Reziliere contract. Decizia nr. 899/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 899/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 14-10-2014 în dosarul nr. 899/2014
Dosar nr._ - pretenții –
ROMÂNIA
TRIBUNALUL S.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA Nr. 899
Ședința publică din 14 octombrie 2014
Instanța constituită din:
Președinte: I. G.
Judecător: I. M.
Grefier: P. L.
Pe rol, judecarea apelului promovat de pârâta D. A., cu domiciliul în S., Calea Unirii, nr. 15, ., județul S. împotriva sentinței civile nr. 1446 din 01.04.2014 pronunțată de Judecătoria S. în dosar nr._, intimat fiind reclamantul M. S., prin primar.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare cu părțile a fost legal îndeplinită.
Grefierul a expus referatul cauzei, în cadrul căruia, a învederat că la dosar, prin serviciul registratură, a fost depus la data de 18.09.2014 de către pârâta apelantă un memoriu, la care a atașat acte medicale, respectiv bilet trimitere, referat medical, adeverințe medicale și cupon pensie (filele 24 – 27 dosar). P. cererea formulată, pârâtul apelant a precizat că acestea reprezintă dovezi noi de care înțelege să se prevaleze în susținerea apelului declarat în cauză.
Instanța, având în vedere că reclamantul intimat a solicitat judecarea cauzei în lipsă, cu referire la cererea de probe formulată de pârâta apelantă la data de 18.09.2014, constată că aceasta este decăzută din dreptul de a le mai solicita, conform art. 208 Cod procedură civilă.
Având în vedere faptul că cel puțin una dintre părți a solicitat judecarea cauzei în lipsă, instanța declară cercetarea judecătorească încheiată și reține cauza spre soluționare.
După deliberare,
TRIBUNALUL ,
Asupra apelului de față, constată:
P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei S. sub nr._ din data de 05.1.,2013, reclamantul M. S. - prin primat a chemat-o în judecată pe pârâta D. A., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună rezilierea contractului de închiriere nr. 129/28.03,04,2012 încheiat între părți, obligarea pârâtei la plata sumei de 648 lei, reprezentând chiria restantă pentru perioada 01.04.2012 – 30.09.2013 și 648 lei - majorări de întârziere aferente, precum și evacuarea pârâtului din spațiul locativ situat în mun. S., Calea Unirii, nr.15, cămin2, cam.7, jud. S..
În motivare, reclamantul a arătat că, pârâta ocupă în temeiul contractului de închiriere nr. 129/03.04.2012, o locuință în . o perioadă de 1 an, începând cu data de 24.04.2012, contract prelungit cu un an prin actul adițional nr.1, iar pentru că nu și-a achitat obligația lunară, pârâta figurează în evidențele contabile cu suma de 1296 lei, reprezentând chirie restantă în valoare de 648 lei și majorări de întârziere în cuantum de 648 lei.
A precizat reclamantul că, potrivit Titlului II din contractul nr. 129/03.04.2012, chiria lunară este de 36,48 lei, calculată în conformitate cu prevederile art. 26-27 și art. 31 din OUG 40/1999 aprobată prin Legea nr. 241/2001.
De asemenea, reclamantul a precizat că, în contractul de închiriere nr. 129/2012, părțile au convenit de comun acord că una din obligațiile chiriașului este să plătească chiria la termenul stipulat în contract și să achite cotele-părți din cheltuielile comune care îi revin (Titlul III), contractul fiind semnat și însușit de părți prin semnătură, rezultând astfel, cu claritate, că pârâta și-a însușit contractul și a înțeles obligațiile ce rezultă din acesta, achitând până în luna octombrie 2012
A susținut reclamantul că pârâta a fost înștiințată în scris despre obligațiile pe care le are față de instituție, însă nu a dat curs solicitării de a se prezenta la sediul Primăriei mun. S., în vederea reglementării situației și pentru achitarea debitelor.
În drept, reclamantul și-a întemeiat cererea pe disp. art. 194 Cod procedură civilă, art. 1270 și Titlurile 2, 3 și 5 din Contractul de închiriere nr. 129/2012, art. 1, 2,3 din actul adițional nr.1..
În dovedire, reclamantul a depus la dosar înscrisuri (f.8-21).
Pârâta nu a depus întâmpinare la dosar, însă s-a prezentat în instanță la termenul de judecată din data de 01.04.2014 și a arătat că nu a avut bani pentru a plăti chiria întrucât este în vârstă și bolnavă și trăiește din ajutorul social, atașând o . înscrisuri (f. 32-41).
P. sentința civilă nr. 1446 din 01 aprilie 2014, Judecătoria S. a admis acțiunea și a obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 648 lei, reprezentând chirie restantă pentru perioada 01.04._13 și a sumei de 648 lei reprezentând majorări de întârziere calculate până în decembrie 2012.
A dispus rezilierea contractului de închiriere nr. 129/03.04.2012 încheiat între părți cu act adițional nr. 1 încheiat la 04.04.2013.
A dispus evacuarea pârâta D. A. din imobilul situat în mun. S. .. 15, cămin 2, cam. 7 parter, jud. S..
Pentru a hotărî astfel, prima instanță, a reținut că între reclamantul M. S. – prin P., în calitate de proprietar și pârâtul D. A. în calitate de chiriaș, a fost încheiat contractul de închiriere nr. 129 din 3.04.2012 pentru locuința din S., .. 15, cămin 2, cam 7, parter, compusă dintr-o cameră în suprafață utilă de 19.6 mp din care locuibil 15,85 mp, dependințe în suprafață de 3,75 mp.
