Grăniţuire. Decizia nr. 1926/2012. Tribunalul SUCEAVA

Decizia nr. 1926/2012 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 16-10-2012 în dosarul nr. 1926/2012

Dosar nr._ - grănițuire -

ROMÂNIA

TRIBUNALUL SUCEAVA

S E C Ț I A C I V I L Ă

DECIZIA NR. 1926

Ședința publică din data de 16 octombrie 2012

Președinte: V. E.-L.

Judecător: L. A.

Judecător: I. G.

Grefier: P. I.

Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâtul G. C. și intervenientul în nume propriu P. A.-D. – prin mandatar G. C. împotriva sentinței civile nr. 1474 din data de 31 octombrie 2011 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în dosarul nr._, reclamant-intimat fiind N. P. iar intervenientă-intimată fiind C. E..

La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul-intimat N. P. asistat de avocat M. A., lipsă fiind celelalte părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța invocă excepția de netimbrare a recursului declarat de pârâtul-recurent G. C. și intervenientul-recurent P. A.-D. și pune în discuția părților excepția invocată.

Apărătorul reclamantului intimat solicită admiterea excepției și anularea recursului ca netimbrat, cu cheltuieli de judecată.

Instanța rămâne în pronunțare pe excepția invocată.

După deliberare,

TRIBUNALUL,

Asupra cauzei de față, constată:

P. acțiunea civilă formulată la data de 3 decembrie 2008 și înregistrată sub nr._ pe rolul Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, reclamantul N. P. l-a chemat în judecată pe pârâtul G. C., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună stabilirea liniei de hotar între proprietatea sa, respectiv parc. nr. 5749 din CF 16.405 a . Mold. în suprafață de 401 m.p. și proprietatea pârâtului, respectiv . C.F. 7288, precum și obligarea acestuia la predarea terenului în cazul în care acesta a fost ocupat abuziv de către pârât.

Reclamantul și-a motivat acțiunea arătând că există neînțelegeri între el și pârât și nu există nici o delimitare clară între cele două proprietăți, astfel încât solicită pe cale judecătorească obligarea pârâtului de a se retrage în perimetrul parcelei 390/8 din C.F. 7288 pe care o deține.

Cererea nu a fost motivată în drept.

P. întâmpinarea depusă la dosar, pârâtul G. C. a solicitat respingerea acțiunii invocând neopozabilitatea sentinței civile nr. 511 din 11 martie 2008 având în vedere că din expertiza efectuată în acea cauză rezultă clar și explicit că . de 332 m.p. rezultată din . află în posesia sa, astfel încât era obligatoriu introducerea sa în cauză ca posesor al terenului pentru a-și putea formula apărările pe fondul acelui dosar.

Pârâtul a invocat și faptul că reclamantul a fost de rea–credință evitând chemarea sa în judecată, tocmai pentru a-și preconstitui un titlu tabular, profitând și de faptul că . suferit în timp foarte multe divizări, transcrieri în cărți funciare și transmisiuni de proprietate, partaje, iar una din autoarele de la care provine proprietatea sa, costând în casă și teren înscrisă în C.F. 7288 Câmpulung Moldovenesc, a fost soră cu mama reclamantului și a avut proprietate inițial coindiviză, apoi concretă pe terenul și construcția unde locuiește reclamantul.

Acesta a menționat că în anul 1998 când soțul supraviețuitor al numitei Urechea V., U. V. V. a transmis proprietatea sa către C. E. și C. Drazden prin contractul autentic nr. 2075 din 6 iulie 1998, le-a predat acestora construcția cu întreaga suprafață de teren pe care el o posedă.

S-a precizat de către acesta că a fost nevoit să promoveze o acțiune pe cale separată pentru a-și reglementa situația suprafeței din litigiu, deoarece terenul revendicat face parte din curtea sa, este îngrădit și a fost folosit dintotdeauna de către familia sa.

P. răspunsurile la întâmpinare reclamantul a arătat că sentința la care face referire pârâtul privește terenurile pe care le-a dobândit prin vânzare – cumpărare și moștenire, aceste terenuri nu-l priveau pe pârât, chiar dacă acesta ocupă fără drept o porțiune din teren.

