Fond funciar. Decizia nr. 2173/2013. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2173/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 08-10-2013 în dosarul nr. 2173/2013
Dosar nr._ - anulare parțială titlu proprietate –
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA Nr. 2173
Ședința publică de la 08 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. S.
Judecător E. L. V.
Judecător L. C.
Grefier A. P. G.
Pe rol, pronunțarea asupra recursurilor declarate de către recurentele – pârâte C. ORĂȘENEASCĂ P. S. D. DE P. PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR CAJVANA - prin primar și C. JUDEȚEANĂ P. S. D. DE P. PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR DE PE LÂNGĂ PREFECTURA SUCEAVA și intervenientul C. G., împotriva sentinței civile nr.4726 din data de 12 decembrie 2012 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._, intimați fiind P. C. și C. G..
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din data de 17 septembrie 2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, redactată separat, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța pentru a da posibilitatea reclamanților recurenți, prin apărător, să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 01 octombrie, și ulterior, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru azi, 08 octombrie 2013.
După deliberare,
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Rădăuți la data de 10 iunie 2011, sub nr._, reclamanta P. C., în contradictoriu cu pârâtul-reclamant C. I. G. și pârâtele C. orășenească pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Cajvana, C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, a solicitat instanței anularea parțială a titlului de proprietate nr.481/27.07.1994 emis pe numele numitului C. I. G., în sensul stabilirii corecte a amplasamentului și vecinătăților suprafețelor de 3100 mp, 1000 mp si 900 mp, suprafețe ce formează corp comun, alcătuind o suprafața totala de 5000 mp, suprafață situată în intravilan, sola ,,V. . județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava la eliberarea unui nou titlu pe numele pârâtului care să aibă în vedere amplasamentul și vecinătățile corecte ce urmează a fi stabilite de instanța, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că, în calitate de moștenitoare după defuncta R. M., prin actul de partaj voluntar, a dobândit printre altele si suprafața de 2600 mp teren, situată în tarlaua 12 . la N - C. G., la E - Drum D409, la S - Gheta S., V—G. E.. Terenul în cauză este evidențiat în titlul de proprietate 2299/7.12.2004, emis pe numele autoarei sale R. M.. Reconstituirea și punerea în posesie cu privire la acest teren s-a făcut respectând vecinătățile și vechiul amplasament, amplasament existent și evidențiat încă din anul 1929, conform harții austro-ungare.
D. fiind că autoarea sa a împărțit încă din timpul vieții terenurile, în anul 1999, prin act sub semnătură privată, a vândut lui C. I. suprafața de 2600 mp sus-menționată, urmând ca după eliberarea titlului de proprietate să încheie actul în formă scrisă.
În anul 2005, s-a făcut partaj voluntar după autoarea sa, partaj autentificat sub nr.3190/22.07.2005 la sediul notarului public B. C., apoi a încercat să facă demersurile necesare în vederea intabulării sale, în vederea încheierii actului la care s-a obligat în formă autentică, însă OCPI i-a comunicat ca acest lucru nu este posibil, întrucât pe o parte din acest teren este intabulat C. G.., iar C. locala de aplicare a Legii 18/1991 a confirmat acest aspect, comunicându-i-se că s-a comis o eroare la eliberarea titlului de proprietate 481/1994, dar că cei de la Comisie nu o mai pot îndrepta. Arată de asemenea că deși terenul de 2600 mp ce-i aparține apare ca situându-se în extravilanul orașului Cajvana, acesta este vecin pe latura nordica cu terenul „V. . I. G..
Față de aceste aspecte, de faptul că terenul ce-i aparține a fost reconstituit, iar punerea în posesie s-a făcut respectând vecinătățile și vechiul amplasament, că potrivit harții austro-ungare acesta a fost identificat și evidențiat formând p.f. nr.2486, că terenul aparținând pârâtului C. G. formează ., în ce îl privește pe C. I.G., din cele comunicate de către C. locala, nici măcar o punere efectiva în posesie, solicită anularea parțiala a TP 481/1994 eliberat paratului C. G. și stabilirea corectă a amplasamentului și vecinătăților terenului aparținând acestuia.
Prin întâmpinare, pârâta C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava a arătat că la baza emiterii titlurilor de proprietate stau documentațiile întocmite de comisiile locale de fond funciar.
Prin întâmpinare, pârâta C. orășenească pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Cajvana a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, întrucât în cauză nu este dat nici unul din cazurile de nulitate prevăzute de dispozițiile art.III din Legea 169/1997.
Titlul de proprietate nr.481/1994, privitor la parcelele 3100 m.p., 1000 m.p. și 900 m.p., intravilan ,”V. . vecinătăților cu fișa - proces verbal de punere în posesie emisă pentru acest titlu de proprietate și cu mențiunile din registrul agricol aparținând lui C. I.G..
