Pretenţii. Decizia nr. 460/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 460/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 16-05-2014 în dosarul nr. 460/2014
Dosar nr._ pretenții
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 460/2014
Ședința publică de la 16 Mai 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE G. D.
Judecător L. A.
Grefier L. A.
Pe rol judecarea apelului declarat de către apelanta pârâtă ȘCOALA G. CU C. I-V. NR. 1 "G. P." RĂDĂUȚI (P. DIRECTOR P. G.)- mun Rădăuți, ., nr.12, jud Suceava împotriva sentinței civile nr.60/10.01.2014 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._ în contradictoriu cu intimatul reclamant M. RĂDĂUȚI (P. P.)- mun Rădăuți, ..2, jud Suceava.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsă părțile
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care, în temeiul art.482 raportat la art.244 alin.1 Noul Cod de procedură civilă, nemaifiind alte cereri, instanța constată cercetarea procesului încheiată și văzând că s-a solicitat judecata cauzei în lipsă, față de dispozițiile art.244 alin.4 Noul Cod de procedură civilă reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului de față, reține următoarele:
P. cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava sub nr._ din data de 27.06.2013, reclamantul M. RĂDĂUȚI - P. P. în contradictoriu cu pârâta ȘCOALA G. NR.1 CU C. I-V. ,,G. P.,, RĂDĂUȚI - P. REPREZENTANT LEGAL, solicitând instanței, ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 13.389 lei actualizată cu rata inflației până la data efectivă a plății, ce reprezintă plată nedatorată rezultată în urma controlului Curții de Conturi Suceava conform deciziei nr.20/35/12.07.2011 acordare spor calculator, respectiv acordare indemnizație de conducere – administrator financiar; obligația de a face în sensul suportării sumei de către conducătorul instituției, în calitate de ordonator terțiar de credite, motivat că a acordat sporul de calculator în cuantum de 30% deși legea permitea acordarea sporului de maxim 15%; restabilirea situației anterioare în sensul recuperării acestor sume de bani de la directorii instituțiilor școlare, aceștia având calitatea de ordonatori terțiari de credite și de angajatori; cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamantul a arătat că în urma controlului efectuat de Curtea de Conturi în anul 2011, s-a constat prin decizia nr.20/35 din 12.07.2011 faptul că la ordonatorii terțiari de credite finanțați de la bugetul local al municipiului Rădăuți s-a făcut prin aplicarea la salariul de bază a unor procente de 20 – 30% mai mari decât procentul prevăzut de dispozițiile legale în vigoare la acea dată, respectiv 15% prevăzut de art.8 lit.c din HG nr.281/1993. Mai arată că în urma acestui control, ordonatorii terțiari au emis decizii de reținere a sumelor stabilite ce Camera de conturi, deciziile fiind contestate de personale în cauză, fiind emise sentințe definitive și irevocabile de anulare a deciziilor motivat de faptul că ordonatorii terțiari de credite nu au respectat prevederile legale, încălcând prevederile codului muncii.
Reclamantul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 1341, 1635 – 1649, 1528 Noul Cod Civil, Legea nr.284/2010.
În dovedire, reclamantul a depus la dosarul cauzei înscrisuri.
Pârâta a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive întrucât între părți nu există un raport juridic de muncă cu salariații unității de învățământ, care răspund în fața angajatorului. Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
P. sentința civilă nr.1561/23.09.2013 s-a admis excepția de necompetență a Tribunalului Suceava și s-a declinat competența de soluționarea a cauzei în favoarea Judecătoriei Rădăuți.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Rădăuți la data de 31.10.2013.
P. sentința civilă nr.60/10.01.2014 pronunțată de Judecătoria Rădăuți, prima instanță a respins excepțiile lipsei calității procesuale active a reclamantului M. Rădăuți și excepția prescripției dreptului la acțiune a reclamantului.
A admis acțiunea civilă și în consecință:
A obligat pe pârâta ȘCOALA G. NR.1 CU C. I-V. ,,G. P.,, RĂDĂUȚI - P. REPREZENTANT LEGAL să plătească reclamantului suma de_ lei, reactualizată cu rata inflației până la data efectivă a plății, reprezentând plată nedatorată, sumă rezultată în urma controalelor Curții de Conturi Suceava conform deciziei nr.20/35/12.07.2011 acordare spor calculator (ecran), respectiv acordare indemnizație de conducere – administrator financiar.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Din probatoriul administrat instanța a constatat că în cauză nu sunt date excepțiile invocate, cu motivarea că potrivit procesului-verbal nr. 6730/16.05.2011 că din bugetul local al Municipiului Rădăuți au fost finanțate în anul 2010 cheltuieli ordonatorilor terțiari de credite reprezentate de directorii și contabilii șefi, iar Controlul Camerei de Conturi s-a desfășurat în perioada 21.03._11.