A precizat reclamantul că bunicii săi P. V. și P. G. a avut în proprietate suprafața de 1287 m.p., identică cu parcelele nr.390/6 fânaț și 143 clădiri din C.F. 7180 a . Mold., iar după decesul acestora terenul și construcțiile au revenit prin moștenire, celor două fiice: P. E. căsătorită U. și P. A., mama sa.

S-a arătat că P. A. a cerut ieșirea din indiviziune cu U. V. și prin sentința civilă nr. 1405/1974 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc s-a hotărât ieșirea din indiviziune atribuindu-i-se lui P. A. etajul clădirii din ., împreună cu . C.F. 7180 C-lung Mold., în suprafață de 565 m.p. și ½ din . E. a primit parterul clădirii, . C.F. 7180 C-lung Mold., în suprafață de 565 m.p. și ½ din .> Acesta a susținut că fiul lui U. E., P. A. a vândut mătușii lui și mama sale P. A. suprafața de 565 m.p. identică cu . din C.F. 7180 a . Mold., iar pentru ca el să intre în legalitate a promovat o acțiune care i-a fost admisă prin sentința civilă nr.511 din 11 martie 2008 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, doar pentru suprafața de 401 m.p., identică cu parcelele nr. 390/71 și 390/72 din C.F. 8531, întrucât diferența era ocupată în mod abuziv de pârât și nu a mai refăcut planurile de situație, sentință rămasă irevocabilă, în baza căreia s-a intabulat.

Deoarece pârâtul ocupă abuziv parcelele nou formate nr. 390/71 și 390/72 în suprafață de 401 m.p. care nu fac parte din terenul pe care l-a cumpărat pârâtul de la C. E. și C. Drazen, respectiv parcelele nr. 390/8 și 2331, solicită admiterea acțiunii.

La data de 15 iunie 2008 numitul P. A. D. a formulat cerere de intervenție în interes propriu, solicitând respingerea acțiunii, deoarece potrivit voinței tatălui său și a sa, reclamantul urma să-și reglementeze situația juridică a terenului pe care îl poseda și care este identic cu parcelele nou formate nr.390/71 și 390/7 din C.F. 8351 a . Mold..

S-a precizat că . rezultată din divizarea parcelei nr. 390/7 din C.F. 8351 a fost folosită dintotdeauna de bunica sa U. E., constituind curtea casei sale limitrofă cu această parcelă și care în prezent este proprietatea pârâtului G. C., iar reclamantul a profitat de buna sa credință obținând de la el o procură în scopul de a-l reprezenta în instanță spunând că așa vrea să-și reglementeze situația terenului pe care-l posedă și care este aferent construcției sale și deși avea adresa lui exactă l-a citat la o altă adresă.

De asemenea a solicitat să se dispună radierea din C.F. 16.405 a comunei cadastrale C-lung Mold. a suprafeței de 322 m.p. ce face parte din noua parcelă cadastrală 5749 provenită din cele două parcele 390/71 și 390/7 întrucât . a fost obținută în mod fraudulos.

În cauză la data de 16 septembrie 2011, numita C. E. a formulat o cerere de intervenție care a fost calificată de către instanță ca o cerere de intervenție în interesul pârâtului G. C., prin care a arătat că a vândut acestuia teren și construcții conform contractului de vânzare – cumpărare nr.1807 din 29 noiembrie 2007 iar imobilele vândute se aflau în starea în care sunt și în prezent, sub aspectul delimitării de terenul reclamantului N. P. și nu a intervenit nici o modificare privind hotarul.

Prezentul dosar a fost suspendat în perioada 16 noiembrie 2009 – 19 septembrie 2011, pentru soluționarea irevocabilă a dosarului_, având ca obiect contestație în anulare.

