Legea 10/2001. Sentința nr. 1411/2015. Tribunalul SUCEAVA

Sentința nr. 1411/2015 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 22-09-2015 în dosarul nr. 1411/2015

Dosar nr._ - Legea nr.10/2001 -

ROMÂNIA

TRIBUNALUL S.

SECȚIA I CIVILĂ

SENTINȚA NR. 1411

Ședința publică din data de 22 septembrie 2015

Președinte - T. M.

Grefier - P. T.

Pe rol, judecarea acțiunii avînd ca obiect Legea nr.10/2001formulată de reclamantul Z. H., domiciliat în S.U.A., orașul Canton, 1. Rd. MA._ prin avocat E. L., cu sediul în municipiul B. ..14, . în contradictoriu cu pîrîtul Municipiul S. – prin primar, cu sediul în municipiul S. ..5A, jud.S..

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța avînd în vedere că în cauză nu mai sunt invocate alte excepții, formulate alte cereri și de administrat alte probe, declară cercetarea judecătorească încheiată și rămîne în pronunțare.

După deliberare,

TRIBUNALUL

Asupra acțiunii de față constată:

Prin dispoziția nr.632/13.03.2015, Municipiul S. – prin primar a respins notificările nr.31/31.07.2002, nr.236/31.07.2001 și nr.237/31.07.2001 formulate de petentul Z. H., pentru restituirea în natură a imobilului casă de locuit și teren aferent situat în intravilanul municipiului S., ..2, identic cu . clădire și . grădină din CF nr.3313 (fosta CF nr.887) a . de faptul că nu s-a completat documentația aferentă notificărilor cu înscrisuri necesare în scopul fundamentării deciziei.

S-a reținut că față de actele de stare civilă prezentate, petentul nu are calitate de persoană îndreptățită la restituirea imobilului solicitat.

Împotriva dispoziției a formulat plîngere petentul Z. H., solicitînd anularea acesteia și obligarea pîrîtului la emiterea unei noi dispoziții prin care să fie soluționate pe fond notificările formulate la Legea nr.10/2001 în sensul restituirii în natură a imobilului preluat abuziv sau să se propună măsuri reparatorii prin echivalent.

În motivare, a arătat că este născut în România, în municipiul S., la data de 6 mai 1939. Părinții săi au fost H. E. și H. I., așa cum rezultă din certificatul său de naștere eliberat la data de 16.07.1996, legalizat și cu apostilla, depus la dosarul comisiei.

A depus prin mandatarii săi la dosarul comisiei de aplicare a legii nr.10/2001 și certificatul de căsătorie al părinților săi, de asemeni legalizat și cu apostilla, căsătorie încheiată la data de 3.06.1934 în municipiul S..

În anul 1959 părinții săi au fost nevoiți să părăsească România, așa cum rezultă din certificatul de călătorie depus la dosarul comisiei. La dosar s-au mai depus și certificatele de deces ale părinților săi H. E., decedat la data de 19.dec.1977 în Israel și H. I., decedată la data de 26.oct.1990 în Israel.

Din Declarația de Notorietate dată în formă autentică notarială la data de 31.dec.2002 rezultă că este fiul părinților săi H. E., cunoscut și ca H. E. sau Hach E. și H. I., cunoscută și ca H. Iulie sau Hach I..

Din testamentul părinților săi, depus în formă legalizată, rezultă de asemeni filiația sa.

La dosarul comisiei s-a depus procura prin care el l-a împuternicit pe KOCH MOSES, posesor al B.l.nr.0-_-7, la data de 5.07.2001, să formuleze toate cererile și notificările legale pentru redobîndirea imobilelor situate în municipiul S., ..2 și să mandateze un avocat în numele său.

Din toate aceste înscrisuri rezultă că la data intrării în vigoare a legii nr.10/2001 părinții săi erau decedați.

Deși din cuprinsul dispoziției rezultă cu certitudine că notificările au fost respinse pentru lipsa calității sale de persoană îndreptățită la restituire, temeiurile de drept indicate de pîrît sunt referitoare la alte aspecte legale ale legii reparatorii după cum urmează:

Disp.art.l alin.l și 2 se referă la imobilele preluate de Statul Român și la măsurile reparatorii, disp.art.2 alin.l lit.e se referă la imobilele abandonate de proprietari, disp.art.8 alin.l exclude de la aplicarea legii nr.10/2001 terenurile care fac obiectul legilor fondului funciar, disp.art.11 alin.4 se referă la imobilele demolate și regimul lor juridic, iar dispozițiile art.21 alin.4 și 26 din legea reparatorie se referă la imobilele deținute la data apariției legii de către autorităților administrative și la propunerile compensatorii pentru proprietari. Din enumerarea acestor texte de lege nu se poate înțelege exact temeiul legal al respingerii notificărilor și regimul juridic al imobilelor proprietatea părinților săi.

