Prestaţie tabulară. Sentința nr. 197/2013. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 197/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 15-10-2013 în dosarul nr. 2208/2013
Dosar nr._ -prestație tabulară-
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 2208
Ședința publică din data de 15 octombrie 2013
Președinte C. L.
Judecători S. A.
V. E.-L.
Grefier R. M.
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanta ., împotriva sentinței civile nr.197 din 18 februarie 2012 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc (dosar nr._ ), pârâți intimați fiind Z. R. și D. E..
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns consilier juridic S. M. pentru reclamanta recurentă, lipsă fiind intimații.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Consilier juridic S. M. depune la dosar delegație de reprezentare pentru reclamanta recurentă, taxa judiciară de timbru în sumă de 20 lei și timbru judiciar de 0,3 lei.
Fiind întrebată, reprezentanta recurentei arată că nu mai are alte cereri de formulat în cauză, excepții de invocat și probe de solicitat.
Având în vedere că în cauză nu mai sunt invocate alte excepții, formulate alte cereri și probe de administrat, instanța declară cercetarea judecătorească încheiată și acordă cuvântul la dezbateri pe fondul cauzei.
Reprezentanta recurentei a solicitat admiterea recursului, desființarea sentinței și admiterea acțiunii. A precizat faptul că în prezent terenul este stăpânit de .> Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față, constată:
P. cererea adresată Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc la data de 30.10.2012, reclamanta . a solicitat în contradictoriu cu pârâții Z. R. și D. E., aceștia din urmă cu domiciliu necunoscut, să se constate că între coindivizarii tabulari ai CF –ului nr. 488 V. a avut loc un partaj voluntar în urma căruia în lotul lui Z. R. i-a revenit suprafața de 1123 mp teren fânaț identic cu parcelele nou formate nr. 3877/222 de 500 mp teren fânaț și 3877/223 de 623 mp teren fânaț, provenite din ./2 din CF 488 V..; să se constate că reclamanta a folosit aceste parcele de teren anterior anului 1938 și a uzucapat terenul conform art. 1472 cod civil și să se dispună întabularea comunei V. cu dreptul de proprietate astfel dobândit asupra parcelelor de teren în cartea funciară.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că Z. R. este plecată din . 1938, nemaiștiindu-se nimic de atunci despre ea, terenul fiind preluat ca bun fără stăpân, deținut și folosit de atunci de către . în prezent.
S-a mai precizat de către reclamantă că terenul a trecut în proprietatea Comunei V. care de-a lungul timpului a exercitat o posesie publică utilă, neviciată, continuă și sub nume de proprietar mai bine de peste 40 de ani.
Cererea a fost motivată în drept pe disp. art. 1472 Cod civil Bucovinean, art. 111 Cod proc. civilă și art. 24 din Decretul – Lege nr. 115/1938.
P. sentința civilă nr.197 din 18 februarie 2012 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc s-a respins acțiunea, ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut următoarele:
Terenul în suprafață de 1123 mp este identic cu parcelele nr. 3877/222 de 500 mp și 3877/223 de 623 mp nou formate, provenite din ./2, din C.F. 488 a . dreptul de proprietate este înscris pentru Z. R. și D. E., în baza actului nr. 39/12 din 17.04.1920 și Mendel S. în baza actului fără număr din 05.04.1937, cu cota de ¼ .
În cauză reclamanta a solicitat constatarea dobândiri dreptului de proprietate pentru această suprafață de teren, prin prescripția achizitivă reglementată de Codul Civil Bucovinean, ceea ce presupune că posesia a început înainte de anul 1938, când a intrat în vigoare Decretul-Lege Nr.115/1938.
Pentru dobândirea dreptului de proprietate prin prescripția achizitivă, indiferent de actul normativ invocat, legea prevede să existe o posesie utilă, adică neviciată, calitățile posesiei, cerute și pentru uzucapiune, fiind acelea ca posesia să fie continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și exercitată sub nume de proprietar, care să fie exercitată într-un termen fixat de lege.
