Servitute. Decizia nr. 127/2015. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 127/2015 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 17-02-2015 în dosarul nr. 127/2015
Dosar nr._ - servitute –
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA Nr. 127
Ședința publică din 17 februarie 2015
Președinte: D. D.
Judecători: M. C.
: T. M.
Grefier: P. L.
Pe rol, judecarea recursului formulat de reclamanții D. M. și D. I., ambii domiciliați în Câmpulung M., ., nr. 35, județul Suceava împotriva sentinței civile nr. 935 din 25.09.2014 pronunțată de Judecătoria Câmpulung M. în dosar nr._, intimați fiind pârâții B. S. din Câmpulung M., ., nr. 35, județul Suceava și M. Câmpulung M., prin primar.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns avocat G. C., pentru reclamanții recurenți și pârâta intimată, asistată de avocat P. D., lipsă fiind reclamanții recurenți și pârâtul intimat M. Câmpulung M., prin primar.
Procedura de citare cu părțile a fost legal îndeplinită.
Grefierul a expus referatul cauzei, după care:
Avocatul reclamanților apelanți depune la dosar chitanța fiscală nr._, pe care este consemnată suma de 12 lei reprezentând diferență taxă judiciară de timbru și planșe fotografice.
Întrebați fiind, avocații părților precizează că nu mai au de formulat alte cereri prealabile, sens în care, instanța, constatând recursul în stare de judecată, a acordat cuvântul la dezbateri.
Avocat G. C., pentru reclamanții recurenți, solicită admiterea recursului, pentru motivele invocate în scris prin cerere, fără cheltuieli de judecată.
Avocat P. D., pentru pârâta intimată, solicită respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței recurate, precizând că din probatoriul administrat în cauză rezultă că reclamanții au acces la proprietatea lor, cu obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL ,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
P. cererea adresată Judecătoriei Câmpulung M. la data de 11 octombrie 2012, reclamanții D. M. și D. I., au chemat-o în judecată pe pârâta B. S., solicitând ca prin hotărârea ce o va pronunța instanța să dispună crearea unei servituți de trecere peste ./2 în favoarea parcelei reclamanților nr. 226 arătând că doresc ca servitutea să fie permanentă cu orice fel de mijloc de transport pe o lungime de 13 m și o lățime de 3,5 m.
În motivarea acțiunii, întemeiată în drept pe dispozițiile prev. de art. 616 și urm. din Codul Civil, reclamanții au arătat că pe . amplasată propria gospodărie, iar . aparține pârâtei, sora reclamantului D. M.. Că cele două parcele au făcut parte din aceeași masă succesorală și s-au partajat prin bună înțelegere încheind și acte de transfer de proprietate. Cu ocazia separării loturilor, nu au stabilit în scris și crearea unei servituți, deși aceasta este folosită de zeci de ani fără a exista disensiuni între părți. Pentru a exista o certitudine asupra bunei folosințe a gospodăriei reclamanților au solicitat crea din punct de vedere cadastra a unei parcele noi, care să reprezinte servitutea de trecere care solicită a fi intabulată.
La data de 14 noiembrie 2012 pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii cu motivarea că . reclamanților, nu este loc înfundat conform prevederilor Cod civil, că reclamanții nu au nevoie de o cale de acces în sensul celor solicitate prin acțiune întrucât ei nu mai dețin nici o altă de parcelă dincolo de . proprietatea pârâtei iar accesul proprietatea reclamanților se face pe drumul public 5002, folosit de toți locuitorii din zonă.
Pârâta a arătat că drumul public 5002 menționat de aceasta este evidențiat în extrasul de CF_ Câmpulung M., provenită din conversia pe hârtie a CF 502 Câmpulung M. și este identificat încă din anul 1919. Că la sfârșitul anului 2010, conform autorizației de demolare nr. 138 din 10 noiembrie 2010, a demolat o anexă bucătărie de vară și i s-a eliberat autorizația de construcție, nr. 8 din 20 ianuarie 2011 pentru altă anexă, pe locul unde reclamanții solicită constituirea unei servituți de trecere.