În urma controlului efectuat de către Curtea de Conturi s-a emis Decizia nr. 20/2011, prin care s-a dispus . privire la diverse sume de bani, stabilindu-se că s-au plătit drepturi salariale reprezentând spor de ecran și acordare indemnizație de conducere peste cuantumul prevăzut de lege.
Decizia sus-menționată a fost contestată de către reclamant, iar prin sentința civilă nr. 6489/2012 a Tribunalului Suceava, cererea a fost admisă în parte, fiind anulată decizia doar în ce privește deficiența descrisă la pct1/3-5.
Recuperarea sumei plătite către pârât a reprezentat pct. 1.8. a doua și a treia liniuță din decizie în legătură cu aceasta, Tribunalul Suceava reținând că față de prevederile art. 8 alin. 1 lit. c din HG nr. 281/1993 rap. la Legea nr. 330/1996, art. 10 din OUG nr. 1/2010 rap. la art. 12 din Legea nr. 130/1996, OMEC nr. 4847 bis/1.10.2004 și art. 12 alin. 4 din OMECT nr. 1350/2007 constatările și măsura dispusă cu privire la drepturile salariale avansate necuvenit ordonatorilor terțiari de credite din învățământ sunt corecte.
Instanța, având în vedere constatările făcute de Curtea de Conturi redate în Decizia nr. 20/2011, rămasă valabilă ca urmare a respingerii cererii privind anularea acesteia referitoare la recuperarea sumei plătită pârâtului, precum și faptul că, cu autoritate de lucru judecat s-a stabilit prin sentința nr. 6489/2012 a Tribunalului Suceava, rămasă irevocabilă, faptul că pârâtul este în culpă, instanța a admis acțiunea.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta Școala G. C. I-V. nr.1 G. P. Rădăuți-prin director P. G. solicitând admiterea apelului,modificarea în totalitate a sentinței în sensul admiterii excepțiilor lipsei calității procesuale active și a prescripției dreptului material la acțiune și respingerii acțiunii, pe cale de excepție, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă, respectiv ca fiind prescrisă iar pe fond, respingerea acțiunii Municipiului Rădăuți ca fiind nefondată, cu obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare a arătat că Sentința Judecătoriei Rădăuți este nelegală și netemeinică, în mod greșit fiind respinse excepțiile lipsei calității procesuale active și a prescripției dreptului material la acțiune și obligată pârâta la plata sumei de 13.389 lei, reactualizată cu rata inflației până la data efectivă a plății.
Excepția lipsei calității procesuale active:
În conformitate cu dispozițiile art. 21 alin. 1 și 2 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, în sistemul bugetar național, calitatea de ordonator principal de credite al bugetului local o deține primarul unităților adminstrativ-teritoriale.
Potrivit art. 63 alin. 1 lit. c din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, primarul îndeplinește atribuții referitoare la bugetul local și, conform art. 63 alin. 4 lit. a din Legea nr. 215/2001, exercită funcția de ordonator de credite.
Funcția de ordonator de credite se realizează în nume propriu de către primar și implică responsabilitatea unipersonală, directă și totală față de utilizarea banului public.
Exercitarea funcției de ordonator de credite presupune atât aprobarea, repartizarea creditelor, analiza modului de utilizare acestora, cât și recuperarea de la terți a sumelor utilizate în mod nelegal.
Din cele ce preced rezultă că unitatea administrativ-teritorială nu are calitatea de a solicita restituirea sumelor utilizate pentru plata „sporuiui de ecran" și „indemnizației de conducere", ci primarul.
Excepția prescripției dreptului material la acțiune
P. cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat restituirea unor sume de bani, reprezentând plată nedatorată acordată pârâților cu titlu de "indemnizație de conducere", "spor calculator".
Potrivit ari. 211 lit. c din Legea 62/2011, restituirea unor sume care au format obiectul unor plăți nedatorate pot fi cerute în termen de 3 ani de la data producerii pagubei.
Raportat la data introducerii cererii de chemare în judecată, pentru sumele de bani aferente solicitate nu se poate cere restituirea, fiind incidență prescripția extinctivă.
Pe fondul cauzei, pretențiile reclamantului nu se circumscriu noțiunii de plată nedatorată, nefiind incidente dispozițiile legale menționate în cererea de chemare în judecată.
1. Sporul de ecran a fost acordat în mod corect în baza:
Buletinului de determinare prin expertizare a locurilor de muncă 79 din 05.02.2008, emis de Autoritatea de Sănătate Publică Suceava;
Art. 13(1) din Contractul Colectiv de muncă, unic la nivel de ramură de învățământ, înregistrat la M.M.S.S.F. cu nr. 5521/2004;
Art. 41 din Contractul Colectiv de Muncă, unic ia nivel național 2007-2010;
Procesului verbal al Comisiei Paritare întrunite la ISJ Suceava în data de 14.04.2008 și a Hotărârii nr. 2 din aceeași dată.
