Servitute. Decizia nr. 891/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 891/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 14-10-2014 în dosarul nr. 891/2014
Dosar nr._ - servitute de trecere -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 891
Ședința publică din data de 14 octombrie 2014
Președinte- T. M.
Judecător- M. C.
Grefier - P. T.
Pe rol, judecarea apelului declarat de reclamanții M. I. din comuna V. Moldoviței, ., județul Suceava, M. M. a I. din comuna V. Moldoviței, . A, județul Suceava și M. I. din . A, județul Suceava, împotriva sentinței civile nr.252 din 4 martie 2014 a Judecătoriei C-lung Moldovenesc (dosar nr._ ), intimați fiind pîrîții . primar, L. P. Ș. a G. din comuna V. Moldoviței, ., H. G. a P. din comuna V. Moldoviței, . și H. G. R. a I. din comuna V. Moldoviței, . .
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reclamanta apelantă M. I. asistată de avocat Z. D. și pîrîții intimați L. P. Ș., H. G., asistați de avocat C. A., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care,
Avocat Z. D. pentru reclamanții apelanți, stăruie în audierea martorei indicată în cererea de apel, pe care o va aduce în instanță fără citație.
Instanța, avînd în vedere faptul că în conformitate cu dispozițiile art.345 alin.1 Cod procedură civilă a fost efectuată o cercetare la fața locului, respinge proba testimonială solicitată de apărătorul reclamanților apelanți și constatînd apelul în stare de judecată, a trecut la dezbateri.
Avocat Z. D. pentru reclamanții apelanți, a cerut admiterea apelului, anularea sentinței, admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și stabilirea în favoarea reclamanților o servitute de trecere cu atelaje, vehicule, cu piciorul pe traseul identificat conform variantei nr.III – anexa 2, traseu marcat cu portocaliu din suplimentul II al raportul de expertiză tehnică judiciară, cu cheltuieli de judecată din ambele instanțe.
Avocat C. A. pentru pîrîții intimați L. P. Ș. a G., H. G. a P. și H. G. R., a cerut respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței ca fiind legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată.
Declarînd dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față, constată:
P. acțiunea introdusă pe rolul Judecătoriei C-lung Moldovenesc și înregistrată la 02 aprilie 2013, reclamanții: M. I., M. M. și M. I. i-au chemat în judecată pe pârâții: . primar, L. P. Ș., H. G. și H. G. R., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate existența unei căi de acces la drumul comunal ce traversează terenul proprietatea pârâților, cu obligarea acestora să le permită accesul pe acest drum, respectându-le un drept de servitute de trecere permanent cu piciorul, cu atelajele și cu autovehiculele și să fie înscris acest drept în cartea funciară.
În motivarea acțiunii lor, reclamanții au arătat următoarele:
În ceea ce-l privește pe el reclamantul M. I. este fiul celor doi reclamanți și este proprietarul unei suprafețe de 35.820 m.,p. teren construcții fânaț și pășune, precum și a unei case de locuit cu anexe gospodărești înscrise în C.F._ și_ a ., bunuri pe care le-a dobândit în baza contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr.2543 din 09 septembrie 2003 a BNP H. I. Șcraba.
Ceilalți doi reclamanți au arătat că în ceea ce-i privește pe ei în baza Hotărârii Consiliului Local nr.28 din 04 mai 2010, a procesului – verbal 5896 din 25 iunie 2010 și a contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr.1278 din 01 octombrie 2010 de către BNP A. M. Șcraba Luminiță, au achiziționat suprafața de 300 m.p. teren fânaț identic cu . C.F._ a . de la Primăria comunei V. Moldoviței.
Toți reclamanții au arătat că până în vara anului 2012 au folosit acest drum de acces, însă, în acel moment pârâții le-au blocat drumul și nu le permit accesul la imobilele pe care le dețin.
Întrucât terenul este loc înfundat și nu au posibilitatea de acces la drumul public decât pe acel drum s-a solicitat ca acest lucru să se stabilească prin hotărâre judecătorească.