P. sentința civilă nr. 1474 din 31 octombrie 2011, Judecătoria Câmpulung Moldovenesc a admis acțiunea, a stabilit linia de hotar între terenul reclamantului și terenul pârâtului pe aliniamentul A-B, conform raportului de expertiză și planului de situație de la fila 133 dosar fond, a obligat pe pârât să predea reclamantului suprafața de 322 m.p. teren identic cu numărul cadastral 5749 – . C.F. 16.405 Câmpulung Moldovenesc (fostă ./72 din C.F. 8531 Câmpulung Moldovenesc), conform raportului de expertiză și planului de situație de la fila 133 dosar fond, a respins cererea de intervenție în interes propriu formulată de P. A. D., ca nefondată, iar pe cale de consecință, a respins cererea de intervenție în interesul pârâtului formulată de C. E.. Totodată, a obligat pe pârât să plătească reclamantului suma de 2950 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut în motivare următoarele:

Reclamantul a solicitat în prezentul dosar, stabilirea liniei de hotar dintre terenul proprietatea sa și cel al pârâtului G. C. și revendicarea suprafeței ocupată abuziv de către acesta din urmă.

Grănițuirea constă în verificarea titlurilor de proprietate ale celor doi vecini, măsurarea proprietății lor și fixarea liniei despărțitoare a celor două proprietăți vecine, iar acțiunea în revendicare este acțiunea prin care proprietarul care a pierdut posesia lucrului cere restituirea acestuia de la cel la care se găsește, fiind distinse mai multe situații în funcție de titlurile părților, temeiul juridic al acestei acțiunii constituindu-l însăși dreptul de proprietate, conform art. 480 cod civil (legea aplicabilă cauzei).

P. urmare, instanța a procedat la o analiză a titlurilor de proprietate invocate de reclamant și de pârât cât și drepturile autorilor de la care provin cele două titluri, întrucât anterior ambele proprietăți au aparținut aceluiași autor.

Astfel a rezultat în cauză că inițial întreaga suprafață de teren a aparținut numiților P. V. și P. G. care au avut în proprietate suprafața de 1287 m.p., identică cu parcelele nr.390/6 fânaț și 143 clădiri din C.F. 7180 a . Mold., iar după decesul acestora terenul și construcțiile au revenit prin moștenire, celor două fiice: P. E. căsătorită U. și P. A., mama reclamantului.

P. sentința civilă nr. 1405 din 13 iunie 1974 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc s-a dispus ieșirea din indiviziune între cele două moștenitoare, fiind atribuite loturi din teren și construcții, iar terenul în cauză respectiv ./7 din C.F. 7180 C-lung Mold. în suprafață de 565 m.p., revenind numitei U. E., fiind apoi transmis prin moștenire de către U. E. fiului ei P. A..

Reclamantul a invocat în cererea de chemare în judecată faptul că a dobândit în baza sentinței civile nr.511 din 11 martie 2008 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc dreptul de proprietate asupra suprafeței de 401 m.p. teren identic cu parcelele 390/71 și 390/72 din C.F. 8531 a . Moldovenesc, parcele nou formate din divizarea parcelei 390/7 menționată mai sus, terenul cu care s-a intabulat în C.F._ imobilul fiind transcris cu numărul cadastral 5749 compus din parcelele nr.1 curți și construcții de 79 m.p., nr.2 curți și construcții de 322 m.p. ( identic cu parte din . din C.F. 8531 C-lung Mold. ) însă această sentință a fost anulată cu ocazia soluționării dosarului nr._ având ca obiect contestație în anulare.

Cu toate acestea în rejudecare, prin decizia nr.1018 din 05 iulie 2011 a Tribunalului Suceava, a fost admisă în parte acțiunea și s-a constatat că autoarea reclamanților - P. A. a cumpărat de la autorul pârâtului - P. A. conform înscrisului sub semnătură privată din 28 mai 1984, suprafața de 401 m.p. teren arabil parte din . din C.F. 8531 a . Mold., prezenta hotărâre ținând loc de act autentic de vânzare – cumpărare.

În consecință s-a constatat că numita P. A. a dobândit dreptul de proprietate cu privire la suprafața de teren pretinsă de reclamant în prezentul dosar, iar instanța a reținut că după P. A. au rămas ca moștenitori, reclamantul N. P. și numita B. V. E., conform certificatului de moștenitor nr.24/2007 emis de BNP H. I. Șcraba, iar aceasta din urmă prin declarația autentificată sub nr.1268/ 10 octombrie 2011 a precizat că este de acord ca partea sa din această suprafață de teren să revină fratelui său N. P. și că nu va avea nici o pretenție asupra terenului în cauză.