Ordinul 1350/2007 pentru aprobarea metodologilor de calcul al drepturilor salariale;
Regulamentul comun nr. 6366/1993 al Ministerului Muncii și Protecției Sociale și al Ministerului Sănătății dat pentru aplicarea art. 8 lit. a din HG 281/1993; Decizia directorului școlii.
Potrivit art. 236 alin. 4 din Codul Muncii, contractele colective de muncă reprezintă legea părților, iar potrivit art. 243 Codul Muncii, executarea contractului este obligatorie pentru părți.
Totodată, în baza art. 41 din Constituția României, salariații au dreptul la protecția socială a muncii, iar măsurile de protecție privesc securitatea și sănătatea salariaților, regimul de muncă a tinerilor și femeilor, instituirea unui salariu minim brut pe țară, repaus săptămânal, concediu de odihnă plătit, prestarea muncii în condiții deosebite sau speciale, formarea profesională, precum și alte situații specifice prevăzute de lege. în atare situație, sporul de ecran a fost stabilit în mod just, în baza documentelor menționate anterior.
2. În ceea ce privește indemnizația de conducere a administratorului financiar III S -Contabil șef, aceasta a fost acordată în baza Ordinului Ministerului Educației pentru aprobarea metodologiei de utilizare a funcției didactice auxiliare de administrator financiar(patrimoniu) și echivalarea acesteia cu funcțiile pentru activitatea de specialitate din Anexa V/1 Cap. I lit. a și c la OUG nr. 191/2002 cu modificările și completările ulterioare.
Totodată, prin adresa 448/25.01.2006 a ISJ Suceava și în baza Hotărârii Consiliului de Administrație al ISJ Suceava, Școala cu clasele l-V. nr. 1 "Gh. P." este încadrată în categoria II, ca instituție de învățământ ordonator terțiar de credite. Potrivit acestei adrese persoana care este încadrată pe funcția de administrator financiar-contabil șef va avea o indemnizație de conducere de 25%.
Astfel cum reiese și din adresa nr. 812 din 21.10.2010 emisă de Ministerul Educației,Cercetării, Tineretului și Sportului, funcția de administrator financiar a fost introdusă în legislația salarizării personalului din învățământ din anului 2004 prin OUG 68/2004 fiind echivalată cu funcția de economist, contabil, referent, consilier, inginer prin OM nr. 4347bis/2004 publicat în M.O. nr. 925/11.10.2004.
OG 11 /2007 cu normele de aplicare, aprobată cu modificări de Legea 220/2007 a avut aplicabilitate atât pentru anul 2008, cât și parte din 2009, până la abrogarea ei prin Legea 330/2009, privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Potrivit Anexei 11/1.3 din această lege, funcția de conducere din învățământul preuniversitar- contabil șef-administrator financiar patrimoniu, are inclusă în salariul de bază indemnizația de contabil șef.
P. urmare, nu se justifică reținerea drepturilor salariale aferente funcției de contabil șef sau administrator financiar. în concluzie, toate sumele de bani au fost acordate în mod corect, având bază legală, nefiind vorba despre o eroare asupra plăților.
În drept: art. 164, art. 236, art. 243 Codul Muncii, art. 41 din Constituția României, Legea 329/2009, art. 1 din Protocolul nr. 1 C.E.D.O., art. 41 din Contractul Colectiv de Muncă
În temeiul art. 411 alin. 1 pct. 2 teza a ii-a Cod procedură civilă, a solicitat ca judecata cauzei să se facă și în lipsa .
Intimatul reclamant M. Rădăuți prin primar a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței civile.
În apărare a arătat că prin apelul promovat apelanta Școala G. cu clasele nr. I-V. G. P. a înțeles să invoce excepția lipsei calității procesuale active a Municipiului Rădăuți respectiv prescripția dreptului material la acțiune.
Cu privire la prima excepție respectiv lipsa calității procesuale active a instituției noastre, invocată de apelantă, a precizat următoarele:
Exercițiul oricărei acțiuni civile este condiționat de îndeplinirea prealabilă a mai multor condiții printre care și calitatea procesuală activă, implicând identitatea dintre titularul acțiunii și titularul dreptului a cărui valorificare sau pretenție se urmărește prin formularea cererii în justiție. Menționăm astfel faptul că plata s-a făcut din patrimoniul Municipiului Rădăuți și nu din contul primarului așa cum încearcă apelanta să precizeze, municipiul Rădăuți fiind reprezentat prin primar potrivit legii nr. 215/2001. Astfel raportat la acțiunea noastră considerăm că avem calitate procesuală activă, plata făcându-se din conturile noastre, iar prin prezenta acțiune solicităm a ni se restitui această sumă. sumă care s-a dovedit a fi acordată fără just temei, de către raportul Camerei de Conturi Suceava, raport care a fost menținut de instanțele de judecată prin sentință definitivă și irevocabilă, sentință care are putere de lucru judecat cu privire la aceste sume pe care înțelegem să le solicităm pentru a pune în aplicare sentința definitivă și irevocabilă nr. 6489/2012 a Tribunalului Suceava. De asemenea potrivit dispozițiilor art. 13 din OUG nr. 32/2001 aprobată prin legea nr. 374/2001 începând cu anul 2001-2002 finanțarea învățământului preunivesitar se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror rază teritorială își desfășoară activitatea instituția de învățământ. Așadar sumele de bani pe care înțelegem să le solicităm să ne fie restituite au fost achitate din bugetul UAT, respectiv M. Rădăuți, justificându-ne astfel calitatea procesuală activă, motiv pentru care solicităm instanței a respinge această excepție invocată de apelant
Cât privește cea de a doua excepție invocată, respectiv prescripția dreptului material la acțiune, menționăm faptul că de asemenea această excepție nu este dată în prezenta cauză, înțelegând astfel să precizăm următoarele:
- potrivit dispozițiilor art. 1 alin. 1 și 2 din decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, dreptul la acțiune privind patrimoniul, se stinge prin prescripție dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege, respectiv în speță termenul general de 3 ani.
