Partaj judiciar. Decizia nr. 2177/2013. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2177/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 08-10-2013 în dosarul nr. 2177/2013
Dosar nr._ - partaj judiciar -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA Nr. 2177
Ședința publică de la 08 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. L. V.
Judecător L. C.
Judecător A. S.
Grefier A. P. G.
Pe rol, pronunțarea asupra recursului declarat de către recurentul – reclamant D. I., împotriva sentinței civile nr. 768/08.04.2013 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosar nr._, intimat – pârât – reclamant fiind D. – D. E. și intimat – pârât D. C..
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din data de 01 octombrie 2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, redactată separat, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța pentru a da posibilitatea reclamanților recurenți, prin apărător, să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru azi,08 octombrie 2013.
După deliberare,
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin cererea adresată primei instanțe și înregistrată inițial sub nr._ din 20 aprilie 2010, reclamantul D. I. a chemat în judecată și personal la interogatoriu pe pârâții D. C. și D. – D. E., pentru ieșirea din indiviziune – privind bunurile succesorale care au aparținut defunctului D. C. (cu ultimul domiciliul în orașul Dolhasca, județul Suceava, decedat la data de 9 octombrie 2001), lichidarea stării de indiviziune dintre părți prin constituirea de loturi care să fie atribuite în natură, compensarea inechităților dintre loturi și compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivare, a arătat că la data de 9 octombrie 2001 a decedat D. C., conform certificatului de deces anexat, după care au rămas în calitate de moștenitori: reclamantul și pârâții, în calitate de descendenți, conform arborelui genealogic anexat la cerere.
Masa succesorală rămasă după defunctul D. C. fiind compusă din următoarele bunuri:
- o casă de locuit cu o vechime de peste 60 de ani și un grad de uzură de peste 70%, în valoare de 3.000 lei;
- un grajd pentru vite cu aceiași vechime și același grad de uzură, în valoare de 1.500 lei;
- un coteț pentru păsări, în valoare de 100 lei;
- o magazie pentru lemne cu aceiași vechime și grad de uzură, în valoare de 100 lei;
- suprafața de 500 mp teren pe care se află amplasate construcțiile nominalizate mai sus, învecinată cu: R. loan, D. C., M. G., pârâu, în valoare de 200 lei;
- suprafețele de teren nominalizate în T.P. nr. 2695/1997 și nr. 2609/1997, respectiv:
- suprafața de 1.000 mp teren arabil, situat în extravilanul satului Sîndeni, la locul numit „Malaiște", învecinată cu: O. P., drum, Amariucăi Agurița, D. C., în valoare de 200 lei;
- suprafața de 700 mp teren arabil, situat extravilanul satului Sîndeni, la locul „Rămășițe", învecinată cu: Ț. Gh., hotar, D. D., râul Siret, în valoare de 150 lei;
- suprafața de 1800 mp teren arabil, situat în extravilanul satului Sîndeni, la locul „D. Chetrei", învecinată cu: O. Gh., drum, Gheorghițoaia V., pădure, în valoare de 200 lei;
- suprafața de 700 mp teren arabil, situat în extravilanul satului Sîndeni, la locul „Prund Sîndeni", învecinată cu: M. I., râul Siret, L. Gh., drum, în valoare de 150 lei;
- suprafața de 1500 mp teren arabil, situat în extravilanul satului Sîndeni, la locul „Hlei", învecinată cu: L. Gh., T. Gh., B. V., R. I., în valoare de 300 lei;
- suprafața de 1500 mp teren arabil, situat în extravilanul satului Sîndeni, la locul „D.Greierului", învecinată cu: L. A., pădure, T. M., capete ogoare, cu o valoare de 300 lei;