Uzucapiunea apare ca o sancțiune împotriva vechiului proprietar care dă dovadă de lipsă de diligență, iar în cazul drepturilor tabulare, posesia cerută în termenul prevăzut de lege se exercită împotriva celor înscriși în cartea funciară.
Art. 1498 Cod civil bucovinean, act normativ invocat în dovedirea uzucapiunii prevede că cel ce a dobândit prin uzucapiune un bun sau un drept poate să urmărească prin justiție recunoașterea dreptului său de proprietate în contra vechiului proprietar.
În speța de față instanța a reținut că nici unul din cei doi martori audiați nu au putut preciza suprafața terenului sau că acesta ar fi îngrădit. Din contra, ambii martori au confirmat că acolo a fost o suprafață mai mare de teren de aproape 4 ha, care a fost parcelat de Primăria V. și atribuit oamenilor din . parcele parte sunt îngrădite iar o parte nu iar ei nu pot preciza exact care din acestea este ..
Din adresa comunei V. nr. 1244/14.02.2013 rezultă că în evidența primăriei nu există documente din care să reiasă suprafața inițială deținută de Z. R. și Druckman Eising, și nici suprafața care s-a atribuit din aceasta persoanelor fizice de-a lungul timpului.
Verificând dosarul nr._ atașat la prezentul dosar, instanța a constatat că aceste parcele au făcut obiectul unui alt litigiu, fiind solicitate a fi dobândite ca efect al uzucapiunii întemeiată pe Codul civil bucovinean, de N. R.. P. Decizia nr. 1566/08.10.2009 a Tribunalului Suceava, irevocabilă, a fost respinsă acțiunea, constatându-se cu prezumția de lucru judecat că din întreg probatoriul administrat reiese că aceste parcele au făcut obiectul Legii nr. 18/1991, fiind pusă în discuție reconstituirea dreptului de proprietate al lui V. Tecla (posesoarea terenului după cum reiese din actele din acel dosar) în condițiile acestui act normativ, prin urmare neputând exista și o posesie sub forma cerută de uzucapiunea din Codul Civil bucovinean. În acest sens este relevantă Decizia nr. 621/16.11.1991 emisă de Prefectura Județului Suceava și aflată la fila 21 din dosarul nr._ prin care s-a dispus restituirea unor terenuri agricole din proprietatea statului și administrarea Primăriei comunei V. foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora. De altfel, chiar Primăria Comunei V. prin adresa 3266/24.04.2009 aflată la fila 71 din dosarul nr._ confirmă că pe aceste parcele i s-a reconstituit posesoarei V. Tecla o suprafață de 0,15 ha teren în temeiul Legii nr. 18/1991. în acest sens a fost și depus la prezentul dosar Titlul de proprietate nr. 1398/22.12.2009 emis pe numele V. Tecla.
Ori, atâta timp cât pe aceeași parcelă inițială solicitată în prezentul dosar s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza Legii speciale a fondului funciar – Legea nr. 18/1991, nu se poate vorbi în speță de existența unei posesii publice exercitate de . continuu, netulburat de nimeni și sub nume de proprietar.
În cauză, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de Codul civil Bucovinean, instanța a respins acțiunea ca nefondată.
Împotriva sentinței civile a declarat recurs reclamanta ., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele de recurs depuse la fil.4-6 dosar a arătat următoarele:
In fapt, a solicitat ca în cauză să se emită o hotărâre prin care să se constate că în favoarea Comunei V. a intervenit uzucapiunea de peste 40 ani conform art. 1472 Cod civil bucovinean, art.111 din codul de procedura civilă aplicat anterior datei de 15 februarie 2013 și art.24 din Decretul-Lege nr.115/1938, asupra terenului în suprafață totală de 1123 mp identică cu parcelele nou formate nr. 3877/222 de 500 mp teren fânaț și 3877/223 de 623 m.p. teren fânaț, provenite din ./2 din C.F. nr. 488 V. și să se dispună intabularea Comunei V. cu dreptul de proprietate astfel dobândit asupra parcelelor de teren în Cartea Funciara.