Referitor la acțiunea sa de demolare, respectiv de reconstruire imobile pe locul unde reclamanții doresc servitute de trecere, a precizat că și-a dat acordul și defunctul lor tată D. G., conform declarației autentificate sub nr. 1468/30 noiembrie 2010. A menționat că reclamanții, de-a lungul timpului au trecut doar cu piciorul pe proprietatea sa, la înțelegere cu ea și cu autorul părților, în prezent decedat. Că reclamanții au posibilitatea să-și construiască pod peste pârâtul Valea Seacă, cu acces direct din drumul public 5002, care are deschidere de 4 m și nu perturbă nici o proprietate vecină.
Pârâta a menționat că nu este de acord ca reclamanții să-și constituie servitutea de trecere prin curtea sa personală, deoarece îi perturbă buna desfășurare a activității sale și a familiei iar faptul că au trecut cu piciorul până în prezent a fost o înțelegere care nu a mai fost respectată după ce D. G. a decedat, când reclamantul D. M. a început să aibă o atitudine negativă față de ea și familia ei culminând cu diverse reclamații făcute la diferite instituții ale statului. Că la locuința proprietatea personală a pârâtei, ferestrele sunt orientate spre partea unde reclamanții doresc constituirea servituții de trecere, iar acest lucru ar tulbura liniștita folosință a proprietății cu atât mai mult cu cât reclamanții au atitudine nedemnă față de ea ocupându-i terenul proprietate personală cu automobilul lor sau depozitându-și materiale de construcții sub streașina casei sale.
În baza autorizației de construcție nr. 8/20 ianuarie 2011 a început să-și împrejmuiască proprietatea iar crearea unui drept de servitute în favoarea reclamanților i-ar îngrădi exercitarea dreptului de proprietate cu atât mai mult cu cât reclamanții au cale de acces către . identificat în CF nr._ Câmpulung M..
La data de 02 decembrie 2012 reclamanții și-au precizat acțiunea solicitând ca prin hotărârea ce o va pronunța pârâții să fie obligați să respecte servitutea convențională stabilită cu ocazia separării masei succesorale a autorilor părților, menționând că accesul peste drumul public pretins nu mai este posibil întrucât pârâta a îngustat gardul, a construit fără autorizație un pod peste pârâul Valea Seacă care obturează accesul la . ridicat o parte din construcțiile anexă pe . accesul nu mai este posibil decât pietonal.
La aceeași dată, reclamanții au solicitat introducerea în cauză în calitate de pârât a mun. Câmpulung M. prin P. în calitate de proprietar al parcelei 5002 urmând ca ambii pârâți să ia toate măsurile pentru a face practicabil drumul de pe . sensul de a muta gardul ridicat de pârâți, podul ridicat de aceștia peste pârâul V. Seacă cât și demolarea construiților edificate de pârâtă pe drumul public 5002.
În motivarea precizării acțiunii reclamanții au arătat că drumul de care face vorbire pârâta B. S. peste . prevăzut în PUG- ul mun. Câmpulung M. și nici în evidențele primăriei nefiind evidențiat ca drum public. Au arătat că se impune demolarea construcțiilor menționate în petit pentru a le crea acces la imobilele lor menționând că pârâta a ridicat construcții fără autorizație iar accesul pretins de aceasta nu corespunde normelor prevăzute de ISU astfel încât se impune ca pârâta Mun. Câmpulung M., proprietara parcelei nr. 5002 să ia toate măsurile legate de dreptul de proprietate înscris în CF 502 din anul 1873.
S-a depus adresa nr. 112R/2012 a ISU Suceava ca răspuns pentru numitul Creciunescu A. legat de reclamația făcută de acesta pârâtei privind construirea mai multor imobile de către aceasta, adresa nr._/P/08 iulie 2010 a aceleiași instituții ca răspuns pentru Creciunescu A., planuri de situație privind proprietățile părților, extrase de carte funciară.