Reclamanta P. C. nu a făcut dovada eliberării titlului de proprietate nr.481/1994 pe un alt amplasament, decât vechiul amplasament, pentru parcelele de 1000 ,900 și 2100 m.p., din intravilan,V. . dispozițiilor Legilor fondului funciar referitor la înscrierea vecinătăților și a stabilirii amplasamentului parcelelor sus nominalizate, astfel încât să fie incident vreunul din cazurile prev.de art.III din Legea 169/97.
Legal citat, pârâtul C. I. G. nu a depus întâmpinare.
În cauză a formulat cerere de intervenție accesorie C. G. a lui G. în sprijinul pârâtei C. orășenească pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Cajvana, solicitând respingerea acțiunii promovată de reclamanta P. C., ca neîntemeiată, cu motivarea că prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat între el și bunicul său, C. I. G., autentificat prin încheierea nr.437/13.02.2004 la BNP A. Sehlanec, a devenit proprietarul suprafeței de 2170 m.p. teren, identică din punct de vedere cadastral cu p.f. 2487/4. Terenul în cauză a intrat în patrimoniul vânzătorului prin reconstituirea dreptului de proprietate, fiind înscris în titlul de proprietate nr.481/27.07.1994. Suprafața de 2170 m.p. teren este parte din ..p. reconstituită vânzătorului și se află situată în intravilanul orașului Cajvana. Deține și lucrează acest teren încă de la data cumpărării, 13.02.2004 și pe acest teren a început edificarea unei locuințe, fiindu-i eliberată în acest sens autorizația de construire nr.32/12.07.2010.
A mai arătat intervenientul că din punct de vedere cronologic emiterea titlului de proprietate al reclamantei și punerea sa în posesie a avut loc ulterior datei la care a cumpărat el acest teren. A cumpărat acest teren la data de 13.02.2004, intrând totodată în posesia lui, iar reclamantei i-a emis titlul de proprietate si a fost pusă în posesie la data de 07.12.2004. Acest lucru indică faptul că procesul-verbal de punere în posesie care stă la baza emiterii titlului de proprietate al acesteia, având nr. 2299/2004, nu reflectă situația reală de la acea dată.
De asemenea, a arătat, că unchiul său, C. I., a solicitat instanței ridicarea fundației construcției începute de el pe acest teren sub pretextul că ar fi ocupat 4 metri din
terenul cumpărat de el printr-un act sub semnătură privată de la soții P. T. și
C. (reclamanta din acest dosar). Acțiunea a fost respinsă prin sentința civilă nr.
834/24.02.2011 a Judecătoriei Rădăuți, în prezent cauza aflându-se pe rolul
TribunaluluiSuceava, în faza de recurs.
Prin acțiune, fiul pârâtului, a urmărit același scop, desființarea construcției sale și . său prin validarea acelei convenții de vânzare-cumpărare cu martori.
Acțiunea de anulare a titlului de proprietate a avut la bază înțelegerea dintre reclamantă si pârât, care, cu rea-credință, nu a opus apărări în sensul respingerii acestei acțiuni.
În ceea ce privește emiterea titlului de proprietate nr. 481/27.07.1997, a precizat faptul că a fost emis în condiții de legalitate, ținându-se cont de cererile de intrare în cooperativa agricolă de producție, de evidențele registrului agricol al anilor 1959-1962, respectându-se vechiul amplasament al autorului.
În registrul agricol al anilor 1959-1962 s-a evidențiat, la rolul deschis autorului C. I. G., suprafața de 0,10 ha teren - curți-clădiri și 0,42 ha teren arabil în jurul casei, suprafață totală 0,52 ha teren aflată în zona numită Rostușa. Reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut doar pentru 0,50 ha teren intravilan, compusă din trei parcele, având categorii de folosință diferite și care constituie un singur trup. Precizează faptul că proprietarul tabular al acestei suprafețe este C. loan a lui Tirenti, conform înscrierii de carte funciară din anul 1929, fapt ce arată că documentele de proprietate sunt emise în condiții legale.
În mod nejustificat, reclamanta P. C. a solicitat stabilirea corectă a amplasamentului terenului pârâtului, motivând că se suprapune cu al său. Din analiza actelor aflate la dosarul cauzei a reieșit, clar faptul că suprafața proprietatea sa de 0,26 ha teren înscris în titlul de proprietate nr.2299/07.12.2004 se află la locul numit Dealu Crucii, fiind situată în extravilanul localității, spre deosebire de cea a pârâtului, care se află în intravilan. Faptul că vecinii parcelei sale nu corespund pe puncte cardinale nu înseamnă că titlul aparținând vecinului pârât a fost greșit. Mai mult decât atât, reclamanta susține că . de pe harta austro-ungară este cea ce a aparținut autorilor săi, însă nu prezintă în acest sens nici un extras de carte funciară care să indice vechiul proprietar tabular.
Susținerile acesteia referitoare la eroarea Comisiei locale de fond funciar comisă la eliberarea titlului de proprietate al pârâtului, precum și faptul că acesta nu ar fi fost pus în posesie, nu a arătat decât reaua credință a petentei.
În cele din urmă, a considerat că pentru o soluționare justă a cauzei reclamanta ar fi avut posibilitatea să promoveze o acțiune în revendicare, în care titlurile de proprietate să fie comparate, instanța urmând a stabili cărui titlu să acorde eficiență.