Astfel, au arătat că terenul ce a fost deținut anterior în Cartea Funciară de intimata Z. R. a trecut în posesia și proprietatea Comunei V. care încă din 1938 de-a lungul timpului a exercitat o posesie publică utilă, neviciată, continuă și sub nume de proprietar mai bine de peste 40 de ani. La dosarul cauzei au depus planurile de amplasament ale suprafețelor, înscrisuri și au fost audiați martori.
Apreciază ca fiind netemeinică motivarea primei instanțe pe care se bazează soluția de respingere a acțiunii formulate pronunțată în sentința civilă nr.197/2012, aceea că în speță nu se poate vorbi de existența unei posesii publice exercitate de . continuu, netulburat de nimeni și sub nume de proprietar întrucât pe terenul învecinat cu suprafețele din litigiu - care în vechea carte funciară apare deținut tot de Z. R. - s-a reconstituit pentru alte persoane fizice dreptul de proprietate în baza Legii 18/1991 privind fondul funciar și critică soluția adoptată pentru următoarele motive:
- împrejurarea că pe suprafețele de teren învecinate cu cele revendicate în prezenta cauză . în posesie în baza Legii 18/1991 și alte persoane fizice, aceasta nu dovedesc că ar fi fost întreruptă posesia publică exercitată de . de teren din prezentul litigiu în mod continuu, netulburat de nimeni și sub nume de proprietar ci dimpotrivă, evidențiază dreptul de dispoziție al Comunei V. asupra întregului teren ce a fost deținut anterior în cartea funciară de Z. R., care fiind trecut în posesia și proprietatea comunei, sub nume de proprietar a pus ulterior în posesie alte persoane fizice la apariția Legii 18/1991;
- la apariția Legii 18/1991 privind fondul funciar reconstituirea dreptului de proprietate nu se făcea pe vechiul amplasament al foștilor proprietari deposedați abuziv de către stat, inexistând obligația legală la aceasta, astfel încât majoritatea persoanelor îndreptățite la reconstituire au fost puse în posesie de către comună pe amplasamente de teren aflate în domeniul privat al comunei indiferent de modalitatea în care anterior apariției Legii nr.18/1991 respectivele amplasamente de teren au fost trecute și preluate în domeniul privat al comunei.
Față de cele arătate, a solicitat admiterea recursului, desființarea sentinței și admiterea acțiunii.
În drept, a invocat prevederile art.25 alin.1 și art.27-cap.III din NCPC, disp.art.1472 Cod civil bucovinean, art.111 și art.3041Cod procedură civilă și art.24 din Decretul – Lege nr.115/1938.
Examinând sentința prin motivele de recurs invocate și în raport de ansamblul probelor ce s-au administrat în dosar tribunalul va confirma soluția atacată apreciind că aceasta își găsește suport în probatoriul administrat a cărui judicioasă analiză a condus la stabilirea unei situații de fapt și la pronunțarea unei hotărâri temeinice și legale.
Contrar susținerilor recurentei, este a se reține că prima instanță a realizat o judicioasă interpretare și aplicare a dispozițiilor art.1472 din Codul Civil Bucovinean, ale art.111 Cod procedură civilă și ale textului reglementat de art.24 din Decretul-Lege nr.115/1938, respingând acțiunea reclamantei de constatare a dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra terenului din litigiu.
În speță reclamanta a solicitat constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune pentru suprafața de 1123 mp teren situată în . Codului civil Bucovinean, ale Decretului-Lege nr.115/1938 și cele ale art.111 Cod procedură civilă.
Întemeiat a apreciat instanța de fond că pentru dobândirea dreptului de proprietate prin prescripție achizitivă indiferent de actul normativ invocat, legea prevede că trebuie să existe o posesie utilă, adică neviciată, calitățile posesiei, cerute și pentru uzucapiune, fiind acelea ca posesia să fie continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și exercitată sub nume de proprietar, și să fie exercitată într-un termen fixat de lege.
