Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr. 2042/2012. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2042/2012 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 26-10-2012 în dosarul nr. 2042/2012
Dosar nr._ -hot.care sî țină loc de act autentic –
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR.2042
Ședința publică din 26 octombrie 2012
Președinte V. E. L.
Judecători C. L.
S. A.
Grefier R. M.
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamantul G. M. F., domiciliat în orașul S., ..91, jud.Suceava, împotriva sentinței civile nr. 3797 din 3 noiembrie 2011 a Judecătoriei Rădăuți (dosar nr._ ), pârâți intimați fiind G. V., domiciliată în orașul S., ..91, jud.Suceava, și ORAȘUL S. prin primar, jud.Suceava.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la ordine, au lipsit părțile.
Instanța având în vedere lipsa părților a lăsat cauza la a doua strigare, la sfârșitul ședinței de judecată.
La a doua strigare a cauzei au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța, constatând recursul netimbrat de către reclamantul recurent, așa cum i s-a pus acestuia în vedere prin procedura de citare cu suma de 334 lei taxă judiciară de timbru și 5 lei timbru judiciar, a invocat excepția netimbrării recursulu și a rămas în pronunțare cu privire la această excepție.
După deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față, constată:
P. acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Rădăuți la data de 26.09.2011, sub nr._, reclamantul G. M. F., în contradictoriu cu pârâții G. V. și Orașul S.-prin primar, a solicitat pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare prin care să se valideze antecontractul de vânzare-cumpărare nr. 1475/11.04.2011 și să se constate astfel dobândirea dreptului său de proprietate asupra imobilelor în suprafață de 1340 m.p. teren, din care 400 m.p. teren curți-construcții, cu casă și anexe și 940 m.p. teren arabil, situate în orașul S., .. 91, jud.Suceava, înscrisă în C.F. nr._ (respectiv p.cl.nr. 654 din C.F. 381 S., starea veche) și suprafața de 2100 m.p. teren arabil situat în extravilanul orașului S., înscrisă în C.F._ (respectiv p.f. nr. 1145 din C.F. nr. 381 S., starea veche) și să se constate totodată, că pârâta G. V. a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilelor sus-menționate prin efectul uzucapiunii.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că în baza antecontractului de vânzare-cumpărare sus-menționat, promitenta vânzătoare i-a vândut imobilele descrise mai sus, cu prețul de 5000 lei, pe care l-a achitat în întregime înaintea semnării actului, aceasta obligându-se ca într-un termen rezonabil să încheie contractul de vânzare-cumpărare în formă autentică. Promitenta vânzătoare a început demersurile necesare anterior încheierii contractului, întocmindu-se planuri de situație în acest sens, precum și documentația necesară în vederea intabulării, însă ulterior încheierii antecontractului, din motive de boală, aceasta nu a finalizat înscrierea dreptului său de proprietate în Cartea funciară, pentru a putea încheia astfel contractul de vânzare-cumpărare în formă autentică și în atare situație, este nevoit să continue el această procedură.
Reclamantul a arătat că solicită instanței să constate că promitenta vânzătoare, deținând aceste imobile din 1950 și până la data încheierii antecontractului, a dobândit dreptul de proprietate asupra acestora prin efectul uzucapiunii, fiind cunoscută ca proprietară, deținând aceste imobile în mod continuu, neîntrerupt, netulburat, public și sub nume de proprietar, fără ca aceste imobile să fie revendicate de cineva în această perioadă de peste 60 de ani.
Reclamantul a mai precizat că după încheierea antecontractului și în temeiul acestuia, au solicitat radierea, respectiv înscrierea cu bunurile imobile ce fac obiectul antecontractului în evidențele registrului agricol și cele fiscale ale Primăriei S..
A mai arătat reclamantul că Orașul S. nu a fost zonă cooperativizată, nefiind aplicabile dispozițiile Legii 18/1991.
În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe disp. art. 1073, 1077, 1837, 1846, 1847 și 1890 din Codul civil și cele ale Codului de procedură civilă, art. 5 alin.2 din Titlul X din Legea 247/2005, Ordinul nr. 309/2010 pentru aprobarea Protocolului de colaborare încheiat între A.N.C.P.I. și Uniunea Națională a Notarilor Publici din România privind modul de efectuare a operațiunilor de publicitate imobiliară, în aplicarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările ulterioare, precum și pe alte dispoziții legale în materie.
Pârâtul Orașul S. a formulat întâmpinare prin care au apreciat acțiunea formulată de reclamant ca fiind temeinică și legală și au achiesat la admiterea acesteia.
P. sentința civilă nr.3797 din 3 noiembrie 2011 pronunțată de Judecătoria Rădăuți s-a respins acțiunea.
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut următoarele:
Reclamantul a solicitat prin prezenta acțiune, validarea unui antecontract de vânzare-cumpărare încheiat la 11.04.2011 cu privire la două suprafețe de teren situat pe raza orașului S., susținând că a cumpărat terenurile de la pârâta G. V., care, la rândul ei a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra acestor terenuri, situație pe care reclamantul a solicitat instanței, de asemenea, să o constate.