- Raportat la acest termen de 3 ani, menționăm faptul că acesta curge din momentul în care decizia Camerei de Conturi Suceava decizia nr. 20/35 din 12.07.2011 a rămas în vigoare, respectiv de la data rămânerii definitive și irevocabile a Sentinței nr. 6489/15.11.2012 a Tribunalului Suceava, prezenta acțiune fiind introdusă la data de 27.06.2013, deci acțiunea fiind introdusă în interiorul termenului de prescripție de 3 ani.
Excepțiile au fost invocate și prin întâmpinarea de la judecarea fondului cauzei instanța respingând aceste excepții, motiv pentru care, aceste excepții sunt inadmisibile.
În urma controlului efectuat de auditorii Camerei de Conturi Suceava, s-a constat prin decizia nr. 20/35 din 12.07.2011 faptul că au fost identificate cazuri de abateri de la legalitate și regularitate atât de UAT M. Rădăuți, cât și la ordonatorii terțiari de credite finanțați din bugetul local la categoria „Cheltuieli de personal" pct 8 liniuta 2 „calcularea și plata în mod necuvenit a unor drepturi salariale reprezentând spor de ecran la salariul de bază în procent de 20% și 30%, mai mare decât cel prevăzut de actele normative, care este de până la 15% din salariul de bază. Plățile nelegale s-au efectuat la ordonatorii terțiari de credite finanțați din bugetul local,..." fiind acordate și de către pârâta din prezenta cauză.
I. La ordonatorii terțiari de credite finanțați din bugetul local al mun. Rădăuți, determinarea și acordarea sporului de ecran, s-a făcut prin aplicarea la salariul de bază a unor procente de 20% - 30%, mai mari decât procentul prevăzut de dispozițiile legale în vigoare la acea dată. respectiv 15%, prevăzut de art. 8 lit c din HG nr. 281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unitățile bugetare, cu completările și modificările ulterioare.
Actul normativ care reglementa cuantumul sporului pentru condițiile grele de muncă în perioada 2008-2009 era HG nr. 281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unitățile bugetare, având astfel întâietate față de Contractul Colectiv de muncă respectiv față de Hotărârile Paritare ale Inspectoratului Școlar Județean Suceava.
Art. 43 din Contractul Colectiv de muncă la nivel de ramură și art. 24 din contractul colectiv de muncă la nivel național, prevăd sporurile ce se acordă salariaților care prestează activități la locuri de muncă în condiții grele, periculoase, nocive, penibile fără a stabili cuantumul acestor sporuri, iar la art. 41, alin. 3 lit. a din Contractul colectiv de muncă la nivel național, se stabilește o limită minimă de 10% fără a se prevedea o limită maximă de 30%.
P. Hotărârea nr. 2 din 14.04.2008, Comisia Paritară a ISJ Suceava a prevăzut acordarea unui spor de 10-30% calculat la salariul de bază personalului din unitățile de învățământ/inspectoratul școlar, care lucrează pe calculator, fără a indica ca acordarea acestui spor să se facă într-un procent mai mare decât cel de 15%. De asemenea tot prin acest document Comisia paritară a hotărât ca acordarea sporului de ecran să se facă în funcție de timpul efectiv lucrat la calculator.
Salariații unităților școlare finanțate din bugetul local al mun. Rădăuți, au beneficiat de sporul de ecran în procente de 20%-30% pentru o durată normată a timpului de lucru de 8 ore pe zi, 5 zile pe săptămână, 52 de săptămâni pe an.