P. întâmpinările depuse la dosar ( fila 73 - 75 ) . primar a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, invocând următoarele aspecte:
- terenul reclamanților nu îndeplinește condiția de fi loc înfundat pentru a se crea un drept de servitute de trecere în accepțiunea prevederilor 616, 619 din codul civil anterior;
- în situația în care terenul devine loc înfundat datorită culpei proprietarului care și-ar fi edificat o construcție blocând astfel ieșirea la drumul public, el numai este îndreptățit să ceară un drept de trecere pe terenul vecinului și
- dreptul de trecere trebuie să se exercite pe acolo pe unde se poate realiza cel mai scurt drum la calea publică ( art.616 cod civil anterior ) și să se producă cea mai puțină pagubă a celui pe al cărui teren urmează să aibă loc trecerea la calea publică (art.619 cod civil ), ceea ce, în prezenta cauză, nu se solicită.
P. întâmpinările depuse la dosar ( fila 78 – 80 ) pârâtul H. G. R. a solicitat respingerea acțiunii reclamanților privind stabilirea drum ului de trecere pe considerentul că pe proprietatea lui există deja un drum de folosință comună ( de peste 100 de ani ) și pe care este de acord să treacă în continuare cu atât mai mult cu cât ei nu au fost niciodată opriți.
Ținând seama că el este de acord cu crearea acestui drum de trecere în condițiile art.576, 616 și 622 din vechiul cod civil, respectiv 617, 618, 619 și 620 din noul cod civil pârâtul a solicitat să fie respinse solicitarea acestora privitor la cheltuielile de judecată.
Aceiași poziție a avut-o pârâtul și prin interogatoriul ce i s-a luat la data de 12 iunie 2013 ( fila 107 dosar ), în sensul că este de bună – credință, că pe terenul său este creat un drum de trecere pentru toți cetățenii din zonă și că niciodată nu i-a oprit pe reclamanți să folosească acest drum.
La rândul său pârâții: L. P. Ș. și H. G. a lui P. (interogator fila 105 și respectiv 106 dosar), au solicitat respingerea acțiunii reclamanților referitor la drumul de acces pe care-l solicită, respectiv prin curtea primului, pe considerentul că aceștia au o altă cale de acces peste terenul pârâtului H. G. R., pe care, de altfel, trece reclamantul M. I. a lui M..
S-a mai susținut că acest din urmă drum este folosit din moși strămoși de către autorii reclamanților.
În același timp s-a arătat că pe acest din urmă traseu circulă mai multe persoane și niciodată pârâtul H. G. R. nu le-a interzis acest lucru.
De altfel pârâtul H. G. a lui P. a arăta că și el personal folosește acest din urmă drum.
Toți trei pârâții au susținut că reclamanții au trecut pe acest drum, însă neînțelegerile s-au iscat în momentul în care pârâtul H. G. R. a construit un pod peste râul Ciumârna întrucât cel vechi fusese distrus de apă, iar reclamanții au refuzat să contribuie cu bani la construirea acestuia, deși au continuat să folosească acea cale de acces.
Judecătoria C-lung Moldovenesc, prin sentința civilă nr.252 din 4 martie 2014 a admis acțiunea civilă având ca obiect „servitute” și în consecință:
A stabilit în favoarea reclamanților o servitute de trecere, cu piciorul, atelajele și vehiculele, pe tot timpul anului, în varianta I anexa 1 din primul supliment ( fila 190 dosar ) și respectiv varianta I anexa 3 din al doilea supliment ( fila 232 ) la raportul de expertiză întocmit de expertul S. I. și colorat cu galben, pe o lungime de 340,10 m și o lățime de 3 m. având o suprafață de 1020,29 m.p., din care:
- suprafața de 74,85 m.p. de la podul existent până la DN 17 A proprietatea comunei V. Moldoviței;
- suprafața de 42,46 m.p. ocupată de podul existent și care traversează Pârâul Ciumârna;
- suprafața de 864,84 m.p. din terenul proprietatea H. G. R. și
- suprafața de 38,14 din terenul proprietatea SGA Suceava.
A dispus înscrierea acestui drept în registrul C.F..