Conform înscrisurilor depuse la dosar, instanța a reținut că . 2100 m.p. a fost identificată cadastral ca fiind ..F. 381 și are ca proprietar tabular pe C. V. a lui D., iar suprafața de 1340 m.p. a fost identificată ca fiind formată din . p.f. 516/4 înscrise în C.F. 381 S., având ca proprietar tabular pe C. V. a D..
Conform adeverinței eliberată de Primăria S. cu nr. 1227/2011, pârâta G. V. provine înscrisă în registrul agricol din 1950 și până în prezent cu aceste terenuri, precum și cu o casă de locuit.
De altfel, Primăria orașului S., prin întâmpinarea depusă la dosar, a confirmat că pârâta G. V. a deținut imobilele peste 60 de ani, iar Orașul S. nu a fost zonă cooperativizată, nefiind aplicabile dispozițiile Legii 18/1991.
Instanța, în contextul în care terenurile pentru care s-a solicitat constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune de către G. V., sunt înscrise în CF pentru C. V. a D., a considerat că sunt aplicabile dispozițiile din Decretul Lege 115/1938 și nu dispozițiile din Codul civil referitoare la uzucapiune.
Potrivit disp. art. 28 alin.2 din Decretul-Lege 115/1938, „cel ce a posedat un bun nemișcător în condițiunile legii, timp de 20 de ani după moartea proprietarului înscris în cartea funciară, va putea cere înscrierea dreptului uzucapat”.
Condiția generală pentru a opera uzucapiunea se referă la posesia exercitată asupra unui imobil timp de 20 de ani de la moartea proprietarului înscris în cartea funciară.
În speță, s-a făcut dovada că pârâta a exercitat o perioadă lungă, de aproximativ 60 de ani, posesia asupra imobilelor, dar nu s-a făcut dovada referitoare la data decesului proprietarului tabular, pentru a se putea verifica îndeplinirea condiției cadru prevăzută de Decretul-Lege 115/1938.
În acest context, instanța a apreciat ca nefondată solicitarea reclamantului de a se constata dobândirea de către pârâta G. V., prin uzucapiune, a dreptului de proprietate cu privire la imobilele descrise în acțiune.
În ceea ce privește validarea antecontractului de vânzare-cumpărare 1475/2011, instanța a considerat neîntemeiat și acest capăt de cerere, în contextul în care promitentul vânzător, respectiv pârâta G. V. nu este proprietara bunurilor imobile, bunuri ce au ca proprietar tabular o altă persoană.
Cum validarea unei convenții de vânzare-cumpărare în condițiile art. 969, 1073 cod civil presupune îndeplinirea tuturor condițiilor cerute pentru validitatea unui contract de vânzare-cumpărare și cum condiția privind calitatea de proprietar a promitentului vânzător nu a fost îndeplinită, instanța a apreciat că nu poate fi validat antecontractul de vânzare-cumpărare
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul G. M. F., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
La termenul de astăzi, instanța a constatat că recursul nu este legal timbrat.
Astfel, potrivit art.35 din Ordinul Ministerului Justiției nr.76o/1999, de aprobare a Normelor Metodologice pentru aplicarea Legii nr.146/1997, taxele judiciare de timbru, se datorează și se achită anticipat, instanțele judecătorești, putând amâna executarea acestei obligații până cel mai târziu la primul termen de judecată, în mod cu totul excepțional și motivat.
Conform disp.art. 20 alin. 3 din legea privind taxele judiciare de timbru nr. 146/1997, neîndeplinirea acestei obligații de plată până la termenul stabilit, se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii.
În speță, prin citația emisă la 9 februarie 2012, s-a comunicat reclamantului recurent obligația de a achita taxa judiciară în sumă de 334 lei și timbru judiciar în sumă de 5 lei, aferente cererii de recurs, dar acesta nu s-a prezentat în instanță și nici nu a depus la dosar chitanțele doveditoare.
Față de aceste considerente, în temeiul dispozițiilor legale sus menționate, tribunalul va admite excepția netimbrării recursului și va anula recursul, ca netimbrat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE
Anulează ca netimbrat recursul declarat de reclamantul G. M. F., domiciliat în orașul S., ..91, jud.Suceava, împotriva sentinței civile nr. 3797 din 3 noiembrie 2011 a Judecătoriei Rădăuți (dosar nr._ ), pârâți intimați fiind G. V., domiciliată în orașul S., ..91, jud.Suceava, și ORAȘUL S. prin primar, jud.Suceava.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 26 octombrie 2012.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
V. E. L. C. L. S. A. R. M.
Red.C.L./Jud.P. D. /Tehnored.R.M./2 ex. 05.11.2012
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 1756/2012. Tribunalul SUCEAVA | Grăniţuire. Decizia nr. 1926/2012. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