Analizând prevederile art. 36 lit. d și ale art. 43 din Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură de învățământ și dispozițiile art. 41 din contractul colectiv la nivel național, pe care comisia paritară le-a avut în vedere la stabilirea sporului, se constată că sporul de 10%-30% la salariul de bază, se acordă numai personalului muncitor care lucrează în condiții deosebite și speciale, comisia neavând competența de a extinde acordarea acestui spor și altor categorii de personal, cum ar fi în cazul de față, personalului didactic și nedidactic. Art. 43 din contract se referă la sporul pentru condiții grele, fără a stabili cuantumul în care acesta poate fi acordat. La art. 41 din contractul colectiv la nivel național, pentru condiții deosebite de muncă, grele, periculoase sau penibile este prevăzut un spor de 10% din salariul minim negociat. Precizăm faptul că în exercitarea atribuțiilor așa cum sunt prevăzute și definite în HG nr. 833/2007 privind normele de organizare și funcționare a comisiilor paritare și încheierea acordurilor colective, comisiile paritare prin hotărârile adoptate emit doar „avize consultative" și nu pot modifica sau anula prevederile unui act normativ publicat în Monitorul Oficial al României, în cazul de față HG nr. 281/1993.
Mai mult la art. 25 din HG nr. 833/2007 se prevăd următoarele:"Acordurile colective nu pot conține prevederi contrare, drepturi și obligații sub nivelul minim stabilit prin acte normative. Clauzele acordurilor, colective nu pot excede sau, după caz, nu pot stabili îngrădirea drepturilor și obligațiilor reglementate prin lege sau drepturi ori obligații suplimentare față de cele reglementate prin lege în derularea raporturilor de serviciu".
Actul normativ în vigoare la data de 31.12.2009, care reglementează cuantumul sporului pentru condiții grele de muncă este HG nr. 281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unitățile bugetare, forma actualizată până la data de 31.12.2009.
Conducerea unității școlare, inclusiv membrii de administrație, aveau obligația de a respecta prevederile legale, stipulate într-un act normativ, a cărui emitere și adoptare este reglementată și de către Constituția României - art. 108 și nu deciziile Comisiei Paritare a ISJ Suceava care se situează în afara legii.
Respectarea acestor prevederi legale era posibilă și la îndemâna conducerii unității școlare, prin adoptarea procentului de 15%, având în vedere faptul că prin hotărârea comisiei paritare au fost indicate limita minimă și cea maximă, fără a se indica în mod expres procentele de 20%-30%, HG nr. 281/1993 precizând maximul de 15%, astfel încât sporul putea fi acordat până la acest maxim fără a fi depășit.
În urma constatărilor Camerei de Conturi prin Decizia nr._, ordonatorii terțiari de credite au emis decizii de reținere a sumelor stabilite de Camera de Conturi Suceava, deciziile fiind contestate de persoanele în cauză, fiind emise sentințe definitive și irevocabile de anulare a deciziilor motivat de faptul că ordonatorii terțiari de credite nu au respectat prevederile legale, încălcând astfel prevederile codului muncii, respectiv art. 169 din legea nr. 53/2003 care specifică faptul că nu poate fi operată nici o reținere din salariu în afara condițiilor prevăzute de lege. De asemenea reținerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului a fost constatată printr-o hotărâre judecătorească. S-a constatat de către instanța de judecată faptul că nu au fost identificate dispozițiile legale care să permită reținerea de sume de bani din drepturile salariale cuvenite reclamanților, iar pârâta respectiv ordonatorul terțiar de credite nu a putut proba că s-ar afla în posesia unei hotărâri judecătorești care să o îndreptățească a proceda la reținerile salariale contestate.
În atare situație, având în vedere faptul că ordonatorii terțiari de credite nu au respectat prevederile deciziei Curții de Conturi, de a recupera prejudiciul cauzat de angajați, sunt obligați și nevoiți în calitate de ordonator principal de credite să recupereze această plată nedatorată, acordată de angajator - respectiv pârâtul din prezenta cauză, angajaților săi, urmând ca ordonatorul terțiar de credite prin director să suporte plata nedatorată actualizată cu rata inflației până la plata efectivă.
Tribunalul Suceava, prin sentința nr. 6489/15.11.2012, sentință rămasă definitivă și irevocabilă, dosar nr._, obiect litigii curtea de conturi legea nr. 94/1992, a reținut faptul că, contestările și măsura dispusă cu privire la drepturile salariale avansate necuvenit ordonatorilor terțiari de credite din învățământ sunt corecte, invocându-se de instanță prevederile art. 8 alin. 1 lit. C din HG 281/1993 raportat la legea nr. 330/1996, art. 10 din OUG nr. 1/2010 raportat la art. 12 din legea nr. 130/1996, OMEC nr. 4847 bis/01.10.2004 și art. 12 alin. 4 din OMEC nr. 1350/2007.
II. Cu privire la acordarea indemnizației de conducere pentru funcția de administrator financiar care este funcție de execuție a precizat:
S-au achitat drepturi salariale necuvenite reprezentând indemnizație de conducere pentru funcția de administrator financiar, cu toate că această funcție nu este cuprinsă în categoria funcțiilor de conducere. Plățile nelegale s-au efectuat la ordonatorii terțiari de credite finanțați din bugetul local.