A respins solicitarea reclamanților privind obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Martorii audiați în cauză au făcut referiri sumare cu privire la drumul de acces, cu atât mai mult cu cât ei nu au fost la imobilul deținut de reclamanți decât în urmă cu un an și respectiv 2-3 ani de zile, încât, nu cunosc prea multe amânunte în legătură cu acest aspect.
Așa cum s-a arătat pentru edificarea situației s-a dispus efectuarea unei expertize tehnico-judiciare cu cele două suplimente din a căror concluzii se desprind următoarele:
- proprietatea reclamanților M. I. și M. M. în suprafață de 300 m.p., este loc înfundat;
- proprietatea lui M. I. fiul lui M. și I. în suprafață de 35.820 m.p. este loc înfundat și
- în cel de-al doilea supliment, expertul a propus varianta III a servituții de trecere, cu respectarea planului de concesionare întocmit de ., în timp ce în primul supliment propune varianta I și varianta III.
În argumentarea poziției sale expertul a arătat următoarele:
În varianta III solicitată de reclamanți drumul de acces este mai scurt și presupune traversarea unui singur pod, în situația în care se recunoaște de către Primăria comunei V. Moldoviței că drumul ce făcea legătura între centrul de colectare și DN 17 A figura pe trapezul 1:5000 aparține domeniului public și cu modificarea contractului de vânzare – cumpărare din 2011 către pârâtul L. P. Ș. situație în care reclamanții vor trebui să construiască un pod peste pârâul Ciumârna.
P. urmare s-a arătat că prin crearea unei căi de acces, în această variantă traseul ar avea o lungime de 287,51 m. cu o suprafață totală de 862,53 m.p. și s-ar întinde pe proprietățile:
- proprietatea Primăriei V. Moldoviței de la DN 17 A până la proprietatea pârâtului L. P. Ș., pe o suprafață de 45,10 m.;
- suprafața de 120, 07 m.p. din proprietatea pârâtului L. P. Ș. pe parcela_ din C.F._;
- suprafața de 133,00 m.p. din proprietatea pârâtului H. G. a P. pe . C.F. 22;
- suprafața de 36 m.p. din terenul comunei Ciumârna pe . C.F. 22;
- suprafața de 53,64 m.p. peste pârâul Ciumârna și
- suprafața de 474,68 m.p. din proprietatea pârâtului H. G. R. pe . C.F. 241.
S-a mai susținut că din suprafața de 169, 04 m. din terenul lui H. G. a P. suprafața de 36 m.p. este în terenul lui M. V. a lui A..
Referitor la varianta I expertul a concluzionat că aceasta este mai lungă presupune utilizarea podului și a podețelor existente pe proprietatea lui H. G. R. și că are dezavantajul că necesită construirea unui nou pod pentru a avea acces la ..p..
Așadar, în această variantă lungimea drumul ar fi de 340,10 m.p., lățimea de 3 m. și o suprafață de 1020,29 m.p. și s-ar întinde pe proprietățile:
- suprafața de 74,85 m.p. de la podul existent până la DN 17 A, proprietatea comunei V. Moldoviței;
- suprafața de 42,46 m.p. ocupată de podul existent ce traversează pârâul Ciumârna aparținând de SGA Suceava;
- suprafața de 864,84 m.p. din proprietatea pârâtului H. G. R. pe . C.F. 241 și
- suprafața de 38,14 m.p. de la drumul de acces care duce la proprietatea lui M. I., peste pârâul Ciumârna la terenul suprafață de 300 m.p. proprietatea lui M. M. ce aparține SGA Suceava.
Față de probele administrate în cauză și enumerate mai sus, instanța a apreciat că acțiunea este întemeiată, admițînd-o și în acest sens, a stabilit în favoarea reclamanților o servitute de trecere, cu piciorul, atelajele și vehiculele, pe tot timpul anului, în varianta I anexa 1 din primul supliment ( fila 190 dosar ) și respectiv varianta I anexa 3 din al doilea supliment ( fila 232 ) la raportul de expertiză întocmit de expertul S. I. și colorat cu galben, pe o lungime de 340,10 m și o lățime de 3 m. având o suprafață de 1020,29 m.p., din care:
- suprafața de 74,85 m.p. de la podul existent până la DN 17 A proprietatea comunei V. Moldoviței;
- suprafața de 42,46 m.p. ocupată de podul existent și care traversează Pârâul Ciumârna;
- suprafața de 864,84 m.p. din terenul proprietatea H. G. R. și
- suprafața de 38,14 din terenul proprietatea SGA Suceava.