La data de 24 ianuarie 2013, pârâta și-a completat întâmpinarea în raport de precizarea acțiunii reclamanților solicitând respingerea acțiunii cu motivarea că servitutea convențională invocată de reclamanți nu a existat, că pe . i s-a aprobat demolarea unei construcții vechi și ridicarea unei construcții noi, iar în actul de schimb încheiat de părți cu autorul ori nu se menționează nici o servitute convențională aceasta nefiind evidențiată în Cartea funciară.
A precizat pârâta că gardul dinspre . fost mutat și posedă autorizație de împrejmuire a proprietății iar podul de peste râul Valea Seacă a fost construit de ea cu încunoștințarea autorităților locale care ulterior i-au eliberat un certificat de urbanism întrucât vechiul pod a fost luat de ape cu prilejul inundațiilor din anul 2008, astfel că accesul la . blocat. A menționat pârâta că este de acord cu introducerea în cauză a Primăriei mun. Câmpulung M. care este proprietara parcelei 5002 menționând că nu se impune demolarea de către ea a construcțiilor menționate de către reclamanți. A conchis, solicitând respingerea acțiunii cu motivarea că proprietatea reclamanților nu este loc înfundat.
P. sentința civilă nr. 935 din 25 septembrie 2014, Judecătoria Câmpulung M. a admis, în parte, acțiunea așa cum a fost precizată și în consecință:
A stabilit în favoarea reclamanților o servitute de trecere pe o poartă și un pod pe parc. nr. 5002 drum din CF 502 (34.246) Câmpulung M., delimitat de literele A, B, O, E, F, D, P, I, A, conform anexei nr. 2 a raportului de expertiză, întocmit de ing. B. G. și depus la 13 martie 2014, cu piciorul, mașini mici și mașini mari pentru aprovizionare cu lemne, fân, etc. (drum figurat în plan cu culoarea maro, având lățimea la pod de 3,54 delimitată cu literele A – B, lățimea la intrare pe I – M, lungimea drumului de servitute fiind de 56,65 m, delimitat între literele A, I, S, P, O, M, B.
A respins cererea reclamanților de obligare a pârâților la mutarea gardului la limita digului aflat pe pârâul Valea Seacă; demolarea podului și demolarea construcțiilor edificate pe drumul public 5002.
A compensat în parte cheltuielile de judecată și obligă pârâta Bălțăteanu S. la 1094 lei cheltuieli de judecată către reclamanți.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Reclamanții sunt proprietarii parcelei nr. 226 Cc de 28 mp din Cf_ Câmpulung M. provenită din conversia de pe hârtie 5651 Câmpulung M. colorată în galben pe planurile 1 și 2 din raportul de expertiză și ._ A de 602 mp din Cf_ UAT, iar pe . este amplasată gospodăria lor formată din casă și anexe gospodărești.
Pârâta B. S. este proprietara parcelei nr. 4929/2 de 232 mp din Cf_ Câmpulung M. convertită în Cf_ UAT Câmpulung M. colorată cu portocaliu pe planurile 1 și 1A, și parcela cadastrală nr._ A de 601 mp din Cf_, UAT Câmpulung M., pe . Cc aflându-se gospodăria pârâtei formată din casă și anexe gospodărești, cele două parcele de construcție menționate mai sus cât și celelalte parcele făcând parte din aceeași masă succesorală, după autorul părților D. G..
Parcelele au fost partajate de părți prin bună înțelegere, motiv pentru care între acestea s-au încheiat acte de transfer de proprietate cum rezultă din contractul de schimb autentificat sub nr. 520/13 aprilie 200, în baza cărora ulterior părțile sau intabulat cu dreptul de proprietate dobândit în urma înțelegerilor între acestea, inclusiv în baza contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2254/27 iulie 2000 în Cartea Funciară.