Funcția de administrator financiar se utilizează începând cu data de 24.09.2004 odată cu . prevederilor OUG nr. 68/2004 privind unele măsuri în domeniul învățământului, fiind echivalată cu funcția de execuție - consilier expert gradul I, inginer economist gradul I A, conform ordinului Ministerului Educației și Cercetării nr. 4847 bis din 01.10.2004.
Potrivit OG nr. 4/2006 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2006 personalului didactic din unitățile și instituțiile de învățământ salarizat potrivit legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic și ale OG nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 și în anul 2009 personalului din învățământ pentru funcția de administrator financiar nu este prevăzută indemnizația de conducere. - Consiliul de administrare al Inspectoratului școlar județean Suceava nu avea competența de a aproba drepturi salariale cum ar fi indemnizații de conducere, dacă aceste drepturi nu sunt prevăzute în actele normative care reglementează drepturile salariale de care beneficiază personalul didactic, didactic auxiliar și nedidactic.
P. Ordinul Med. C nr. 4847 bis/01.10.2004 la art. 2 s-a aprobat echivalarea funcției de administrator financiar grad I prevăzută la anexa nr. 3 la OUG nr. 68/16.09.2004 cu funcția de consilier, expert gradul I, inginer, economist gradul I A prevăzută în anexa V/I din OUG 191/2002 ca funcție de execuție, de unde rezultă că și funcția de administrator financiar este o funcție de execuție.
Ministerul Educației și Cercetării prin adresa nr. 812/21.10.2010 face cunoscut faptul că funcția de conducere este cea de contabil șef la care se prevede o funcție de execuție, respectiv economist, similar cu administrator financiar, o parte de conducere, similar cu indemnizația de conducere. Pentru anii 2008-2009 indemnizațiile pentru persoanele care ocupă funcții de conducere specifice, precum și indemnizațiile pentru îndeplinirea unor activități specifice învățământului sunt prevăzute în anexele nr. 4.2 și 4.4 din OG nr. 15 din 30 ianuarie 2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 și în anul 2009 personalului din învățământ. Potrivit acestor reglementări, în cadrul unităților de învățământ gimnazial funcțiile de conducere care pot beneficia de indemnizație de conducere sunt cele de director, director adjunct și secretar, funcția de administrator financiar nefiind cuprinsă în categoria funcțiilor de conducere, pentru a beneficia de indemnizația de conducere.
In drept invocăm prevederile art. 205, ale art. 1341, 1635-1649, 1528 noul cod civil, legea 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, care a abrogat prevederile HG nr. 281/1993
A solicitat a se proceda la judecarea cauzei și în eventuala lipsă a noastră conform art. 223 alin. 3 noul cod de procedură civilă (242 alin. 2 vechiul cod de procedură civilă).
Examinând sentința civilă apelată prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate tribunalul reține următoarele:
Prezenta acțiune are ca obiect cererea promovată de reclamantul intimat M. Rădăuți prin P., prin care se solicită obligarea pârâtei apelante Școala G. nr.1 cu clasele I-V. „ G. P.” Rădăuți la restituirea sumei de_ lei încasată necuvenit în cursul anilor 2009 și 2010, invocându-se plata nedatorată .
Ca temei legal au fost invocate dispozițiile art. 1341, 1635-1649 și următoarele cod civil referitoare la plata nedatorată și restituirea prestațiilor, însă raportat la data nașterii raportului juridic dedus judecății, se apreciază că în cauză nu sunt incidente prevederile Noului Cod civil, invocate de reclamant având în vedere prevederile art.6 alin.2,5 Noul Cod Civil, art.5 Legea 71/2011 conform cărora dispozițiile noului cod civil se aplică tuturor actelor și faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârșite după ., însă ținând cont că au același conținut ca și vechea reglementare, respectiv art.992-993 vechiul Cod Civil, constată tribunalul că analizând acțiunea din perspectiva acestor dispoziții părțile nu au de suferit nici o vătămare.
În consecință, analiza raporturilor dintre părți se va face prin raportare la dispozițiile în vigoare la data încasării și virării sumelor de bani, respectiv a legislației anterioare.
Examinând criticile formulate de apelantă cu privire la soluția de respingere a excepției lipsei calității procesuale active instanța apreciază că acestea nu sunt întemeiate pentru următoarele considerente:
Exercițiul oricărei acțiuni civile este condiționat de îndeplinirea prealabilă a mai multor condiții printre care și calitatea procesuală activă, implicând identitatea dintre titularul acțiunii și titularul dreptului a cărui valorificare sau protecție se urmărește prin formularea cererii în justiție.
Ca temei legal au fost invocate dispozițiile art. 1341, 1635 și următoarele Cod civil (art. 992-993 din Codul civil vechi) referitoare la plata nedatorată și restituirea prestațiilor.