În întâmpinare, reclamanta a solicitat respingerea cererii de intervenție accesorie în interesul pârâtei C. orășenească de fond funciar Cajvana, cu motivarea că cele invocate nu au corespondent în realitate.
Prin încheierea de ședință din 31 august 2012, instanța a admis, în principiu, cererea de intervenție accesorie, conform art.49 al.1, 3 Cod procedură civilă, întrucât a fost formulată în termen, natura pricinii permite o astfel de intervenție, iar interesul este justificat prin aceea că persoana care a făcut intervenția a dobândit, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.437/13.02.2004 de notar Sehlanec A., încheiat cu pârâtul Ciondriș I. G., dreptul de proprietate pentru suprafața de 2170 mp teren arabil, intravilan, în vatră de ..f. 2487/4 înscrisă în CF nr.3068 Cajvana, parte din terenul de pe amplasamentul înscris în titlul ce se cere a fi anulat în parte.
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 9 aprilie 2012, sub nr._, reclamantul C. I. G., în contradictoriu cu pârâtele C. orășenească pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Cajvana și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, a solicitat instanței anularea parțială a titlului de proprietate nr.481/27.07.1994 emis pe numele său, în sensul stabilirii corecte a amplasamentului și vecinătăților suprafețelor de 3100 mp, 1000 mp si 900 mp, suprafețe ce formează corp comun, alcătuind o suprafața totala de 5000 mp, suprafață situată în intravilan, sola ,,V. . nou titlu care să aibă în vedere amplasamentul și vecinătățile corecte.
În motivarea acțiunii, s-a arătat că terenul, la locul în litigiu, identic cu . nr.989, a aparținut tatălui său, apoi i s-a transmis lui prin moștenire.
P. acest teren a formulat cerere de reconstituire în condițiile Legii nr.18/1991, însă a fost pus în posesie și i-a fost dat titlu de proprietate parțial pe vechiul amplasament al lui R. M., deși la data reconstituirii dreptului de proprietate vechiul lui amplasament era liber în întregime.
Moștenitorii defunctei R. M. au ridicat pretenții asupra terenului, fiind necesară stabilirea corectă a amplasamentului, a vecinătăților și eliberarea unui nou titlu de proprietate.
Legal citate, pârâtele nu au depus întâmpinare.
Prin încheierea de ședință din 16 mai 2012, reclamantul C. I. G., pârât în dosarul nr._ al Judecătoriei Rădăuți, a cerut anularea parțială a propriului titlu de proprietate sub aspectul amplasamentului, întrucât același titlu de proprietate s-a cerut a fi anulat de către reclamanta P. C. în dosarul nr._ al Judecătoriei Rădăuți, și dată fiind strânsa legătură dintre cele două cauze, pentru o mai bună înfăptuire a justiției, în temeiul art.164 Cod procedură civilă, instanța a admis excepția de conexitate, conexând dosarul nr._ la dosarul nr._ .
Prin sentința civilă nr. nr.4726 din data de 12 decembrie 2012, prima instanță a admis acțiunea civilă de anulare în parte a titlului de proprietate.
A admis acțiunea civilă înregistrată sub nr._, în parte, formulată de reclamanta P. C., în contradictoriu cu pârâții C. I. G., C. orășenească pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Cajvana (prin primar) și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava.
A admis acțiunea civilă înregistrată sub nr._, în parte, formulată de reclamantul C. I. G., în contradictoriu cu pârâtele C. orășenească pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Cajvana (prin primar) și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava.
A admis cererea de intervenție accesorie în interesul pârâtei C. locală de fond funciar Cașvana, în parte, formulată de intervenientul C. G. a G..
A anulat titlul de proprietate nr.481/1994, în parte, sub aspectul vecinătăților suprafețelor de 3100 m.p. arabil intravilan, 1.000 m.p. livadă și 900 m.p. curți-construcții, delimitate pe planul de situație întocmit de expert T. C.-C. pe amplasamentul delimitat prin punctele de contur 4-5-6-7-8-9-30-31-34-35-36-37-38-44-45-68-69-74-4 (fila 161 dosar).
A obligat pârâtele C. orășenească pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Cajvana și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava să întocmească documentația necesară, respectiv să emită un nou titlu de proprietate în favoarea lui C. G. al lui I., în care suprafața de 5.000 m.p. teren intravilan va avea înscrise.
A respins pretenția de modificare a amplasamentelor.
A obligat pârâtele C. orășenească pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Cajvana și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, în solidar, să plătească reclamantei P. C. suma de 2800 lei, cheltuieli de judecată.
P. a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Potrivit titlului de proprietate nr.2299/2004, în favoarea lui Ș. G. și R. M., după autorii R. G. și R. M., a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața totală de 2,40 ha teren pe raza orașului Cajvana, din care, la locul ,,Dealul Crucii”, 2600 mp arabil.