În Cartea Funciară nu este instituită nici o servitute de trecere la proprietățile ce le dețin reclamanții și pârâta B. S., din actele dosarului rezultând faptul că cel puțin până la decesul autorului lor D. G. reclamanții intrau pe terenul proprietatea lor prin curtea pârâtei cu piciorul iar atunci când trebuiau să-și ducă în gospodărie lemne de foc, fân pentru animale sau alte materiale, le depozitau în fața porții iar de acolo le cărau fără a folosi vreun mijloc de transport în curte la locul de depozitare sau foloseau ulița figurată sub nr. 5002 din CF 502 a ..
După decesul lui D. G. survenit la data de 10 august 2011 între părți au apărut neînțelegeri în ceea ce privește folosirea căii de acces care au determinat pe reclamanți să promoveze prezenta acțiune.
P. loc înfundat se înțelege, potrivit art. 616 cod civil acel loc care nu are ieșire la calea publică. Textul se referă la imposibilitatea absolută de a ieși la calea publică, dar el trebuie să-și găsească aplicarea și în cazurile în care această ieșire ar prezenta inconveniente grave ori ar fi periculoasă. Dimpotrivă, ori de câte ori locul are ieșire la calea publică pe un drum care în anumite împrejurări este impracticabil, dar care poate deveni practicabil cu oarecare cheltuieli, instanța trebuie să aibă în vedere aceste aspecte.
Instanța a reținut că a existat o servitute convențională până la decesul lui D. G. numai cu piciorul, servitute care în prezent nu mai poate fi practicată de reclamanți datorită stării conflictuale dintre părți cât și datorită faptului că geamurile locuinței proprietatea pârâtei sunt orientate spre servitutea convențională, împrejurare care este deranjantă pentru pârâtă și familia ei și care îi îngrădește folosința în bune condițiuni a dreptului său de proprietate.
Pe . proprietatea pârâtei, i s-a aprobat demolarea unei construcții vechi cât și ridicarea unei construcții noi în baza autorizațiilor de construire și a documentației depuse a dosar dar în actul de schimb încheiat între D. G., tatăl pârâtei și al reclamantului D. M. nu s-a semnalat nici o servitute convențională și nu s-a intabulat dreptul de proprietate pentru o asemenea servitute.
Pârâții au propus reclamanților D. M. și I. accesul pe o poartă și un pod și pe drumul identic cu . Cf 502 ulterior convertită în Cf_ Câmpulung M., proprietar tabular fiind . la drumul identic cu . Cf 502 Câmpulung M. se face peste un pod care traversează pârâul Valea Seacă.
Din conținutul raportului de expertiză efectuat în cauză instanța a reținut faptul că drumul identic cu . 502, convertită în CF electronic_ are ca proprietar tabular . a fost divizată în . și .. . îngrădită și a fost cumpărată cu antecontract de la familia C..
În raportul de expertiză s-a evidențiat faptul că drumul 5002 nu are aceeași configurație cu ce din plan și din fișa cadastrală nr. 25 ca urmare a îngrădirii acestuia de către proprietarii din zonă între care și pârâta B. S. și reclamantul D. M. și apoi a intabulării acestor parcele, parcele care au altă formă față de parcelele de pe fișa cadastrală nr. 25 Câmpulung M..
P. urmare drumul colorat și punctat cu culoarea maro în raportul de expertiză depus la data de 13 martie 2014 este drumul actual care a fost măsurat la expertiză și pe care urmează să fie stabilită servitutea de trecere pe o poartă și pe un pod pe . CF 502 (34.246) Câmpulung M., delimitat de literele A, B, O, E, F, D, P, I, A, conform anexei nr. 2 a raportului de expertiză, întocmit de ing. B. G. și depus la 13 martie 2014, cu piciorul, mașini mici și mașini mari pentru aprovizionare cu lemne, fân, etc. (drum figurat în plan cu culoarea maro, având lățimea la pod de 3,54 delimitată cu literele A – B, lățimea la intrare pe I – M, lungimea drumului de servitute fiind de 56,65 m, delimitat între literele A, I, S, P, O, M, B.