P. urmare, reclamantul prin înscrisurile menționate mai sus a făcut dovada întregului șir al transmisiunilor dreptului de proprietate pentru terenul în cauză, în suprafață de 401 m.p., identic cu parte din . din C.F. 8531 C-lung Mold., imobil transcris apoi cu numărul cadastral 5749 în C.F._ Câmpulung Moldovenesc, plecând de la autorii comuni, proprietarii P. V. și G. care nu au fost contestați de nici una dintre părți.

În ceea ce privește șirul transmisiunilor dreptului de proprietate privindu-l pe pârât, instanța a reținut că U. E., fiica lui P. V. și G. a fost căsătorită cu U. V. V., care în baza antecontractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr.583 din 27 iulie 1962 de către notariatul de Stat al Raionului Câmpulung au cumpărat terenul identic cu parcelele 390/8 fânaț, 726 m.p. din C.F. 7288 a . Mold. și . 120 m.p. din C.F. 7288 a . Mold..

U. E. a decedat și în baza certificatului de moștenitor nr. 260 din 6 iulie 1998 emis de Biroul Notariatului Public H. I. Șcraba, lui U. V. V., i-a revenit cota de ¾ părți indivize din C.F. 7288 a . Mold., acesta recăsătorindu-se apoi cu numita U. T..

U. V. V. a vândut apoi numiților C. E. și C. Drazen (fiica lui U. T. cea de-a doua soție) în baza contractului de vânzare – cumpărare cu clauză de întreținere nr.2075 din 06 iulie 1998, cota sa de ¾ din C.F. 7288 compusă din . și .> Ulterior, C. E. și C. Drazen și-a intabulat întreg dreptul de proprietate din C.F. 7288 a . Mold., în baza sentinței civile nr.76/2000 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc și apoi prin contractul de vânzare–cumpărare autentificat sub nr.1807/29 noiembrie 2007, C. E. și C. Drazen au vândut pârâtului G. C. dreptul de proprietate cu privire la C.F. 7288 Câmpulung Moldovenesc, compusă din parcelele topo: 390/8 fânaț și . în baza sentinței civile nr.76/2000 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc prin care s-a dispus intabularea lor pentru acest corp funciar.

Instanța a reținut că atât pârâtul cât și cei de la care el a cumpărat terenul C. E. și C. Drazen au fost proprietari doar asupra C.F. – ului 7288 Câmpulung Moldovenesc compus din parcelele 390/8 fânaț de 726 m.p. și 2331 casă de 120 m.p. și niciodată cu privire la . care provine terenul în litigiu.

Conform raportului de expertiză topo întocmit în cauză, în care și expertul a analizat înscrierile de carte funciară și transmisiunile dreptului de proprietate, rezultă că potrivit actelor de proprietate, pârâtul G. C. are în proprietate și este intabulat cu suprafața de 846 m.p., . fânaț de 726 m.p. și . de 120 m.p. toate din C.F. 7288 a . Mold., iar la această dată folosește suprafața de 1170 m.p., deținând în plus suprafața de 324 m.p..

Terenul deținut în plus de pârât se identifică cu numărul cadastral 5749 . 322 m.p, teren care a fost dobândit de reclamant în baza sentinței nr.511/2008, imobil care este identic cu o parte din ., respectiv . din C.F. 8531 a . Mold.

Chiar dacă în prezent această sentință civilă a fost anulată, instanța a reținut că prin decizia nr. 1018 din 5 iulie 2011 a Tribunalului Suceava, s-a constatat în mod irevocabil, că mama reclamantului - P. A. a dobândit prin cumpărare dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 401 m.p. teren arabil parte din . din C.F. 8531 a . Mold., teren care a revenit apoi reclamantului, prin moștenire.

Nu au relevanță în cauză susținerile pârâtului G. C., confirmate de altfel și prin martorii audiați la fața locului, cum că acesta s-ar afla în posesia terenului revendicat de reclamant și că i-a fost predat de către vânzători, întrucât prin acțiunea în revendicare este apărat dreptul de proprietate, iar aceasta este acțiunea prin care proprietarul neposesor cere predarea terenului de la posesorul neproprietar.