R. M. a decedat în anul 1994, vocație succesorală concretă având reclamanta, în calitate de fiică, conform certificatului de moștenitor nr.751/1994 eliberat de notariatul de Stat local Rădăuți, căreia, prin actul de partaj voluntar autentificat sub nr.3190/22.07. 2005 de notar B. C., încheiat cu coindivizarul Ș. G., i-a fost atribuit lotul în componența căruia a intrat și suprafața de 2600 mp arabil de la locul ,,Dealul Crucii”.
Potrivit titlului de proprietate nr.481/1994, în favoarea pârâtului-reclamant C. I. G. a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața totală de 9300 mp pe raza orașului Cajvana, din care, în intravilan, suprafața de 5000 mp, dispusă pe trei amplasamente în aceeași solă, anume 3100 m.p. arabil intravilan, 1.000 m.p. livadă și 900 m.p. curți-construcții, cu aceleiași vecinătăți, anume:drum (N), G. Șt ( E ), Ș. Gv. (S) și Drum (V).
Ambele acte de reconstituire a dreptului de proprietate s-au întemeiat pe evidențele registrului agricol din perioada 1959-1962, ambele cereri fiind depuse la primărie în termenul prevăzut inițial de art.10 din Legea nr.18/1991(în forma de la data publicării).
Din raportul de expertiză întocmit în cauză de expertul T. C.-C., așa cum a fost completat, în urma identificării terenurilor ce au făcut obiectul reconstituirii în favoarea autoarei reclamantei, R. M., și a pârâtului-reclamant C. I. G., pe amplasamentele înscrise în titlurile de proprietate nr.2299/2004 (2600 mp teren arabil ,,Dealul Cricii”, intravilan atât la data actului de reconstituire, cât și în prezent, deși în titlu este înscrisă la poziția extravilan), respectiv nr.481/1994 (5000 mp arabil, livadă și curți construcții, ce formează un trup ,,V. . de fișele-proces verbal de punere în posesie întocmite de comisia locală de fond funciar cu schițele aferente, pe care sunt înscrise și dimensiunile parcelelor, a rezultat că terenurile nu se suprapun, actele de reconstituire și punerile în posesie efectuându-se pe amplasamente distincte, ci în urma operațiunilor greșite pentru înscrierea în cartea funciară a pârâtului-reclamant C. G., prin schimbări de configurație, intabulare dublă ce a condus și la o suprafață înscrisă în cartea funciară mai mare decât cea pentru care i-a fost reconstituit dreptul de proprietate, terenul fiind identificat greșit în documentația topo-cadastrală, parcelele cu care s-a intabulat se suprapun peste terenul reclamantei, dar vecinătățile terenului pârâtului, pe amplasamentul delimitat prin punctele de contur 4-5-6-7-8-9-30-31-34-35-36-37-38-44-45-68-69-74-4, ce a făcut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate și punerii efective în posesie, au fost înscrise greșit, vecinătățile corecte fiind redate în planul de situație – anexa nr.3 la suplimentul la raportul de expertiză tehnică judiciară, anume: Drum De 409, Drum, G. C., G. E., proprietar parte p.f.2486 (pe segmentul 72-11), R. M..
S-a reținut că, potrivit art.27 al.1 din Legea nr.18/1991, punerea în posesie și eliberarea titlurilor de proprietate celor îndreptățiți nu pot avea loc decât numai după ce s-au făcut în teren delimitările necesare pentru măsurători, stabilirea vecinătăților pe temeiul schiței, amplasamentului stabilit și întocmirea documentelor constatatoare prealabile.
Tot astfel, potrivit art.5 lit.i, art.6 lit.f, art.36 al.1 din Regulamentul de punere în aplicare a Legilor fondului funciar aprobat prin HG nr.890/2005, comisia locală de fond funciar pune în posesie, prin delimitare în teren, persoanele îndreptățite să primească terenul, completează fișele de punere în posesie a acestora, după validarea de către comisia județeană a propunerilor făcute, și le înmânează titlurile de proprietate, potrivit competențelor ce le revin, iar comisia județeană emite titlurile de proprietate pentru cererile validate, pe baza documentațiilor înaintate de comisiile locale, care cuprind anexele validate, planurile parcelare, procesele-verbale de punere în posesie și schițele terenurilor.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții C. Orășenească pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Cajvana – prin primar, C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de pe lângă Prefectura Suceava intervenientul C. G..
În motivare, pârâta C. Orășenească Cajvana pentru reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a arătat că, instanța de fond nu a analizat dispozițiile art. III din Legea 169/1997 în acțiunea de anulare a titlului de proprietate aparținând lui C. I. G. nr. 481/1994.
Mai arată că, titlul de proprietate emis pe numele pârâtului reclamant C. I. G. este greșit sub aspectul vecinătăților parcelelor de teren din intravilan, identificate și înscrise greșit cu prilejul punerii în posesie și întocmirii fișei proces verbal de punere în posesie, dispunând anularea TP 481/1994 în parte sub aspectul vecinătăților suprafețelor de 3100 mp arabil intravilan, 1000 mp livadă și 900 mp curți construcții, deși obiectul acțiunii nu viza îndreptarea erorilor materiale din T.P.