Raportat la obiectul, temeiurile de fapt și de drept ale acțiunii, în prezenta cauză are calitate procesuală activă persoana din patrimoniul căreia s-a făcut plata, s-a achitat suma de bani a cărei restituire se cere.
Potrivit dispozițiilor art.13 din OUG nr.32/2001 aprobată prin Legea nr.374/2001 începând cu anul 2001-2002, finanțarea învățământului preuniversitar se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror rază teritorială își desfășoară activitatea instituția de învățământ. Așadar, sumele de bani a căror restituire se cere au fost achitate din bugetul unității administrativ teritoriale, respectiv M. Rădăuți care justifică, astfel, calitatea sa procesuală activă în cauză.
Față de acestea, corect prima instanță a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, invocată de pârât, ca neîntemeiată.
Examinând criticile formulate de apelantă cu privire la soluția de respingere a excepției prescripției dreptului material la acțiune instanța apreciază că acestea nu sunt întemeiate pentru următoarele considerente:
Litigiul de față nu se circumscrie jurisdicției muncii, fiind invocat ca temei legal dispozițiile art. 1341, 1635 și următoarele Cod civil (art. 992-993 din Codul civil vechi) referitoare la plata nedatorată și restituirea prestațiilor.
Or, acțiunea în repetițiune întemeiată pe dispozițiile legale mai sus enunțate, este o acțiune patrimonială care poate fi formulată în termenele de prescripție de drept comun, care încep să curgă din momentul când cel care poate cerere restituirea a cunoscut sau trebuia să cunoască împrejurarea că plata a fost nedatorată, în cauza de față de la data emiterii deciziei Curții de Conturi, respectiv 12.07.2011, invocată de reclamant în susținerea acțiunii.
Raportat la data de 12.07.2011, termenul de 3 ani nu era împlinit la data promovării acțiunii, 27.06.2013.
Examinând criticile formulate de apelantă cu privire la soluția dată pe fond cauzei, în sensul că pretențiile reclamantului nu se circumscriu noțiunii de plată nedatorată nefiind incidente dispozițiile legale menționate în cererea de chemare în judecată, Tribunalul constată următoarele:
Verificând hotărârea apelată se constată că prima instanță a admis acțiunea fără a verifica dacă în cauză sunt îndeplinite condițiile plății nedatorate, reținând constatările din decizia nr.20/35 din 12.07.2011a Curții de Conturi Suceava a cărei legalitate a fost constatată prin decizia nr.6489/2012 a Tribunalului Suceava, fără a avea în vedere că acestea nu se opun pârâtei decât cu valoare de prezumție relativă, întrucât Școala G. nr.1 cu clasele I-V. „ G. P.” Rădăuți nu a figurat ca parte în dosarul nr._ , iar decizia Curții de Conturi vizează activitatea financiară a reclamantului.
Art. 1092 Cod civil instituie principiul potrivit cu care “orice plată presupune o datorie, ceea ce s-a plătit fără să fie debit este supus repetițiunii”. Așadar, plata nedatorată poate fi definită ca fiind executarea de către o persoană a unei obligații la care nu era ținută și pe care a făcut-o fără intenția de a plăti datoria altuia.
P. efectuarea unei plăți nedatorate se naște un raport juridic în temeiul căruia plătitorul – solvensul - devine creditorul unei obligații de restituire a ceea ce el a plătit, iar beneficiarul plății – accipiensul - este debitorul aceleiași obligații. Dreptul la restituire este consacrat și de art. 993 Cod civil care prevede că “acela care din eroare a plătit o datorie, are drept de repetițiune în contra creditorului”. De asemenea, art. 992 Cod civil instituie obligația de restituire a accipiensului „cel ce din eroare sau cu știință primește ceea ce nu-i este debit este obligat a-l restitui aceluia de la care l-a primit”.
Așadar, în prezenta cauză se impune a fi verificate condițiile plății nedatorate respectiv: prestația să fi fost făcută cu titlu de plată, datoria pentru care s-a făcut plata să nu existe din punct de vedere juridic în raporturile dintre solvens și accipiens, plata să fi fost făcută din eroare, respectiv solvensul să fi avut credința eronată că este debitor al accipiensului.
Or, se constată că reclamantul nu și-a îndeplinit obligația de a dovedi cu înscrisuri cuantumul sumei pretinse cu titlu de „ plată nedatorată”, faptul că suma respectivă a fost destinată acoperirii cheltuielilor de personal utilizate pentru plata „indemnizației de conducere” și a „sporului de ecran”.
Instanța reține că reclamantul și-a motivat prezenta acțiune raportat la decizia 20/35 din 12.07.2011a Curții de Conturi Suceava.