În cauză s-a solicitat și stabilirea liniei de hotar dintre terenul reclamantului și cel al pârâtului G. C., fiind invocat art. 584 Cod civil, care prevede că orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite cu a sa.

În literatura de specialitate și practica judecătorească s-a arătat că grănițuirea, ca operațiune de determinare prin semne exterioare a limitelor dintre proprietățile învecinate se realizează pe cale judecătorească, în caz de conflict, nu numai atunci când nu există semne exterioare de hotar, ci și în situațiile când acestea există însă sunt controversate. Atâta timp cât controversa există acțiunea trebuie să fie admisă și linia de hotar stabilită în instanță, în caz contrar ambele părți se vor acuza reciproc și periodic de mutarea liniei de hotar.

Concluziile expertului sunt că linia de hotar potrivit actelor de proprietate între . fânaț de 726 m.p. din C.F. 7288 a . Mold., . de 120 m.p. din C.F. 7288 a . Mold. și . 322 m.p. din cadrul nr. nou cadastral 5749 din C.F._ a . Mold., este delimitată de literele A,B.

În consecință, instanța a admis acțiunea de grănițuire conform art. 584 Cod civil (legea aplicabilă în cauză) și a stabilit linia de hotar pe aliniamentul A – B, conform raportului de expertiză și a planului de situație de la fila 133 dosar fond.

De asemenea, întrucât reclamantul a făcut dovada dreptului său de proprietate asupra terenului deținut de pârâtul G. C., care potrivit concluziilor raportului de expertiză este în suprafață de 322 identică cu numărul cadastral 5749 . C.F. 16.405 C-lung Mold., a fost obligat să-i predea reclamantului această suprafață de teren, în baza art.480 cod civil (legea aplicată cauzei).

În ceea ce privește cererea de intervenție în nume propriu formulată de P. A. D. prin care acesta a solicitat respingerea acțiunii și radierea din C.F. 16.405 a . Mold. a suprafeței de 322 m.p. ce face parte din noua parcelă cadastrală 5749 provenită din cele două parcele 390/71 și 390/7, instanța a reținut că aceasta apare ca nefondată fiind respinsă ca atare, întrucât prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, pronunțată în contradictoriu cu acesta, respectiv decizia nr.1018 din 5 iulie 2011 a Tribunalului Suceava s-a constatat că autoarea reclamantului a dobândit prin cumpărare dreptul de proprietate cu privire la acest teren și chiar dacă cu acea ocazie au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței civile nr. 1626/2010 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, referitoare la intabulare, ele au fost făcute în considerare că cererea privind intabularea reclamantului în cartea funciară trebuie supusă procedurii reglementate de Legea nr. 7/1996.

În cauză dată fiind admiterea acțiunii formulată de reclamant, pe cale de consecință, a fost respinsă și cererea de intervenție în interesul pârâtului formulată de C. E..

Conform art. 274 Cod procedură civilă pârâtul a fost obligat să plătească reclamantului suma de 2950 lei cu titlu de cheltuieli de judecată justificate cu taxă timbru, onorariu avocat, c/val. raport de expertiză.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs în data de 22 decembrie 2011 pârâtul G. C. și intervenientul în nume propriu P. A.-D. – prin mandatar G. C..

În motivarea recursului au arătat că reclamantul nu este proprietar exclusiv al terenului pretins de la pârâtul G. C. iar coindivizară fiind B. V. E., nefiind parte din proces, a fost încălcat principiul unanimității, reclamantul neavând singur calitate procesuală pasivă pentru a revendica iar în mod nelegal instanța de fond a respins cererea de intervenție a intervenientului în nume propriu P. A. D., cu privire la radierea tabulară, cu atât mai mult cu cât prin Decizia nr. 1018 din data de 5 iulie 2011, nu s-a dispus și întabularea dreptului de proprietate pentru reclamantul N. P.. În concluzie, recurenții au solicitat admiterea recursului iar pe fond respingerea acțiunii reclamantului și admiterea cererii de intervenție.