Tot astfel, arată că, au fost obligate în solidar cu C. Județeană Suceava de Fond Funciar la plata sumei de 2800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând contravaloarea Raportului de expertiză în specialitatea topografie, cadastru, deși în cauză nu era niciun motiv de nelegalitate a proceselor verbale de punere în posesie sau a titlului de proprietate, care să poată fi imputabile acestora.
În consecință, a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Cererea a fost motivată în drept pe dispoz. art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Tot astfel, în motivare, pârâta C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, a arătat că, titlul de proprietate se emite de către C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și conferă persoanei căreia i s-a constituit sau reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de teren calitate de proprietar.
Conform prevederilor art. 36 alin. (1) din H.G.R. nr. 890/2005, cu modificările și completările ulterioare „pe baza documentațiilor înaintate de comisiile locale, care cuprind anexele validate, planurile parcelare, procesele-verbale de punere în posesie și schițele terenurilor, comisia județeană emite titlurile de proprietate conform modelului prezentat în anexa 20”, iar C. locală de aplicare a legilor fondului funciar Cajvana a întocmit documentația ce a sta la baza emiterii titlului de proprietate nr. 481/1994.
În ce privește plata cheltuielilor de judecată, în solidar, în sumă de 2800 lei, pârâta a susținut că este un organ administrativ, colectiv și deliberativ care hotărăște asupra măsurilor stabilite de Comisiile locale, dar nu are cont propriu și independență financiară, încât nu poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, o astfel de obligare fiind imposibil de executat.
În consecință, a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Intervenientul C. G. (a G.), în motivarea recursului, a arătat că, instanța de fond a admis în parte acțiunea fără a indica motivele de drept care au dus la pronunțarea acesteia, contrar disp. art. 261, alin. 1, pct. 5 Cod procedură civilă.
De asemenea, arată că, hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
Totodată, intervenientul arată că, sunt eronate concluziile expertului, în condițiile în care pentru operațiunea de identificare acesta a avut la dispoziție doar fișa – proces verbal de punere în posesie a pârâtului C. G., fără ca acest act să aibă pe verso schița terenului cu dimensiunile sale. Așadar, expertul nu putea să identifice suprafețele de 3100mp, 1000mp și 900 mp decât prin raportare la cei patru vecini înscriși în titlul de proprietate.
Mai arată că, prin contractul de vânzare – cumpărare autentificat cu încheierea nr. 437/13.02.2004 la BNP A. Sehlanec, pârâtul C. G. i-a vândut suprafața de 2170 mp teren identică din punct de vedere cadastral cu P.f. 2487/4, iar de la momentul încheierii contractului și până în prezent terenul nu a fost revendicat de nimeni, posesia sa fiind conformă actului de proprietate.
Din punct de vedere cronologic, titlul de proprietate a fost emis autorilor reclamantei la data de 07.12.2004, ulterior intrării terenului prin act autentic în proprietatea sa, a intervenientului.
Subiliniază intervenientul că, reclamanta nu a avut niciodată posesia terenului și nu există niciun act premergător emiterii fișei – proces verbal și titlului de proprietate din care să rezulte punerea sa în posesie pe acest amplasament.
Mai precizează că, la data intrării terenului în patrimoniul său nu avea cunoștință că terenul ar fi fost proprietatea reclamantei, la acea dată titlul său de proprietate nefiind emis și nici un alt act premergător emiterii sale, cu excepția adeverinței de proprietate care nu stabilește decât suprafața totală reconstruită fără ca aceasta să fie defalcată de parcele), astfel că prin admiterea acțiunii s-ar institui în sarcina sa, a cumpărătorului de bună – credință o sarcină disproporționată având în vedere existența construcției pe acest teren, comparativ cu sarcina reclamantei de a fi lipsită de terenul înscris în titlul de proprietate, față de care ar putea opera obligația pârâtului de a-i remite prețul actualizat.
În consecință, a solicitat admiterea recursului, cu cheltuieli de judecată.
În drept, recursul a fost motivat pe disp. art. 304 pct. 9, 304 ind. 1 Cod procedură civilă.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate de reclamantele – recurente, tribunalul constată că recursurile formulate sunt fondate pentru considerentele următoare:
În cele două acțiuni înregistrate la Judecătoria Rădăuți sub nr._ și nr._, conexate în prezent, reclamanții P. C. și C. I. G. au solicitat anularea parțială a titlului de proprietate nr. 481/27.07.1994 sub aspectul stabilirii corecte a amplasamentului suprafețelor de 3100 mp, 1000 mp. și 900 mp, terenuri ce formează corp comun situat în intravilan, . . a amplasamentului și vecinătăților terenului aparținând acestuia din urmă.