La stabilirea servituții de trecere instanța a reținut că din dispozițiile art. 618 și 634 Cod civil rezultă că la constituirea acestui drept de servitute trebuie să se aleagă trecerea prin locul ce ar pricinui cea mai redusă pagubă pentru proprietarul fondului aservit. Așadar, la stabilirea unei servituți de trecere trebuie să se țină seama și de interesul celui ce urmează să suporte consecințele ei, iar nu să se ia în considerare, în mod precumpănitor și exclusiv interesul celui ce urmează să beneficieze de dreptul de trecere.
Instanța a apreciat că dacă s-ar stabili servitutea de trece peste . nr. 4929/2 în favoarea parcelei reclamanților 226, pârâta B. S. ar fi prejudiciată în ceea ce privește buna folosință a proprietății sale cu atât mai mult cu cât drumul de pe . folosit de reclamanți cu mașini și atelaje de tot felul pe toată perioada anului creând prejudicii mult mai mici decât dacă s-ar institui servitutea de trecere pe ..
P. urmare se conturează atât culpa reclamanților cât și a pârâtei în ceea ce privește îngustarea drumului identic cu . 502 Câmpulung M..
Instanța a respins cererea reclamanților de obligare a pârâților la mutarea gardului la limita digului aflat pe pârâul Valea Seacă; demolarea podului și demolarea construcțiilor edificate pe drumul public 5002.
Pentru a hotărî astfel instanța a avut în vedere împrejurarea că reclamanții nu au depus la dosar autorizația de demolare a construcțiilor pe care pretind că pârâta le-a ridicat fără autorizație, conform Legii nr. 50/1991 cu modificările și completările ulterioare.
Este adevărat că la dosarul cauzei s-a depus un raport de expertiză tehnică judiciară care a fort întocmit în dosarul nr. 1080/P/15 ianuarie 2014 al Poliției Mun. Câmpulung M. prin care se concluzionează că pârâta B. S. nu a respectat condițiile tehnice impuse în autorizație și în proiectul tehnic cu privire la construcțiile C1, C2 și C3 ridicate în baza autorizației nr. 8/2011, însă această lucrare nu poate fi luată în considerare de instanță întrucât face obiectul unor investigații într-un dosar penal care nu a fost soluționat prin hotărâre irevocabilă.
Susținerile reclamanților în sensul că o parte din construcții au fost ridicate în baza unei autorizații care nu a fost respectată sau că unele dintre acestea sau ridicat pe terenul primăriei vor putea fi verificate doar de un expert constructor iar solicitarea de demolare sau de mutare a construcțiilor astfel ridicate aparține proprietarului terenului, respectiv primăriei Mun. Câmpulung M. care în cauza de față nu a formulat nici o solicitare în acest sens și nu au fost depuse acte justificative.
Referitor la demolarea construcțiilor vechi de către pârâta B. S., instanța a reținut că aceasta s-a făcut cu acordul autorului părților cum rezultă din declarația acestuia aflată la dosar.
Referitor la podul a cărui demolare este solicitată de reclamanți, instanța a reținut din acte dosarului cât și din cercetarea la fața locului că face accesul la drumul 5002, a fost construit de pârâta B. S., care a obținut un certificat de urbanism, și poate fi folosit practicând orice mijloc de transport.
Față de cele ce preced instanța a apreciat că varianta nr. 2 a raportului de expertiză depus la dosar la data de 13 martie 2014, cu drumul figurat cu colarea maro în anexa la lucrarea tehnică menționată mai sus, este avantajoasă pentru toate părțile și creează ce mai mic disconfort acestora. De altfel așa cum rezultă din raportul de expertiză, drumul de culoare maro este ce folosit de toți cetățenii care au teren în zonă.
În baza 274 și 276 Cod procedură civilă a compensat în parte cheltuielile de judecată iar pârâta B. S. a fost obligată la 1094 lei cheltuieli de judecată către reclamanți reprezentând parte din taxa de timbru și contravaloarea expertizei.