În cauză nu se poate reține ca fiind întemeiată dispoziția legală invocată de pîrît, singura legată de prezenta cauză, și anume disp.art.3 alin.l lit.a, respectiv că sunt îndreptățite la măsuri reparatorii doar persoanele fizice, proprietari ai imobilelor. Așa cum rezultă din înscrisurile depuse, la data apariției legii reparatorii părinții săi erau decedați iar el, descendentul lor, a beneficiat de disp.art.4 pct.2 și 3 din legea nr.10/2001 actualizată.

În dovedire, a înțeles să se folosească de înscrisuri și de dosarul în baza căruia a fost emisă dispoziția.

Municipiul S. – prin primar, în întîmpinare, a solicitat respingerea plîngerii ca nefondată.

A arătat că prin notificările depuse prin intermediul Biroului executorilor judecătorești asociați M. M. M. și T. I. din municipiul S., petentul a solicitat restituirea în natură a imobilului casă de locuit și teren aferent situat în intravilanul municipiului S., ..2, identic cu . clădire și . grădină din CF nr.3313 (fosta CF nr.887) a . calitate de moștenitor al părinților săi H. E. și H. J..

Prin actul de vânzare - cumpărare nr. 1071 din 15 iulie 1934, soții H. E. și H. J. au cumpărat casa nr. 1325 și terenul aferent identic cu . clădire și . grădină din C.F. nr. 887 a corn. cad. S.. Conform adeverinței nr. 2465 din 23 decembrie 1958 a Consiliului Popular al Orașului S., autorii notificatorului au locuit în imobilul situat în municipiul S., ..2, până la data de 23 decembrie 1958 când au plecat în Statul Israel.

Din referatul ce a stat la baza emiterii actului administrativ s-a consemnat faptul că in dosarul aferent notificării au fost depuse acte de stare civilă care fac dovada calității notificatorului de moștenitor al autorilor H. E. și H. J..

Însă, prin adresele nr._ din 19 noiembrie 2001 și nr._ din 26 noiembrie 2006, instituția a pus în vedere reprezentanților notificatorului să completeze documentația cu înscrisuri necesare în scopul fundamentării deciziei: modalitatea de trecere în proprietatea Statului Român, dacă s-au acordat sau nu despăgubiri la momentul exproprierii, originalul sau copii legalizate ale actelor de proprietate. De asemenea, era necesară depunerea de înscrisuri referitoare la descrierea imobilului construcției și determinarea suprafeței terenului aferent în scopul stabilirii eventualelor măsuri reparatorii.

În contextul în care nu s-a răspuns solicitărilor mai sus menționate în mod corect a fost emisă dispoziția. Astfel, au fost respinse notificările privind restituirea în natură a imobilului - casă de locuit și teren aferent situat în intravilanul municipiului S., .. 2, identic cu . clădire și . grădină din C.F. nr. 3313 (fosta C.F. nr. 887) a . de faptul că nu s-a completat documentația aferentă notificărilor cu înscrisuri necesare în scopul fundamentării deciziei.

Prin acte doveditoare în accepțiunea Legii nr. 10/2001 se înțelege:

a) orice acte juridice translative de proprietate, care atesta deținerea proprietății de către o persoană fizică sau juridică (act de vânzare-cumparare, tranzacție, donație, extras carte funciară, act sub semnătură privată încheiat înainte de . Decretului nr. 221/1950 privitor la împărțeală sau înstrăinarea terenurilor cu sau fără construcțiuni și la interzicerea construirii fără autorizare și în măsura în care acesta se coroborează cu alte înscrisuri și altele asemenea);

b) actele juridice care atestă calitatea de moștenitor (certificat de moștenitor sau de calitate de moștenitor, acte de stare civilă care atesta rudenia sau filiația cu titularul inițial al dreptului de proprietate, testament însoțit de certificat de moștenitor sau de calitate de moștenitor);

c ) orice acte juridice sau susțineri care permit încadrarea preluării ca fiind abuzivă [cazurile prevăzute la art. 2 alin. (1) din lege]; în cazul exproprierii prevăzute la art. 11 din lege, sunt suficiente prezentarea actului de expropriere și, după caz, prezentarea procesului-verbal încheiat cu această ocazie ori a acordului la expropriere;