Potrivit art. III din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii Fondului Funciar nr. 18/1991, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 247/2005, sunt lovite de nulitate absolută: „a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt: (i) actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producție sau la stat sau care nu au moștenit asemenea terenuri; (ii) actele de reconstituire și constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foștilor proprietari, solicitate de către aceștia, în termen legal, libere la data solicitării, în baza Legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane, a Legii nr. 1/2000 și a prezentei legi, precum și actele de constituire pe terenuri scoase din domeniul public în acest scop; (iii) actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate în favoarea altor persoane asupra terenurilor proprietarilor care nu au fost înscriși în cooperativa agricolă de producție, nu au predat terenurile statului sau acestea nu au fost preluate de stat prin acte translative de proprietate; (iv) actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate emise după eliberarea titlului de proprietate fostului proprietar pe vechiul amplasament, transcris în registrele de transcripțiuni și inscripțiuni sau, după caz, intabulat în cartea funciară, precum și actele de înstrăinare efectuate în baza lor; (v) actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate în măsura în care au depășit limitele de suprafață stabilite de art. 24 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991; (vi) actele de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor terenuri forestiere pentru persoanele care nu au deținut anterior în proprietate astfel de terenuri; b) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole aflate în domeniul public sau privat al statului, ori în domeniul public al comunelor, orașelor sau municipiilor; c) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate în intravilanul localităților, pe terenurile revendicate de foștii proprietari, cu excepția celor atribuite conform art. 23 din lege; d) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole constituite ca izlaz comunal; e) actele de constituire a dreptului de proprietate, în condițiile art. 20, în localitățile în care s-a aplicat cota de reducere prevăzută de lege; f) actele de constituire a dreptului de proprietate, în condițiile art. 20 și în cazul în care în localitatea respectivă nu s-a constituit dreptul de proprietate persoanelor îndreptățite de lege; g) transferurile de terenuri dintr-o localitate în alta, efectuate cu încălcarea condițiilor prevăzute de lege, în scopul ilicit de a spori prin aceasta valoarea terenului primit ca urmare a transferului; h) actele de vânzare-cumpărare privind construcțiile afectate unei utilizări sociale sau culturale - case de locuit, creșe, grădinițe, cantine, cămine culturale, sedii și altele asemenea - ce au aparținut cooperativelor agricole de producție, cu încălcarea dispozițiilor imperative prevăzute la ultimul alineat al art. 28 din lege. Actele administrative prin care au fost trecute în domeniul public sau privat al statului sau al localităților terenuri pentru care s-au depus cereri de reconstituire a dreptului de proprietate privată își suspendă efectele cu privire la aceste terenuri până la soluționarea cererii de către comisia de fond funciar, cu excepția terenurilor intrate deja în circuitul civil. După validarea cererii de reconstituire, terenul trece în rezerva comisiei de fond funciar în vederea punerii în posesie. Nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și de alte persoane care justifică un interes legitim, iar soluționarea cererilor este de competența instanțelor judecătorești de drept comun. Nulitatea absolută nu operează asupra titlurilor obținute de foștii proprietari pe alte amplasamente dacă la . prezentei legi și-au găsit vechile amplasamente de care au fost deposedați atribuite legal altor persoane conform Legii nr. 18/1991.
Ori, motivele invocate de reclamanți nu se circumscriu nici unuia din cazurile de nulitate absolută prevăzută de art. III al. 1 din Legea nr. 169/1997 care sunt expres și limitativ prevăzute de lege.
Din analiza actelor și înscrisurilor anexate pricinii, instanța nu reține că la data eliberării titlului de proprietate contestat, au fost încălcate dispoziții legale de către C. Comunală sau Județeană de Fond Funciar, sau că punerea în posesie cu cele trei suprafețe de teren din intravilan în favoarea pârâtului C. I. G. ar fi fost contrară dispozițiilor legale în materie.
A rezultat din înscrisuri că pârâtul C. I. G. a fost anterior naționalizării proprietarul mai multor suprafețe de teren, situate pe raza comunei Cajvana (filele 109-120 dosar fond), că s-a înscris cu terenurile avute în proprietate în Rolul Agricol al comunei Cajvana din perioada 1959-1962 (fila 121 dosar fond), respectiv cu suprafața totală de 95 ari dispusă în mai multe trupuri, din care 10 ari curți construcții, 42 ari în jurul curții și 43 ari în câmp (Rostușa), teren pentru care i s-a reconstituit dreptul de proprietate prin titlul de proprietate nr. 481/1994 (fila 123 dosar fond) și cu care a și fost pus în posesie conform procesului verbal depus la fila 124 dosar fond.
Susținerile reclamanților P. C. și C. I. G., că amplasamentul și vecinătățile terenului din intravilan sunt greșite și că se impune modificarea titlului și schimbarea acestora, nu pot fi primite de instanța de control judiciar.