Împotriva sentinței sus menționate au formulat recurs reclamanții, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare, au arătat că nu susțin considerentele și nu argumentează în drept și în fapt soluția de admitere în parte a acțiunii, ceea ce echivalează practic cu o ignorare a cercetării fondului și nestabilirea stării de fapt reale.
Nestabilirea stării de fapt reale a condus implicit și la imposibilitatea pentru instanța de fond de a-și motiva în drept hotărârea pronunțată rezumându-se practic doar la a face trimitere la conținutul unui text de lege, respectiv art. 616 Cod civil și atât.
Ignorându-se cercetarea completă a fondului și analiza probatoriului în întregul său, instanța nu a reținut un element esențial și anume faptul că, chiar în condițiile stabilirii dreptului de trecere pe . este obstrucționată și dreptul instituit de către instanță nu are finalitate obiectivă câtă vreme a fost respinsă cererea de demolare a construcțiilor realizate în drum public de către prim pârâta.
În pronunțarea soluției, instanța a avut în vedere doar că există un drum public ce face legătura cu o altă cale publică, dar nu a explicitat ce a avut în vedere atunci când a pronunțat și soluția de respingere a cererii de demolare a construcțiilor edificate prin încălcarea autorizației de construire, construcții doar prin a căror demolare ar face practicabil drumul public.
În mod greșit reține instanța de fond împrejurarea ca drumul identic cu . divizată în . și ., . și cumpărată cu antecontract de la familia C..
Se mai reține de către instanța de fond că în privința îngustării drumului 5002 se conturează o culpă comună.
Atâta vreme cât drumul 5002 se îngustează până la proprietatea reclamanților, acestea fiind în deal față de proprietatea pârâtei, iar din înscrisurile existente la dosarul cauzei rezultă că aceasta din urmă a edificat lucrări de construire neautorizate, în drum public, este greu de înțeles concluzia instanței de fond, care de altfel nici nu își motivează aceasta.
În privința demolării lucrărilor de construire, instanța de fond motivează respingerea acestui capăt de cerere, invocând faptul că de către reclamanți nu s-a depus la dosar autorizația de demolare a construcțiilor pe care ei le pretind ca ridicate fără autorizație.
Analizând recursul, prin prisma motivelor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, tribunalul reține următoarele:
Așa cum a rezultat din probatoriul administrat, cu precădere din lucrarea de expertiză efectuată în cauză, terenul proprietatea reclamanților nu constituie loc înfundat, în condițiile în care accesul reclamanților este asigurat pe . drum public și care a fost avută în vedere de instanță la stabilirea servituții.
Criticile privind obligarea pârâților la demolarea construcțiilor edificate pe drumul public nu pot fi primite, având în vedere că acesta este proprietatea mun. Câmpulung M., eventualele impedimente în a accesa această cale urmând a fi reglementată de autoritatea locală.
În consecință, constatând legală hotărârea primei instanțe, tribunalul în baza art. 312 Cod procedură civilă va respinge recursul ca nefondat.
Pentru aceste motive
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții D. M. și D. I., ambii domiciliați în Câmpulung M., ., nr. 35, județul Suceava împotriva sentinței civile nr. 935 din 25.09.2014 pronunțată de Judecătoria Câmpulung M. în dosar nr._, intimați fiind pârâții B. S. din Câmpulung M., ., nr. 35, județul Suceava și M. Câmpulung M., prin primar.
Obligă recurenții să plătească intimatei cheltuieli de judecată, 1400 lei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 17 februarie 2015.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
D. D. M. C. T. M. P. L.
Red. M.C./ Jud. fond: M. D./Tehnored. P.L. / 2 ex. – 16.04.2015
| ← Fond funciar. Decizia nr. 128/2015. Tribunalul SUCEAVA | Obligaţie de a face. Decizia nr. 261/2015. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