d) orice acte juridice care atestă deținerea proprietății de către persoana îndreptățită sau as cendentul/testatorul acesteia la data preluării abuzive (extras carte funciară, istoric de rol fiscal proces-verbal întocmit cu ocazia preluării, orice act emanând de la o autoritate din perioada respectivă, care atesta direct sau indirect faptul ca bunul respectiv aparținea persoanei respective; pentru mediul rural - extras de pe registrul agricol);

e) în cazul în care construcția a fost demolată, orice act juridic care descrie construcția demolată;

f) expertize judiciare sau extrajudiciare de care persoana îndreptățită înțelege să se prevaleze în susținerea cererii sale;

g) orice alte înscrisuri pe care persoana îndreptățită înțelege să le folosească în dovedirea cererii sale;

h) declarații notariale date de persoana care se pretinde îndreptățită, pe propria răspundere, și care sunt solicitate de unitatea deținătoare sau de entitatea investită cu soluționarea notificării în scopul fundamentării deciziei.

Pe de altă parte, dispozițiile art. 24 în privința dovedirii preluării abuzive, a întinderii dreptului de proprietate precizează:

(l) In absența unor probe contrare, existența și, după caz, întinderea dreptului de proprietate, se prezumă a fi cea recunoscută în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive sau s-a pus în executare măsura preluării abuzive.

2) In aplicarea prevederilor alin. (1) și în absența unor probe contrare, persoana individualizată în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus sau, după caz, s-a pus în executare măsura preluării abuzive este presupusă ca deține imobilul sub nume de proprietar.

Pîrîtul a depus documentația care a stat la baza emiterii dispoziției și a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Verificînd actele și lucrările dosarului, tribunalul constată că acțiunea este nefondată.

Prin notificările nr.31/31.07.2002, nr.236/31.07.2001 și nr.237/31.07.2001, petentul Z. H., a solicitat restituirea în natură a imobilului casă de locuit și teren aferent, situate în intravilan S., ..2, identic cu . clădire și nr.390/4 grădină din CF nr.3313 a . motivarea că este persoană îndreptățită, fiind unicul moștenitor al părinților săi, H. E. și I., care au dobîndit imobilul în baza contractului de vînzare-cumpărare nr.1071/1934.

Ori, art.1(1) din Legea nr.10/2001 dispune că se restituie în natură în condițiile prezentei legi, imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

În acest context pîrîtul a solicitat mandatarei petentului, prin mai multe adrese, să depună înscrisuri din care să rezulte că imobilul în litigiu a făcut obiectul preluării abuzive.

Notificările nu au fost respinse pentru că petentul nu și-ar fi dovedit calitatea de moștenitor al proprietarilor imobilului din ., ci pentru nedovedirea condițiilor cerute la restituire de Legea nr.10/2001.

Potrivit art.249 Cod procedură civilă, cel care face o propunere în instanță trebuie să o dovedească.

Ori, deși prin încheierea din 30 iunie 2015, petentului i s-a pus în vedere, prin apărător, să se prezinte în instanță pentru a-și susține acțiunea, acesta nu a fost reprezentat la termenul fixat și nu a propus probe din care să rezulte modalitatea în care s-a făcut preluarea imobilului, dacă s-au acordat sau nu despăgubiri, precum și întinderea și valoarea acestuia, așa cum, de altfel, i-a cerut și pîrîtul prin adresele nr._/2001 și respectiv nr._/2006, în vederea fundamentării deciziei.

Cum, reclamantul nu a făcut dovada preluării abuzive, în mod corect pîrîtul a respins notificările privind restituirea imobilului din municipiul S. ..2.

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca nefondată, acțiunea avînd ca obiect Legea nr.10/2001formulată de reclamantul Z. H., domiciliat în S.U.A., orașul Canton, 1. Rd. MA._ prin avocat E. L., cu sediul în municipiul B. ..14, ., ., jud.B. în contradictoriu cu pîrîtul Municipiul S. – prin primar, cu sediul în municipiul S. ..5A, jud.S..

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, ce se depune la Tribunalul S..

Pronunțată în ședința publică din 22 septembrie 2015.

Președinte,Grefier,

T. M. P. T.

Red. T.M.

Tehnored.P.T.

Ex.5 – 3 noiembrie 2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Legea 10/2001. Sentința nr. 1411/2015. Tribunalul SUCEAVA