În alegerea acestei variante instanța a ținut seama că pârâții au fost de acord cu folosirea acestui drum de trecere cu atât mai mult cu cât el este deja creat și este utilizat de toate persoanele ce au terenuri în zonă și nu necesită îmbunătățiri, cu atât mai mult cu cât, peste pârâul Ciumârna este edificat deja un pod de trecere ( reclamanții urmând să-și construiască unul peste pârâu ), cu atât mai mult cu cât însăși expertul arată că – în varianta III – din suprafața de 168,04 m.p. din terenul lui H. G. a P. suprafața de 36 m.p. este ocupată de M. V. a lui A. ce nu a fost chemat în judecată în prezenta cauză.
Pentru a se stabili astfel, instanța a avut în vedere următoarele:
Potrivit dispozițiunilor art.616 din codul civil anterior „proprietarul al cărui loc este înfundat, care nu are nici o ieșire la calea publică, poate reclama o trecere pe locul vecinului său pentru exploatarea fondului, cu îndatorirea de a-l despăgubi în proporție cu pagubele ce s-ar putea ocaziona”.
În același timp trebuie observat că în conformitate cu art.618 din același cod: „cu toate acestea trebuie a se alege trecerea prin locul ce ar pricinui o mai puțină pagubă a celui pe al cărui loc trecerea urmează a fi deschisă”.
Față de aceste aspecte varianta aleasă de instanță se impune.
Reclamanții și-au întemeiat acțiunea atât pe dispozițiile cuprinse în vechiul cod civil cât și în noul cod civil, însă potrivit art.59 din Legea 71/2011 „!dispozițiile art.602 - 625 din codul civil nu se aplică situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia”, ceea ce explică aplicarea, în speță, a prevederilor cuprinse în codul civil anterior, ținând seama că situația juridică din speță, s-a născut sub imperiul acelui cod.
În temeiul art.20 din Legea 7/1996 privind publicitatea imobiliară a dispus înscrierea acestui drept, în registrul C.F..
Împotriva sentinței civile au declarat apel reclamanții criticînd-o pentru nelegalitate.
În motivare, au arătat că în mod greșit a fost aleasă ca variantă de trecere varianta I din suplimentul la raportul de expertiză dispus în cauză întrucît aceasta este cea mai lungă și mai costisitoare, apelanții neputînd exploata terenurile cumpărate, fiind puși în situația edificării unui pod, de a întreține două podețe și un alt pod deja construit.
Au precizat că deși au optat pentru varianta III prima instanță nu a avut în vedere faptul că aceasta este una mai scurtă și mai convenabilă, permite trecerea cu căruța sau utilaje fără a necesita lucrări de amenajare.
Au arătat și că expertul S. I. a propus varianta III întrucît pe aliniamentul indicat s-a confirmat existența unui drum vechi care ducea la un centru de colectare, toți cumpărătorii parcelelor de dincolo de rîul Ciumîrna folosind această cale de acces, inclusă și în hărțile vechi, dar închisă în prezent de către pîrîți.
Au criticat și reținerea greșită a situației de fapt care are legătură cu neintroducerea în cauză a numitului M. V., proprietarul unei suprafețe de 36,5 m.p. teren, suplimentul II efectuat la raportul de expertiză arătînd, că „planul din 1997 întocmit de ing.G. nu a fost operat în CF și că M. V. nu a cumpărat de la Primăria Ciumîrna . cu p.475/19 CF 22 – proprietar . înseamnă că nu se impunea introducerea în cauză a acestuia, nefiind proprietar.
Verificînd actele și lucrările dosarului, tribunalul constată că apelul este nefondat.