Astfel, potrivit art. 14 al. 2 din Legea nr. 18/1991 „ atribuirea efectivă a terenurilor se face, în zona colinară, de regulă, pe vechile amplasamente, iar în zonele de câmpie, pe sole stabilite de comisie și nu neapărat pe vechile amplasamente ale proprietății, în cadrul perimetrelor actuale ale cooperativelor agricole de producție”, iar potrivit art. 34 al. 1 și 4 din H.G. 890/2005 „Punerea în posesie cu terenuri agricole a persoanelor îndreptățite, pe bază de măsurători topografice, se va efectua în conformitate cu prevederile art. 27 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de către specialiști în măsurători topografice, cadastru agricol, organizarea teritoriului, îmbunătățiri funciare și cadastru general” și „Punerea în posesie se face prin întocmirea procesului-verbal, conform machetelor prevăzute, și prin semnarea acestuia. Un exemplar al procesului-verbal se înmânează proprietarului împreună cu schița terenului.”
Din interpretarea dispozițiilor sus citate și raportând aceste dispoziții legale la probatoriul administrat, instanța apreciază, de asemenea, că pretențiile reclamanților sunt neîntemeiate, întrucât reconstituirea pe vechiul amplasament a constituit regula doar începând cu . Legii nr. 1/2000 astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 247/2005, or, titlul de proprietate contestat a fost întocmit și emis în anul 1994, aplicabile fiind dispozițiile art. 14 al. 2 din Legea nr. 18/1991.
În acest sens, este a se vedea, contrar susținerilor reclamantei P. C., că pârâtul C. I. G. a fost pus în posesie cu terenurile evidențiate în titlu, că s-au întocmit schițe pentru fiecare parcelă de teren (fila 129 dosar fond verso), că s-au realizat identificările și delimitările necesare, și că, personal a semnat procesul – verbal de primire în posesie a terenului, fiind de acord cu amplasamentul și vecinătățile stabilite de C. Locală de Fond Funciar Cajvana.
În concluzie, cum operațiunea de punere în posesie s-a realizat cu respectarea strictă a dispozițiilor legale în materie, nu există temei de nelegalitate a titlului de proprietate nr. 481/1994 în privința stabilirii amplasamentului din intravilanul localității Cajvana (punerea în posesie fiind anterioară eliberării titlului de proprietate).
În același context, așa cum rezultă din documentația aferentă celor două titluri de proprietate, respectiv nr. 481/1994 emis în favoarea pârâtului C. I. G. și titlul de proprietate nr. 2299/2004 emis în favoarea reclamantei P. C., depusă la filele 109-130 dosar fond, nu rezultă că între terenurile ce au fost reconstituite părților în intravilan, ar exista o dublă reconstituire, parcelele având vecinătăți distincte.
Și din raportul de expertiză efectuat în dosar de ing. C. C. T. rezultă aceeași situație de fapt, respectiv, că între titlurile emise în condițiile Legii Fondului Funciar nu există suprapuneri, că suprapunerea rezultă doar din înscrierea realizată de pârâtul C. I. G. în Cartea Funciară. Instanța de recurs va înlătura concluziile expertului din răspunsul la obiectivul nr. 9, întrucât identificările și măsurătorile expertului au fost realizate doar prin raportare la vechile amplasamente înscrise în Cartea Funciară, și nu prin raportare la documentația și punerea actuală în posesie ce s-a realizat după apariția Legii nr. 18/1991, situație care, evident că a suferit modificări importante în timp și care, nu mai corespunde cu situația din vechea hartă cadastrală, incidente fiind în speță, dispozițiile art. 14 al. 2 a Legii nr. 18/1991.
Or, câtă vreme pârâtul C. I. G. a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în baza Legii nr. 18/1991, la Primăria Comunei Cajvana, necontestat că reconstituirea și punerea în posesie a acestuia urma să se realizeze conform dispozițiilor legale în vigoare la momentul formulării cererii, iar potrivit art. 14 al. 2 din Legea nr. 18/1991 punerea în posesie în zonele de câmpie se realizează pe sole stabilite de comisie și nu neapărat pe vechile amplasamente.
Potrivit art. III al. 2 ind. 2 din Legea nr. 169/1997, nulitatea absolută nu operează asupra titlurilor obținute de foștii proprietari pe alte amplasamente dacă la . prezentei legi și-au găsit vechile amplasamente de care au fost deposedați, atribuite legal altor persoane conform Legii nr. 18/1991.
Având în vedere și aceste prevederi, cum titlul de proprietate întocmit în favoarea reclamantei P. C. a fost emis în condițiile Legii nr. 1/2000, fiind emis după 10 ani de la eliberarea titlului de proprietate contestat, date fiind toate cele arătate mai sus, netăgăduit că reclamanta nu mai poate emite pretenții legate de stabilirea greșită a amplasamentului și vecinătăților parcelelor de teren din titlul pârâtului Cindriș I. G..
În plus, astfel cum rezultă din înscrisurile ce s-au atașat la dosar, respectiv din contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 437 din 13.02.2004, pârâtul C. I. G. a înstrăinat intervenientului C. G. a G. din suprafața de teren în litigiu o suprafață de 2170 mp., teren situat în intravilanul comunei Cajvana, identic cu . pe care s-a început edificarea unei locuințe, conform autorizației de construire cu nr. 32/12.07.1970 (filele 26-35 dosar fond).
