dreptului subiectiv însuși, în contextul în care acest termen nu poate fi suspendat sau întrerupt și nici nu se poate opera repunerea (modificarea termenului de depunere a cererilor În baza legilor fondului funciar se poate face numai prin lege și nu prin comisia județeană sau instanța de judecată).
C. locală a analizat cererile prin prisma dispozițiilor Legii nr. 212/2008, propunând admiterea, iar C. Județeană a respins solicitarea ca tardivă.
Legea nr. 212/2008, care a modificat art. 36 din Legea nr. 1/2000 în sensul includerii în categoria îndreptățiților la împroprietărire și a persoanelor fizice care dovedesc cu acte eliberate de arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 737 din 30.10.2008, intrând în vigoare la trei zile de la publicare, anume la data de 02.11.2008.
Faptul că noua reglementare legală nu a prevăzut un termen de depunere a cererilor formulate în baza acestei prevederi legale, nu înseamnă că un asemenea drept poate fi exercitat sine die.
Un asemenea efect nici nu a fost avut în vedere de legiuitor care în titlul actului normativ, ca și tehnică legislativă, arată că actul modifică o normă juridică a altui act normativ, în speță Legea nr. 1/2000, privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și a celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997.
Prin urmare este aplicabil termenul de 60 de zile prevăzut de art. 23 din Legea nr.1/2000, astfel cum a fost modificată, termen ce se calculează de la data intrării în vigoare a Legii nr. 212/2008, respectiv 02.11.2008, ultim termen de depunere a cererilor este 27.01.2009).
Or, cererea formulată de T. GV A. are număr de înregistrare 89 din 30 iunie 2010.
Prin urmare această cerere este în afara termenului prevăzut de legile fondului funciar (și termenul de 30 noiembrie 2005 inclusiv și termenul de 27.01.2009 inclusiv).
P. a incidente prevederile dispozițiilor art.36 din Legea nr.1/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2008, trebuie să se facă dovada îndeplinirii a două condiții cumulative: autorul său să fi luptat pe front precum și a faptului că acesta îndeplinea condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărit.
În mod corect a fost invalidată propunerea comisiei locale de fond funciar Broșteni privind poz. 86 din anexa 48, întrucât autorul petentului nu se încadrează în niciuna dintre categoriile de persoane prevăzute în mod expres de art. 36 din Legea nr. 1/2000 astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2008, care prevede că: "Persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum și persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite li se vor acorda terenurile respective, agricole și forestiere, în limita suprafețelor disponibile, sau despăgubiri. "
În raport de motivele invocate, de susținerile și de înscrisurile ce se află la dosarul de fond, a solicitat intimata menținerea ca temeinică și legală a sentinței civile apelate.
A mai solicitat intimata și judecarea cauzei în lipsă.
Petenții nu au depus la dosar răspuns la întîmpinare.
Verificând, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, tribunalul reține următoarele:
Prin cererea adresată Judecătoriei Vatra Dornei, petenții au formulat, în baza Legii nr. 212/2008, plângere împotriva Hotărârii nr. 2 din data de 28 februarie 2013 emisă de C. Județeană Suceava pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor prin care li s-a respins cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 5 ha teren cu vegetație forestieră, ca tardiv formulată, solicitând desființarea în parte a acestei hotărâri și, pe cale de consecință, reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul susmenționat.
Prin Hotărârea nr. 2 din data de 28 februarie 2013, C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a invalidat propunerea Comisiei locale de fond funciar Broșteni de constituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 5 ha teren cu vegetație forestieră în favoarea petentului din anexa nr. 48, poziția nr.89, cu motivarea că cererea a fost depusă tardiv iar terenurile forestiere nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate potrivit art.61 al.2 din H.G. nr.890/2005.
După cum rezultă din dispozițiile art. 36 din Legea nr. 1/2000, persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum și persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite li se vor acorda terenurile respective, agricole și forestiere, în limita suprafețelor disponibile, sau despăgubiri.
În ceea ce privește susținerea petentului-apelant că este îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de teren cu vegetație forestieră, tribunalul constată că prin hotărârea apelată, Judecătoria Vatra Dornei a reținut că cererea petentului are caracterul unei cereri de constituire iar această chestiune de drept nouă a fost dezlegată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 2 din data de 17 februarie 2014 dată în dosarul nr._ /H.P care a admis sesizarea formulată de Tribunalul Suceava – Secția civilă în dosarul nr._ privind pronunțarea unei hotărâri prealabile și a stabilit că modificarea adusă prin Legea nr. 212/2008 dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997, reglementează un caz de constituire a dreptului de proprietate.
Cum dezlegarea dată chestiunilor de drept prin hotărârea prealabilă de către Înalta Curte de Casație și Justiție este obligatorie pentru instanțe, după cum rezultă din dispozițiile art. 521 al. 3 Cod pr. civilă, înseamnă că cererea petentului înregistrată sub nr. 38 din data de 16 iunie 2010 pe rolul Comisiei orășenești pentru stabilirea dreptului de proprietate Broșteni, jud. Suceava, este o cerere de constituire și nu de reconstituire, după cum susține petentul-apelant, calificarea juridică dată de prima instanță acestei cereri fiind una corectă.