- suprafața de 1700 mp teren fânețe, situată în extravilanul satului Sîndeni, la locul „Zâmbroaia", învecinată cu: C. I., drum, A. Gh., drum, în valoare de 200 lei;
- suprafața de 674 mp teren fânaț, situat în extravilanul satului Sîndeni, la locul „Mălăiște", învecinată cu: O. P., D. C., Amariucai A., drum, în valoare de 70 lei;
- suprafața de 5000 mp teren arabil, situat în intravilanul satului Sîndeni, la locul „Siliștea", învecinată cu: O. Gh., D J 208, Curpan Gh., drum, în valoare de 800 lei;
- suprafața de 900 mp teren arabil, situat în intravilanul satului Sîndeni, la locul „Prund G.", învecinată cu: F. I, râul Siret, D. T., D J 208, în valoare de 200 lei;
- suprafața de 1000 mp teren arabil, situat în intravilanul satului Sîndeni, la locul „În G.", învecinată cu: R. I., D., M. Gh., D. C., în valoare de 400 lei;
- suprafața de 1300 mp teren fânaț, situat în intravilanul satului Sîndeni, învecinată cu: R. I., D. C., M. Gh., D. C., în valoare de 200 lei;
- suprafața de 1000 mp teren la locul „În Gradină", în intravilanul satului Sîndeni, învecinată cu: R. I., drum comunal, M. Gh., D. C., în valoare de 300 lei;
- suprafața de 4400 mp teren arabil, situat în extravilanul satului Sîndeni, la locul „Balta Morii", învecinată cu: V. C., D. C., B. S., capete ogoare, în valoare de 500 lei;
- suprafața de 1800 mp teren arabil, situat în extravilanul satului Sîndeni, la locul numit „Dealul Guliei", învecinată cu: Strapuca C., hotar, G. V., Șomuz, în valoare de 200 lei;
- suprafața de 4500 mp teren arabil, situat în extravilanul satului S., la locul numit „Zimbroaia", învecinată cu: M. I., drum, D. D., râul Siret, în valoare de 500 lei;
- suprafața de 2500 mp teren arabil, situat la locul extravilan .", învecinată cu: moștenitori Iosubescu, D. C., P. I., drum, în valoare de 300 lei;
- suprafața de 1000 mp teren pășune, situat în extravilanul satului Sîndeni, la locul numit „Prund curte", învecinat cu: moștenitori Iosubescu, râul Siret, P. I., D. C., în valoare de 200 lei;
- suprafața de 900 mp teren pășune, situat în extravilanul satului Sîndeni, la locul numit „Prund Păvăleni", învecinată cu: moștenitori R., râul Siret, moștenitori R., hotar 100 lei;
- suprafața de 1800 mp teren fânețe, situat în extravilanul satului Sîndeni, la locul numit Dealul Guliei, învecinată cu: Crișmaru S., I. C., G. C., pădure, în valoare de 200 lei;
- suprafața de 500 mp teren neagricol, situat în extravilanul satului Sîndeni, la locul „Balta Morii", învecinată cu: Vagher C., râul Siret, B. S., D. C., în valoare de 50 lei.
A apreciat cotele ce se cuvin fiecărei părți ca fiind de 1/3 din întreaga masa succesorală.
În concluzie, a solicitat, admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
În drept, a invocat – dispozițiile art. 728, 1704, 1705 cod civil și art. 274 Cod de procedură civilă.
Prin întâmpinare și cerere reconvențională (filele 47-48 dosar), pârâta D. D. E. a arătat că este de acord cu acțiunea formulată de reclamant, respectiv partajarea masei succesorale după autorul părților – defunctul D. C., nu însă și cu valorile precizate în acțiune, apreciind că acestea nu reflectă prețul pieții și nici un alt criteriu obiectiv.
Pe cale reconvențională, pârâta a solicitat completarea masei succesorale cu imobilul – bucătărie – în suprafață de 89 m.p. identificat sub nr. 1 CC în planul de amplasament și delimitare atașat la fila 49 dosar.
Totodată, a mai solicitat să-i fie atribuite în natură . ari identificată sub nr. 567 și bucătăria notată 1CC pe planul de amplasament și delimitare a bunului imobil atașat la dosar și ca, reclamantul să depună la dosar testamentul defunctului.