În data de 16 octombrie 2012, instanța a invocat din oficiu excepția de netimbrare a recursului și a rămas în pronunțare pe excepția invocată.

Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul reține cu privire la excepția invocată, următoarele:

După cum rezultă din dispozițiile art. 137 al. 1 Cod pr. civilă, instanța este obligată să se pronunțe mai întâi asupra excepțiilor de procedură precum și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii iar după cum rezultă din dispozițiile art. 162 Cod pr. civilă, excepțiile de procedură de ordine publică pot fi ridicate înaintea instanței de recurs când nu este nevoie de o verificare a împrejurărilor de fapt în afara dosarului.

Potrivit art. 1 din Legea nr. 146/1997, acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești, precum și cererile adresate Ministerului Justiției și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de această lege, iar petentului îi revine obligația de a plăti taxele judiciare de timbru anticipat, după cum rezultă din dispozițiile art. 20 al.1 din același act normativ.

Potrivit art. 35 din Ordinul nr. 760/C din 22 aprilie 1999 al Ministrului Justiției privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, taxele judiciare de timbru, se datorează și se achită anticipat, instanțele judecătorești, putând amâna executarea acestei obligații până cel mai târziu la primul termen de judecată, în mod cu totul excepțional și motivat.

După cum rezultă din prevederile art. 20 al. 2 din Legea nr. 146/1997, dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării acțiunii sau cererii, instanța va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată. Neîndeplinirea obligației de plată până la momentul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau cererii.

În speță, după cum rezultă din dovezile de îndeplinire a procedurii de citare din data de 15 februarie 2012, li s-a comunicat pârâtului-recurent G. C. și intervenientului-recurent P. A.-D. obligația de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 15 lei aferentă cererii lor de recurs, dar aceștia nu și-a îndeplinit obligația de plată a taxei de timbru până la termenul stabilit(f.11 și 12).

P. urmare, excepția invocată apare ca fiind întemeiată, motiv pentru care va fi admisă.

Admițând excepția de netimbrare a recursului, excepție de procedură, absolută și peremptorie, instanța va anula recursul ca netimbrat în temeiul art. 312 al. 1 Cod pr. civilă coroborat cu dispozițiile art. 20 al. 3 din Legea nr. 146/1997.

Având în vedere că recurenții au căzut în pretenții și reținând culpa procesuală a acestora prin declanșarea căii de atac a recursului care a fost anulat ca netimbrat, în temeiul art. 274 Cod pr. civilă care este aplicabil și în recurs( conform art. 316 Cod pr. civilă), tribunalul va dispune obligarea acestora să achite reclamantului-intimat N. P. suma de 1150 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs reprezentând contravaloarea onorariului de avocat, după cum rezultă din chitanța de la f. 15-ds. recurs și contravaloarea cheltuielilor de transport, după cum rezultă din chitanța de la f. 16-ds. recurs.

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

DECIDE:

Admite excepția de netimbrare a recursului, invocată din oficiu.

Dispune anularea recursului declarat de pârâtul G. C., domiciliat în municipiul Câmpulung Moldovenesc, ., jud. Suceava și de intervenientul în nume propriu P. A.-D., prin mandatar G. C., domiciliat în municipiul Câmpulung Moldovenesc, ., jud. Suceava împotriva sentinței civile nr. 1474 din data de 31 octombrie 2011 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în dosarul nr._, reclamant-intimat fiind N. P., domiciliat în municipiul Câmpulung Moldovenesc, ., jud. Suceava, iar intervenientă-intimată fiind C. E., domiciliată în Marcali, 23,_ Kunzeslau, Germania, ca netimbrat.

Dispune obligarea pârâtului-recurent și a recurentului-intervenient în nume propriu să achite intimatului-reclamant suma de 1150 lei cu titlu de cheltuieli de judecată din recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din data de 16 octombrie 2012.

Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,

V. E.-L. L. A. I. G. P. I.

Red. V.E.L.

Jud. A.-A. P.

Tehnored. I.P./2 ex./26.10.2012

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Grăniţuire. Decizia nr. 1926/2012. Tribunalul SUCEAVA