Potrivit deciziei 20/35 din 12.07.2011 a Camerei de Conturi a județului Suceava (f.23-30), se menționează că s-au evidențiat erori de legalitate și regularitate privind acordarea, în baza contractului colectiv de muncă/acordului colectiv, cât și a dispozițiilor ordonatorului principal de credite a unor sporuri și alte drepturi salariale care nu sunt reglementate prin dispoziții legale, respectiv la ordonatorii terțiari de credite pârâta Școala G. nr.1 cu clasele I-V. „ G. P.” Rădăuți spor de ecran, și alte drepturi salariale acordate, ca urmare a aplicării acestora asupra indemnizației de conducere. Se mai menționează că au fost încălcate disp. art. 17 din OG nr. 10/2008, ale art. 1 și 2 din OG 6/2007 ca și ale art.1 alin. 2 și anexele 4.2 și 4.4 din OG 15/2008.
Se observă însă că Decizia nr. 50/74 din 22 decembrie 2010, emisă de Curtea de Conturi a României – Camera de Conturi Suceava deși menționează acordarea, de către ordonatorii terțiari de credite, respectiv de către, Școala G. nr.1 cu clasele I-V. „ G. P.” Rădăuți a sporului de ecran, a indemnizației de conducere pentru administratorul financiar și a altor drepturi salariale, ca urmare a aplicării acestora asupra indemnizației de conducere, nu concretizează cuantumul acestei sume, pe de o parte, iar pe de altă parte, nu cuantifică în mod cert, care este suma plătită cu titlu de spor de ecran, care este suma plătită cu titlu de indemnizație de conducere, nu concretizează care sunt „alte drepturi salariale”, cu precizarea că niciunul din aceste elemente nu este arătat în mod cert, nici de către reclamant în acțiune.
De asemenea, nu se menționează nici persoanele care ar fi beneficiat de asemenea sume, pretențiile fiind susținute la modul generic.
Totodată nu se poate reține că plata a fost făcută din eroare având în vedere că această plată a fost efectuată pe baza solicitării pârâtei, aprobată de reclamant în calitate de ordonator de credit. Din înscrisurile de la dosarul cauzei se constată că nici un moment reclamantul nu a fost în eroare sub acest aspect, efectuând plata în totală cunoștință de cauză, cu titlu de cheltuieli de personal .
Reclamantul își invocă propria culpă în susținerea pretențiilor ce fac obiectul acțiunii deduse judecății, în condițiile în care reclamantul, în calitate de ordonator secundar de credite, avea obligația verificării temeiului legal al cheltuielilor de personal solicitate de pârâtă.
Cum condițiile pentru existența plății nedatorate sunt cumulative, constatând că pretențiile reclamantului nu au fost dovedite cu privire la cuantumul ,destinația „ plăți nedatorate” și cu privire la credința eronată a solvensului că este debitor al accipiensului .
Chiar dacă s-ar constata că sumele plătite cu titlu de „ indemnizației de conducere” sau „spor de ecran „ au fost încasate necuvenit de pârâtă, adică fără temei legal pentru plata acestor drepturi de natură salarială, tribunalul apreciază că pretențiile reclamantului întemeiate pe dispozițiile referitoare la plata nedatorată sunt nefondate întrucât au fost susținute doar la modul generic, fără dovezi concrete cu privire la cuantumul și destinația „ plăți nedatorate” și cu privire la credința eronată a solvensului că este debitor al accipiensului pentru a fi întrunite condițiile plății nedatorate, prev. de art.992 și 993 din vechiul Cod civil motiv pentru care în temeiul art.480 alin.1 și 2 Cod de procedură civilă va admite apelul, va schimba în parte sentința, în sensul că se va respinge ca nefondată acțiunea.
În temeiul art.249 și art.451, 452 Cod de procedură civilă, cererea privind cheltuielile de judecată ( fond și apel) va fi respinsă ca nefondată întrucât apelantul nu a depus înscrisuri doveditoare cu privire la existența și cuantumul acestora.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de către apelanta pârâtă ȘCOALA G. CU C. I-V. NR. 1 "G. P." RĂDĂUȚI (P. DIRECTOR P. G.)- mun Rădăuți, ., nr.12, jud Suceava împotriva sentinței civile nr.60/10.01.2014 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._ în contradictoriu cu intimatul reclamant M. RĂDĂUȚI (P. P.)- mun Rădăuți, ..2, jud Suceava.
Schimbă în parte sentința civilă nr.60/10.01.2014 a Judecătoriei Rădăuți în sensul că:
Respinge ca nefondată acțiunea.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârii apelate privind soluționarea excepțiilor.
Respinge ca nefondată cererea privind cheltuielile de judecată formulată de apelantă.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 16 Mai 2014.
Președinte, Judecător, Grefier,
G. D. L. A. L. A.
Pentru grefier aflat în C.O.,
semnează prim-grefier
Red L.A
Jud.fond C. T.
Tehnored.L.A.
2 ex./27.06.2014
| ← Uzucapiune. Sentința nr. 1149/2014. Tribunalul SUCEAVA | Partaj judiciar. Decizia nr. 583/2014. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
