Partaj judiciar. Decizia nr. 187/2012. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 187/2012 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 16-11-2012 în dosarul nr. 187/2012
Dosar nr._ partaj judiciar-contestație în anulare
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 187/2012
Ședința publică de la 16 Noiembrie 2012
Completul constituit din:
PREȘEDINTE L. A.
Judecător D. C. D.
Judecător P. I.
Grefier L. A.
Pe rol judecarea contestației în anulare formulată de contestatorul B. P. împotriva d.c. 975 /10.05.2012 a Tribunalului Suceava dată în dosar nr._ în contradictoriu cu intimații B. S. M. ,G. D. ,B. A.,B. I., B. A. ,B. M. G. - P. M. B. A.,
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă contestatorul, lipsă fiind intimații.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care instanța constată că a fost achitată taxa de timbru și timbrul judiciar, contestația fiind legal timbrată. De asemenea constată că a fost atașat dosarul de fond nr._ .
Instanța constată contestația în anulare în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acesteia.
Contestatorul arată că își menține precizările depuse la dosar în data de 05.11.2012.
Instanța declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra contestației de față, reține următoarele:
P. cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava – Secția civilă la data de 18.09.2012 sub nr. unic E-cris_, contestatorul B. P., în calitate de pârât în dosarul nr._ a formulat contestație în anulare împotriva deciziei civile nr. 975/10.05.2012 pronunțată de Tribunalul Suceava pe care a considerat-o nelegală și netemeinică, solicitând admiterea contestației în anulare, să se dispună casarea deciziei atacate, să se rejudece cauza în fond și să se dispună admiterea acesteia.
Contestatorul a arătat în fapt că pe tot parcursul procesului în dosarul nr._ cel care a solicita atribuirea lucrurilor din casa părintească a fost reclamantul B. M., iar nu el, pârâtul, cum greșit au interpretat instanțele. În dosarul nr._, la termenul de judecată din 16 iunie, prin precizările pe care le-a depus la pg.7, contestatorul a arătat expres că dacă casa nu poate fi locuită, nefiind comod partajabilă, aceasta să fie vândută și totul să se împartă frățește în părți egale. Contestatorul a arătat că deși nu a dorit, instanțele nu au luat în calcul cele enumerate de el și de avocata C. R., i-au atribuit lui toate lucrurile din casă, și la fel și casa, cu obligația de a plăti sultă de 57.875 lei reclamantului B. M..
În concluzie, reclamantul a solicitat casarea sentinței civile nr. 3415/30.07.2012 și anularea deciziei nr. 975 potrivit art. 2673 din Tratatul de funcționare al Uniunii Europene, atribuirea către reclamantul B. M. a casei și a lucrurilor uzate și fără valoare.
Intimatul B. M. a formulat întâmpinare la contestația în anulare solicitând în primul rând precizarea obiectului contestației, întrucât contestatorul a făcut referire atât la sentința civilă nr. 3415/30.07.2012 cât și la decizia civilă nr. 975 pronunțată de Tribunalul Suceava. De asemenea, intimatul a solicitat respingerea ei, pentru considerentul că aceasta nu se încadrează în motivele prevăzute expres de art. 317 și 318. Motivele invocate fac obiectul reluării discuțiilor purtate în instanțele anterioare, care s-au pronunțat definitiv și irevocabil asupra acestor aspecte, care puteau fi invocate și susținute în recurs. Ca atare, a apreciat ca fiind inadmisibilă contestația în anulare.
P. întâmpinare, intimatul a solicitat judecarea contestației și în lipsa sa.
Contestatorul a adus precizări asupra contestației, arătând că obiectul ei îl reprezintă decizia nr. 975/2012, decizie care a fost dată și interpretată greșit numai datorită sentinței civile 3415/30.06.2012, și arătând că nu s-au luat în considerare cerințele sale exprimate de avocat C. R. din 10 decembrie 2009, el nefiind de acord cu atribuirea în totalitate a imobilului întrucât nu dispune de mijloace financiare pentru achitarea sultei, instanța neținând cont de testamentul fratelui părților, B. G., care dorea ca totul să fie împărțit în cote egale. De asemenea, contestatorul nu a solicitat nici atribuirea bunurilor imobile, a susținut că pretențiile reclamantului B. M. sunt neîntemeiate, că nu a avut resurse pentru plata unei noi expertize.
În vederea soluționării contestației s-a dispus atașarea dosarului nr._ .
Analizând contestația de față, Tribunalul reține că aceasta este nefondată pentru considerentele ce urmează.
Potrivit dispozițiilor art. 318 alin. 1 C. proc. civ., hotărârile instanței de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
Textul consacră contestația în anulare specială, cale extraordinară de atac de retractare, deschisă exclusiv pentru situațiile limitativ prevăzute în cuprinsul său, în sensul art. 318 C. proc. civ., prin „greșeală materială” înțelegându-se orice greșeală materială de ordin procedural, evidentă, de o asemenea gravitate încât a avut drept consecință darea unei soluții greșite. Cu alte cuvinte, trebuie să fie vorba despre acea greșeală pe care o comite instanța de recurs prin confundarea unor elemente importante și care determină soluția pronunțată, legea având în vedere greșeli materiale cu caracter procedural care au dus la pronunțarea unor soluții eronate, iar nu greșita apreciere a probelor sau greșita interpretare a legii, care reprezintă motive de reformare a hotărârii. P. urmare, greșelile instanței de recurs care deschid calea contestației în anulare sunt greșeli de fapt, în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului.
P. contestația de față, contestatorul B. P. nu invocă însă o greșeală materială, adică o eroare evidentă, privind neobservarea de către instanță a unui act de procedură cu privire la care nu s-a făcut nicio judecată, ci critică modul în care instanța a soluționat cauza de partaj și a dispus atribuirea bunurilor partajabile și stabilirea sultei..
Faptul că dezlegarea instanței s-ar datora unei interpretări greșite a voinței și poziției procesuale a contestatorului-pârât, ori a testamentului decujusului B. G., în pofida cererii sale de anu-i fie atribuit imobilul casă și bunurile mobile ce se găseau în acesta, nu reprezintă însă o eroare materială în sensul impus de art. 318 C. proc. civ., ci, eventual, ar putea constitui una de judecată vizând aplicarea art. 6739, 67310, 67311 C. proc. civ., a cărei analizare și remediere nu este însă posibilă pe calea contestației în anulare
D. pentru care, fiind găsită neîntemeiată, contestația de față urmează a fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca nefondată contestația în anulare formulată de contestator B. P. domiciliat în Suceava, .,., . împotriva d.c. 975 /10.05.2012 a Tribunalului Suceava dată în dosar nr._ în contradictoriu cu intimații B. S. M. domiciliat în Câmpulung Moldovenesc, ., .,.,jud. Suceava, G. D. domiciliată încom. Salcea,jud. Suceava, B. A. domiciliată în com. Salcea, ., jud. Suceava,B. I. domiciliat în com. Salcea, ., jud. Suceava, B. A. domiciliată în com. Salcea, ., jud. Suceava, B. M. G. - P. M. B. A., domiciliată în oraș Salcea, nr.261, jud. Suceava.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16.11.2012.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
L. A. D. C. D. P. I. L. A.
Red D.C.D..
Tehnored.L.A.
2 ex./28.11.2012
| ← Fond funciar. Decizia nr. 2252/2012. Tribunalul SUCEAVA | Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 2308/2012. Tribunalul... → |
|---|