În ceea ce privește motivul de apel referitor la tardivitatea cererii de constituire, reținută de C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava prin Hotărârea nr. 2 din 28 februarie 2013 și de către prima instanță, tribunalul reține că și această chestiune de drept nouă a fost dezlegată de Înalta Curte de Casație și Justiție-Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 2 din data de 17 februarie 2014 dată în dosarul nr._ /H.P care a admis sesizarea formulată de Tribunalul Suceava – Secția civilă în dosarul nr._ privind pronunțarea unei hotărâri prealabile și a stabilit că în acest caz, cererile de constituire sunt supuse termenului de 60 de zile prevăzut de art. II din Legea nr. 193/2007 privind modificarea și completarea Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997, termen care se calculează de la data intrării în vigoare a Legii nr.212/2008, respectiv 02.11.2008 iar dezlegarea dată chestiunilor de drept prin hotărârea prealabilă de către ÎCCJ este obligatorie pentru instanțe, după cum rezultă din dispozițiile art. 521 al. 3 Cod pr. civilă.
Or, cererea de constituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de teren cu vegetație forestieră, în calitate de moștenitor după defunct formulată de către petentul-apelant a fost depusă cu depășirea termenului de 60 de zile prevăzut de art. II din Legea nr. 193/2007 privind modificarea și completarea Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997, termen care se calculează de la data intrării în vigoare a Legii nr.212/2008, respectiv 02.11.2008, cererea de constituire fiind tardivă, atât C. județeană Suceava, cât și prima instanță făcând o corectă interpretare a dispozițiilor legale menționate mai sus, astfel că acest motiv de apel este neîntemeiat.
După cum s-a arătat în doctrina și practica judiciară, natura juridică a termenelor prevăzute de art. 9 al. 3 din Legea nr. 18/1991 și de art. II din Legea nr. 193/2007 este aceea a unor termene de decădere iar termenul de depunere a cererii de constituire de către petent are o natură juridică mixtă, atât de drept substanțial, cât și de drept procesual, întrucât, ca termen de drept civil, nesocotirea lui atrage decăderea, adică stingerea dreptului subiectiv civil (concret) de constituire, în condițiile legii, a dreptului de proprietate privată; iar ca termen de drept procesual, nerespectarea lui atrage stingerea dreptului procesual de a solicita și obține analiza, și prin aceasta, rezolvarea favorabilă a cererii sale de constituire.
Or, ca efect al depunerii tardive a cererii sale de constituire, petentul este decăzut din dreptul de mai obține constituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de teren cu vegetație forestieră, precum și din dreptul procesual, de a solicita și obține analiza, și prin aceasta, rezolvarea favorabilă a cererii sale de constituire.
Prin urmare, în mod corect a invalidat C. județeană Suceava propunerea de constituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de teren cu vegetație forestieră în favoarea petentului prin actul administrativ-jurisdicțional contestat în prezenta cauză, ca efect al depunerii tardive a cererii de constituire iar soluția de respingere a plângerii dată de prima instanță este legală, motivul de apel invocat cu privire la acest aspect fiind neîntemeiat.
Contrar susținerilor petentului, reținerea excepției de tardivitate a cererii de constituire de către prima instanță în judecarea plângerii petentului îndreptată împotriva hotărârii comisiei județene, nu constituie o înrăutățire a situației părții în propria cale de atac, având în vedere că prin hotărârea contestată, C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a invalidat propunerea comisiei locale de fond funciar tocmai cu argumentul că cererea de constituire este tardivă iar cum prin plângerea îndreptată împotriva Hotărârii nr. 2 din data de 28 februarie 2013, petentul a criticat soluția de invalidare a propunerii de constituire a dreptului de proprietate pe numele său, prima instanță era obligată să analizeze temeinicia și legalitatea actului administrativ-jurisdicțional și argumentele de fapt și de drept invocate de C. județeană Suceava în sprijinul soluției sale, astfel că motivul de apel invocat de către petent în acest sens, este neîntemeiat.
Cum soluția dată de C. județeană Suceava în hotărârea atacată de invalidare a propunerii de constituire a dreptului de proprietate pe numele petentului ca urmare a faptului că cererea de constituire este tardivă, este legală și temeinică, plângerea formulată de către petent este neîntemeiată, după cum a reținut prima instanță, examinarea celorlalte motive de apel referitoare la condițiile de fond prevăzute de art. 36 din Legea nr. 1/2000 pentru a vedea dacă petentul-apelant este îndreptățit sau nu la constituire, a devenit de prisos, ca efect al depunerii tardive a cererii de constituire, astfel încât, în temeiul art. 480 al.1 Cod pr. civilă, tribunalul va respinge apelul ca nefondat.
P. aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE :
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de petenții Ț. A., din orașul Broșteni, .,., ., Ț. M., din orașul Broșteni, ., județul Suceava, Ț. G., din orașul Broșteni, ., județul Suceava, Ț. C., din orașul Broșteni, ., județul Suceava și Z. I., din ., reprezentați de avocat H. A., cu sediul profesional în municipiul Vatra Dornei, ..15, județul Suceava, împotriva sentinței civile nr.843 din 29 august 2013 a Judecătoriei Vatra Dornei (dosar nr._ ), intimate fiind C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava și C. Locală de F. F. Broșteni.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 11 martie 2014.
Președinte, Judecător, Grefier,
T. M. M. C. P. T.
Red. M.C.
Jud.fond – U. C.
Tehnored.P.T. – Ex.14 – 18 aprilie 2014
| ← Fond funciar. Decizia nr. 249/2014. Tribunalul SUCEAVA | Fond funciar. Sentința nr. 1733/2014. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