La termenul din 23.08.2011, în cauză a fost formulată în temeiul art. 49 și următoarele Cod procedură civilă, de către S. I., cerere de intervenție în interes propriu (filele 223-224 dosar fond) prin care s-a solicitat, în contradictoriu cu părțile și în baza probatoriului ce se va administra, constatarea vânzării-cumpărării uneia dintre suprafețele de teren ce face obiectul masei de partaj, cu pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic.
În motivarea cererii de intervenție s-a arătat că, în anul 2003, intervenientul a încheiat cu defuncta D. S. (autoarea părților), o convenție de vânzare-cumpărare materializată într-un înscris sub semnătură privată, prin care defuncta i-a transmis dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 3.600 mp, arabil, intravilan, situat pe raza localității Dolhasca, la locul numit „Prund – Dealul Morii”, învecinată cu: moștenitori C. C. la Nord, drum – la Est, C. I. – la Sud și Drum – la Vest, vânzare care s-a făcut în baza adeverinței de proprietate.
În drept, a invocat dispozițiile art. 1020 și următoarele Cod civil.
La termenul din 15.09.2011, cererea de intervenție în interes propriu a fost admisă în principiu, iar la termenul din 07.10.2011, judecarea acesteia a fost disjunsă (cu formarea unui alt dosar separat, pentru care a fost fixat ca termen de judecată data de 03.11.2011).
Prin sentința civilă nr. 2205/18.10.2011 instanța a admis cererea principală, a dispus ieșirea din indiviziune atribuind în lotul reclamantului si pârâtului D. C. suprafața de 22,732 mp. teren, conform variantei II din raportul de expertiză întocmit de experta A. M., iar în lotul pârâtei D. E. suprafața de 10.256 mp., conform variantei II din același raport. De asemenea s-a atribuit în lotul reclamantului casa și anexele, obligând pârâții la plata de sulte.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta D. E., apreciind că în mod greșit prima instanță a ignorat complet solicitările sale și că nu s-au respectat normele legale cu privire la partajarea în natură a bunurilor comod partajabile.
Prin decizia nr.2017/23.10.2012 Tribunalul Suceava a admis recursul declarat de pârâtă, a casat sentința trimițând cauza spre rejudecare aceleași instanțe.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei Fălticeni sub nr._ /27.11.2012.
Pentru termenul de judecată din data de 25.01.2013 reclamantul a formulat precizări la acțiune prin care a solicitat să se constate imposibilitatea acceptării variantei I, agreată de pârâta D. D. E. și menținerea ca optimă a variantei II de lotizare, omologată de prima instanță pe baza concluziilor expertului, potrivit sentinței civile nr. 2205/18.10.2011.
A solicitat a se emite adresă expertului pentru a reitera concluziile derivate din raportul de expertiză cu privire la pertinența variantei II de lotizare, omologată de instanța de fond.
Potrivit dispozițiilor instanței de casare, în cauză a fost întocmit un supliment la raportul de expertiză de către experta A. M. prin care s-a propus o nouă variantă de lotizare, varianta a III a.
Prin sentința civilă nr. 768/08.04.2013, prima instanță a admis acțiunea civilă de partaj succesoral.
A constatat deschisă succesiunea defunctului D. C. decedat la 09.10.2001.
A constat că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului se compune din suprafețele de terenuri cuprinse în T.P. nr. 2609/1997 și nr. 2695/1997 precum și construcțiile (casă de locuit și anexe) situate în localitatea Sândeni, oraș Dolhasca, județul Suceava în valoare totală de 55.098,3 lei.
A constat că au calitate de moștenitori reclamantul D. I. și pârâții D. C., D. D. E. în calitate de descendenți de gr.I, cu cote legale de 1/3 fiecare, contravaloarea cotei fiecăruia fiind de 18.366,1 lei.
A dispus ieșirea din indiviziune.
A omologat raportul de expertiză A. M. varianta a II a de lotizare pentru terenurile extravilan și a procedat la formarea și atribuirea de loturi copărtașilor.
A obligat reclamantul D. I. și pârâtul D. C. să plătească suma de 2.913 lei pârâtei D. -D. E. cu titlu de sultă.