Cum titlul de proprietate a cărui modificare se solicită a intrat în circuitul civil, față de înstrăinarea suprafeței de 2170 mp teren, Tribunalul apreciază că nu se poate dispune modificarea acestuia sub aspectul amplasamentului și vecinătăților terenului din intravilan, întrucât se impune păstrarea securității raporturilor juridice civile ca element fundamental al principiului preeminenței dreptului. În acest sens, instanța reține că prin eliberarea titlului de proprietate în favoarea pârâtului, acesta are un „bun” în sensul convenției, iar privarea de un „bun”, în sensul Convenției, constituie o încălcare a art. 1 din Protocolul nr. 1.
În cauza Toșcuță și alții contra României, Curtea a reținut că anularea titlului de proprietate emis în baza Legii Fondului Funciar se analizează ca o privare de proprietate în sensul celei de a doua fraze a primului aliniat al art. 1 din Protocolul nr. 1și, prin urmare, este permisă numai dacă este prevăzută de lege, urmărește un scop legitim și păstrează un just echilibru între interesul general al comunității și imperativele protecției drepturilor fundamentale ale individului.
În consecință, față de cele reținute și văzând și dispozițiile art. III din Legea nr. 169/1997 așa cum a fost modificată prin titlul V pct. 1 din Legea nr. 247/2005, potrivit cărora, „dispozițiile modificatoare, sau de completare, sau de abrogare ale prezentei legi nu aduce atingere în niciun fel titlurilor eliberate cu respectarea prevederilor Legii Fondului Funciar nr. 18/1991 la data întocmirilor”, reținând că modificările de amplasament solicitate de reclamantă și de beneficiarul titlului de proprietate nr. 481/1994, eliberat sub imperiul Legii nr. 18/1991, înainte de consacrarea principiului reconstituirii pe vechiul amplasament, nu se încadrează, de principiu, printre motivele de nulitate consacrate de art. III din Legea nr. 169/1997, în lipsa unor alte cauze de nulitate, cum nu s-a probat dubla reconstituire sau suprapunerea între cele două titluri, cum procesul – verbal de punere în posesie a fost semnat de pârâtul C. I. G., cum titlul de proprietate contestat a intrat în circuitul civil prin înstrăinarea unei suprafețe teren de la locul în litigiu intervenientului, instanța de recurs apreciază că solicitarea modificării unor asemenea acte ( titlu de proprietate) doar în ideea creării posibilității de a se intabula reclamantei P. C. cu terenul ce i-a fost reconstituit prin titlul de proprietate nr. 2299/2004, pe care îl stăpânește, încălcându-se prin aceasta în mod substanțial principiul stabilității raporturilor juridice, nu poate fi primită.
În acest context, date fiind toate cele arătate, în baza dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă, găsind că pretențiile reclamanților P. C. și C. I. G. sunt nejustificat formulate, Tribunalul urmează să admită recursurile declarate de către recurentele – reclamante C. Orășenească pentru S. D. de P. Privată asupra terenurilor Cajvana - prin primar, C. Județeană P. S. D. de P. Privată asupra Terenurilor de pe lângă Prefectura Suceava, și intervenientul C. G. – a G. și să modifice în totalitate sentința civilă nr. 4726/12.12.2012 a Judecătoriei Rădăuți, în sensul respingerii ca nefondate a pretențiilor de anulare a titlului de proprietate nr. 481/1994.
Date fiind și dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă.
P. aceste motive,
În numele legii
DISPUNE:
Admite recursurile declarate de către recurentele – reclamante C. ORĂȘENEASCĂ P. S. D. DE P. PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR CAJVANA - prin primar, cu dom. în Cajvana, jud. Suceava, C. JUDEȚEANĂ P. S. D. DE P. PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR DE PE LÂNGĂ PREFECTURA SUCEAVA, cu dom. în Suceava, ., nr. 36, jud. Suceava, și intervenientul C. G. – a G., cu dom. în Cajvana, nr. 211, jud. Suceava, împotriva sentinței civile nr.4726 din data de 12 decembrie 2012 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._, intimați fiind P. C., cu dom. în Cajvana, nr. 890, jud. Suceava și C. G., cu dom. în Cajvana, nr. 68, jud. Suceava.
Modifică în totalitate sentința civilă nr. 4726/12.12.2012 a Judecătoriei Rădăuți, și în consecință:
Respinge ca nefondată acțiunea reclamantei P. C..
Respinge ca nefondată acțiunea reclamantului C. I. G..
Admite cererea de intervenienți acesorii în interesul pârâtei C. Orășenească Cajvana formulată de intervenientul C. G. a G..
Obligă reclamanții P. C. și C. I. G. să plătească intervenientului C. G. a G. suma de 500 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 8 octombrie 2013.
Președinte: Judecător: Judecător: Grefier:
S. A. V. E. L. C. L. G. A. P.
Red. C.L.
Jud. fond G. P.
Tehnored. G.A.P.
2 ex/04.11.2013
| ← Uzucapiune. Decizia nr. 2149/2013. Tribunalul SUCEAVA | Fond funciar. Decizia nr. 704/2012. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