Necontestat că uzucapiunea apare ca o sancțiune împotriva vechiului proprietar care dă dovadă de lipsă de diligență, iar în cazul drepturilor tabulare, posesia cerută în termenul prevăzut de lege se exercită împotriva celor înscriși în cartea funciară.
Art. 1498 Cod civil bucovinean, act normativ invocat în dovedirea uzucapiunii prevede că cel ce a dobândit prin uzucapiune un bun sau un drept poate să urmărească prin justiție recunoașterea dreptului său de proprietate în contra vechiului proprietar, iar în dovedirea pretențiilor sale, reclamantul a solicitat administrarea probei cu martori.
În speța de față, așa cum în mod corect a reținut instanța de fond, nici unul din cei doi martori audiați nu au putut preciza suprafața terenului sau că acesta ar fi îngrădit, din contră, ambii martori confirmând că acolo a fost o suprafață mai mare de teren de aproape 4 ha, care a fost parcelat de Primăria V. și atribuit oamenilor din . parcele parte sunt îngrădite iar o parte nu, iar ei nu pot preciza exact care din acestea este .. Nici înscrisurile depuse la dosar nu au susținut pretențiile reclamantului.
Astfel, adresa comunei V. nr. 1244/14.02.2013 a relata că în evidența primăriei nu există documente din care să reiasă suprafața inițială deținută de Z. R. și Druckman Eising, și nici suprafața care s-a atribuit din aceasta persoanelor fizice de-a lungul timpului.
Verificând dosarul nr._ atașat la prezentul dosar, instanța de fond în mod just a constatat că aceste parcele din litigiu au făcut obiectul unui alt dosar, fiind solicitate a fi dobândite ca efect al uzucapiunii întemeiată pe Codul civil bucovinean, de N. R., iar prin Decizia nr. 1566/08.10.2009 a Tribunalului Suceava, irevocabilă, a fost respinsă acțiunea, constatându-se cu prezumția de lucru judecat că din întreg probatoriul administrat reiese că aceste parcele au făcut obiectul Legii nr. 18/1991, fiind pusă în discuție reconstituirea dreptului de proprietate al lui V. Tecla (posesoarea terenului după cum reiese din actele din acel dosar) în condițiile acestui act normativ, prin urmare neputând exista și o posesie sub forma cerută de uzucapiunea din Codul Civil bucovinean. Întemeiat s-a reținut ca relevantă sub aspect probator și Decizia nr. 621/16.11.1991 emisă de Prefectura Județului Suceava și aflată la fila 21 din dosarul nr._ prin care s-a dispus restituirea unor terenuri agricole din proprietatea statului și administrarea Primăriei comunei V. foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora.
Ori, atâta timp cât pe aceeași parcelă inițială solicitată în prezentul dosar s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza Legii speciale a Fondului Funciar – Legea nr. 18/1991, în mod corect s-a apreciat de prima instanță că nu se poate vorbi, în speță, de existența unei posesii publice exercitate de . continuu, netulburat de nimeni și sub nume de proprietar.
Față de cele arătate, cum în recurs recurenta nu a probat o altă situație de fapt față de cea reținută de judecătorie, găsind că motivațiile recurentei sunt nejustificat formulate și că soluția primei instanțe este legală și temeinică, date fiind prevederile art.312 Cod procedură civilă, tribunalul va respinge recursul ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta ., jud.Suceava, împotriva sentinței civile nr.197 din 18 februarie 2012 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc (dosar nr._ ), pârâți intimați fiind Z. R. și D. E., cu domiciliu necunoscut.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din data de 15 octombrie 2013.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
C. L. S. A. V. E. L. R. M.
Red.C.L.
Jud.M. I. G.
Tehnored.R.M.
2 ex.28.10.2013
| ← Pretenţii. Decizia nr. 2197/2013. Tribunalul SUCEAVA | Fond funciar. Sentința nr. 2339/2013. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