A obligat pârâții să plătească reclamantului suma de 4679,33 lei, câte 2339,66 lei fiecare cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Propunerile de lotizare întocmite de către experta A. M. după casarea cauzei cu trimitere spre rejudecare au fost fondate în ceea ce privește terenurile din intravilan (filele 29-32 dosar).
De asemenea, atribuirea construcției bucătărie de vară către pârâta reclamantă este posibilă și nu ar afecta uzul și utilitatea celorlalte loturi atribuite celorlalți comoștenitori care vor primi celelalte loturi în folosință în ..
Susținerile reclamantului pârât D. I. și ale pârâtului D. C. referitoare la imposibilitatea atribuirii construcției bucătărie de vară către pârâta reclamantă au fost respinse ca nefondate în măsura în care stabilirea și formarea de loturi în natură este preferabilă față de cea prin echivalent, iar D. D. E. a dorit să se folosească de imobil în perioada verii.
În plus, conform schiței de la fila 31 dosar, stabilirea lotului marcat cu culoarea albastră în favoarea pârâtei reclamante nu a fost de natură să afecteze accesul reclamantului și a pârâtului la casa de locuit cu anexe deoarece ieșirea la . realiza fără inconveniente majore prin oricare latură a parcelei marcate cu culoarea galben.
Instanța a constatat că este lipsit de relevanță faptul că pârâtei reclamante i s-ar atribui o suprafață mai mică din .” față de ceilalți doi moștenitori în condițiile în care se poate asigura în acest mod o utilizare eficientă și posibilă a terenului aferent bucătăriei de vară.
Pentru aceste motive instanța a omologat varianta a III-a întocmită de către expert A. M. (filele 28-31) în concordanță cu îndrumările deciziei de casare nr. 2017/23.10.2012 pronunțate în recurs de către Tribunalul Suceava în același dosar.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul D. I..
În motivarea acțiunii arată că, modalitatea în care s-a dispus ieșirea din indiviziune cu privire la terenul din intravilan și atribuirea bucătăriei de vară cu beci în lotul pârâtei – reclamante este inechitabilă și implică o imposibilitate de folosire a construcțiilor și a casei de locuit.
Precizează că, potrivit variantei III din expertiza topo, în preambul expertul arată că varianta propusă de către pârâta D. – D. E. presupune mai multe inconveniente pentru ceilalți moștenitori.
Astfel, suprafața ce i s-ar atribui acesteia ar afecta . locuit a reclamantului, implicând schimbarea intrării.
Tot astfel, arată că, în lotul pârâtei – reclamante ar intra mai mult de jumătate din suprafața pe care o însumează cele trei parcele dinspre . totalul de 1936 mp cât cumulează parcelele 1CC + 2 Liv + Vie +3A1) care sunt cantitativ superioare ca teren celorlalte 2 parcele 3A2 și 4NP din care, îi revin suprafețe foarte mici comparativ cu cele atribuite celorlalte două părți în proces.
Mai arată că, prin lotizarea terenurilor funcție de varianta nr. II din raportul de expertiză topo se efectuează o lotizare echitabilă în concordanță cu disp. art. 741 – 744 Vechiului Cod civil.
În consecință, a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Intimata D. – D. E. și-a exprimat poziția față de recursul promovat de reclamant prin întâmpinare, solicitând respingerea acestuia. În motivare, arată că, în prezenta cauză, nu este dat niciunul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă, și în consecință solicită respingerea recursului ca nefondatt și obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată.
Cererea a fost întemeiată în drept în conformitate cu dispozițiile art. 115 Cod procedură civilă.
Examinând sentința, prin motivele de recurs invocate și în raport de ansamblul probelor ce s-au administrat în dosar, Tribunalul va confirma sentința atacată apreciind că aceasta își găsește susținere în probatoriul administrat a cărui judicioasă analiză a condus la stabilirea unei situații de fapt și la pronunțarea unei hotărâri temeinice și legale.
Contrar susținerilor recurentului, se apreciază că modalitatea prin care s-a dispus ieșirea din indiviziune cu privire la terenurile ce fac obiectul litigiului dintre părți, aleasă de instanța de fond, implică o partajare echitabilă a patrimoniului defunctului D. C., în acord cu dispozițiile art. 741 din Codul civil și ale art. 673 ind. 9 Cod procedură civilă.