P. cererea dedusă judecății s-a solicitat crearea unei servituți de trecere la parcela de_ m.p. teren construcții, fînaț și pășune, proprietatea reclamantului M. I. și parcelei de 300 m.p. teren fînaț, identic cu p.1 f din CF_ a ., proprietatea reclamanților M. M. și M. I., indicînd calea de acces la drumul comunal ce traversează terenul pîrîților.
Din rapoartele de expertiză efectuate în cauză rezultă că cele două proprietăți se află în loc înfundat, expertul S. I. propunînd varianta I care îndeplinește toate condițiile cerute pentru a crea o servitute favorabilă ambelor fonduri.
Apelanții susțin că în varianta acordată de prima instanță drumul necesită lucrări de amenajare, cu dificultăți și riscuri semnificative întrucît vizează edificarea unor poduri peste rîul Ciumîrna și consolidarea terenului aferent acestuia.
Ori, din probatoriul administrat în cauză și suplimentat în apel cu cercetarea locală rezultă că pentru ca reclamantul M. I. să ajungă la proprietatea sa se impun amenajări care implică lucrări intensive și de durată, efectuate cu utilaje grele, de mare tonaj iar secund-apelanții, a căror gospodărie de află în pantă, reclamă necesitatea creării unei servituți de trecere pentru a se putea ajunge la locul în care doresc să edifice pentru fiul lor un garaj.
Parcurgerea traseului propus în varianta III cu utilaje grele, succesiv, constituie un pericol pentru gospodăriile pîrîților, edificate pe malul rîului Ciumîrna cu amenajări de susținere, efectuate de aceștia în condiții improprii.
Chiar dacă anterior ar fi existat o cale de acces pe varianta indicată de apelanți, aceasta nu ducea spre proprietăți, neavînd configurația prezentă.
Este real că varianta acordată de prima instanță necesită lucrări la consolidarea podului edificat de pîrîtul H. G. sau a zonei din imediata apropiere a rîului însă și în varianta III s-ar impune construirea unui pod, cu aceleași consecințe.
Este irelevantă critica relativ la precizările instanței privind declarațiile martorilor audiați întrucît chiar și în condițiile în care s-ar deduce că vechiul drum a fost pe varianta solicitată de reclamanți, faptul că în prezent acest traseu vizează curțile pîrîților sau construcțiile acestora, drumurile și bazinele de colectare, face inaplicabilă o servitute de trecere astfel încît varianta propusă de expert și primită de prima instanță rămîne cea mai puțin împovărătoare pentru părți.
Cum, în cauză, nu sînt date motivele de apel invocate, în baza art.480 Cod procedură civilă, tribunalul va respinge apelul ca nefondat.
Fiind în culpă procesuală, în baza art.453 alin.1 Cod procedură civilă, reclamanții apelanți vor fi obligați să plătească pîrîților intimați L. P. Ș., H. G. a P. și H. G. R. a I. suma de 1500 lei cheltuieli de judecată.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE :
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de reclamanții M. I. din comuna V. Moldoviței, ., județul Suceava, M. M. a I. din comuna V. Moldoviței, . A, județul Suceava și M. I. din comuna V. Moldoviței, . A, județul Suceava, împotriva sentinței civile nr.252 din 4 martie 2014 a Judecătoriei C-lung Moldovenesc (dosar nr._ ), intimați fiind pîrîții . primar, L. P. Ș. a G. din comuna V. Moldoviței, ., H. G. a P. din comuna V. Moldoviței, . și H. G. R. a I. din comuna V. Moldoviței, . .
Obligă reclamanții apelanți M. I., M. M. a I. și M. I. să plătească pîrîților intimați L. P. Ș., H. G. a P. și H. G. R. a I. suma de 1500 lei cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 14 octombrie 2014.
Președinte, Judecător, Grefier,
T. M. M. C. P. T.
Red. T.M.
Jud.fond – B. G.
Tehnored.P.T. – Ex.9 – 13 noiembrie 2014
| ← Rectificare carte funciară. Decizia nr. 844/2014. Tribunalul... | Abţinere. Decizia nr. 1424/2014. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