Cu privire la modalitatea de împărțeală, prin art. 741 Cod civil, s-a instituit principiul potrivit căruia la formarea loturilor trebuie să se dea fiecărei părți, pe cât posibil, aceeași cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creanțe, de aceeași natură și valoare. Numai astfel se poate asigura deplina egalitate între moștenitori, urmărindu-se ca prin împărțeală fiecare să primească în natură partea din bunuri la care este îndreptățit.
Necontestat că în aprecierea sa, instanța trebuie să țină seama de împrejurările de fapt și în primul rând de disproporția existentă între cotele părți cuvenite copărtașilor, de natura bunului și de posibilitatea de a fi valorificat în cât mai bune condiții din punct de vedere economic, de ocupația copărtașilor și de alte criterii similare.
În contextul celor arătate, e evident că varianta III din raportul de expertiză aleasă de instanța de fond, la lotizare, corespunde cel mai bine tuturor acestor criterii enunțate și necesității ca în urma partajului fiecare moștenitor să primească bunuri de aceeași calitate și cantitate.
Cum pârâta – intimată D. - D. E. a probat că nu are o altă locuință în localitatea Sîndeni, . procedat prima instanță la atribuirea în lotul acesteia, a bucătăriei de vară.
Susținerile reclamantului – recurent referitoare la inconvenientele acestei atribuiri nu pot fi primite de instanța de recurs.
Astfel, această variantă de lotizare, nu este în măsură să afecteze accesul reclamantului și al pârâtului – intimat D. C. la casa de locuit cu anexe gospodărești, câtă vreme, așa cum a rezultat din probe, ieșirea la . realiza fără inconveniente majore prin oricare latură a parcelei de teren marcate cu culoarea galben în raportul de expertiză.
Este apoi lipsit de relevanță faptul că pârâtei i s-ar atribui o suprafață mai mică din intravilan comparativ cu cele atribuite celorlalte părți în proces, câtă vreme, prin această variantă se asigură o utilizare eficientă și posibilă a terenului aferent bucătăriei de vară și a terenului aferent casei cu anexe gospodărești.
Pe de altă parte, astfel cum rezultă din planul de situație a raportului de expertiză depus (fila 162 dosar fond), varianta II propusă de expert și pretinsă de reclamant, este inechitabilă, întrucât, potrivit acestei variante, i s-ar atribui în lot pârâtei – intimate doar grajdul care este impropriu de a fi locuit, iar deschiderea parcelei colorată cu verde la stradă ar fi foarte mică, respectiv de aproximativ 10 m.
Faptul că pârâta ar veni să locuiască doar într-o anumită perioadă din an în bucătăria de vară, nu prezintă relevanță în cauză.
Nici motivul că bucătăria de vară ar fi într-o stare avansată de degradare, nu poate fi reținut de instanța de recurs, câtă vreme imobilul nu este în lotul recurentului, iar intimata a solicitat atribuirea bucătăriei în lotul său chiar și în această stare avansată de degradare și uzură.
În contextul celor de mai sus, găsind că motivațiile recurentului sunt nejustificat formulate și că soluția primei instanțe este legală și temeinică, în baza dispoziției art. 312 Cod procedură civilă, Tribunalul va respinge recursul ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursul declarat de către recurentul – reclamant D. I., cu dom. în ., împotriva sentinței civile nr. 768/08.04.2013 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosar nr._, intimat – pârât – reclamant fiind D. – D. E., cu dom. în Sighișoara, ., jud. M., și intimat – pârât D. C., cu dom. în București, sector 1, ., jud. I., ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din data de 08 octombrie 2013.
Președinte: Judecător: Judecător: Grefier:
V. E. L. C. L. S. A. G. A. P.
Red. C.L.
Jud. fond B. V.
Tehnored. G.A.P.
2 ex/01.11.2013
| ← Anulare act. Decizia nr. 2167/2013. Tribunalul SUCEAVA | Pretenţii. Decizia nr. 2197/2013. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