Potrivit clauzelor contractuale prețul închirierii este de 36,48 lei /lună, aceasta achitându-se în numerar la caseria din cadrul Primăriei S. la data de 10 ale lunii. Neplata la teren a chiriei atrage majorări de întârziere conform legislației în vigoare, începând cu prima zi care urmează aceleia când suma a devenit exigibilă. În caz de neplată a chiriei timp de 3 luni consecutiv contractul încetează de drept. Evacuarea din locuință a chiriașului se face conform pct. I alin 4. și alin 5 din contract (art. II).
P. prisma art. 6 din Noul Cod Civil, instanța consideră că în cauză sunt aplicabile dispozițiilor art. 1270 alin. 1 din noul cod civil care consacră principiul forței obligatorii a contractului, potrivit căruia „contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante”, precum și dispozițiile art. 1516 din noul Cod civil, potrivit cărora creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligației.
În temeiul dispoziției art. 1350 din Codul civil, instanța a reținut că reclamantului îi revine obligația de a dovedi existența unui raport juridic între părți, pentru a putea interveni răspunderea contractuală a pârâtului. Astfel, în materia contractelor sinalagmatice, debitorul va putea fi obligat de către instanță la executarea obligațiilor contractuale asumate, ori de câte ori creditorul va face dovada îndeplinirii obligației sale, iar debitorul nu va face proba executării obligațiilor asumate prin contract.
In cazul în care obiectul litigiului îl constituie o obligație de a da, cum este și obligația de a plăti o suma de bani creditorul are obligația să dovedească existența obligației iar apoi, odată dovedită existența creanței, îi revine debitorului obligația de a dovedi executarea obligației corespunzătoare. Operează, astfel, în sarcina debitorului o prezumție de vinovăție (de neexecutare culpabilă a propriilor obligații), iar dacă acesta nu dovedește îndeplinirea obligației, se prezumă ca nerespectarea acesteia provine din vina debitorului, care va fi obligat la plata de despăgubiri către creditor.
Din întregul material probator administrat rezultă că reclamantul a făcut dovada existenței obligației pârâtei de a plăti suma pretinsă cu titlu de debit principal, de 648 lei (reprezentând chirie restantă pentru perioada 01.4._13), în schimb aceasta nu a făcut dovada plății acestei sume, deși îi incumba sarcina probei. Mai mult, pârâta a recunoscut în mod implicit neexecutarea propriii obligații, afirmând că nu a avut cu ce plăti chiria, deoarece trăiește din ajutorul social.
In ce privește creanța accesorie celei principale, privind majorări pentru întârziere la executarea obligației principale, instanța retine ca părțile, prin înseși dispozițiile contractuale - art. II alin.3, au convenit în mod expres evaluarea prejudiciului cauzat prin neexecutare la termen conform legislației în vigoare. O astfel de prevedere contractuală este legitimă, este o măsura a diligenței părților la încheierea contractului și în vederea executării lui, și totodată o concretizare a însuși principiului libertății contractuale.
Potrivit clauzelor contractuale amintite, majorările de întârziere se calculează pentru fiecare zi începând cu ziua imediat următoare scadenței obligației până la data stingerii sumei datorate efectiv.
Astfel instanța a reținut în sarcina pârâtei un cuantum al majorărilor de întârziere de 648 lei aferent perioadei 01.04._13.
Având în vedere cele de mai sus instanța a admis acțiunea formulată de către reclamantul M. S. – prin primar în contradictoriu cu pârâta D. A. și a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 648 lei reprezentând chirie restantă pentru perioada 01.04._13 și a sumei de 648 lei reprezentând majorări de întârziere pentru aceeași perioadă.
De precizat că întrucât termenul de plată a chiriei a expirat, fără ca pârâta să-și îndeplinească obligația, în speță, a devenit operantă clauza prevăzută de art. V din contractul părților. Conform acesteia rezilierea contractului intervine de plin drept, fără a mai fi necesară punerea în întârziere și fără altă formalitate prealabilă. Față de aceste clauze contractuale, având în vedere că pârâta nu și-a îndeplinit obligațiile asumate în contract în ce privește plata sumei datorate lunar pentru dreptul de închiriere obținut, la solicitarea reclamantului, instanța a dispus rezilierea contractului de închiriere nr. 129 din data de 3.04.2012 încheiat între M. S. – reprezentat prin P. și pârâta D. A., cu act adițional nr. 1 încheiat la 04.04.2013 (f. 14).
Așadar, dat fiind că pârâta nu mai justifică un titlu locativ asupra imobilului, în condițiile în care contractul a încetat să își mai producă efectele, devenind astfel incidente prevederile art. II alin.4 din convenție și art. V alin. 3 (care instituie în sarcina pârâtului obligația de a elibera spațiul ocupat și plata chiriei aferente), instanța a dispus evacuarea pârâtei din imobilul situat în mun. S. .. 15, cămin 2, cam. 7 parter, jud. S..
Împotriva sentinței sus menționate a formulat apel pârâta D. A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare, a arătat că este grav bolnavă, aflându-se în imposibilitate de a achita sumele de bani la care a fost obligată. Apreciază că evacuarea nu se realiza, dat fiind starea de sănătate, având cancer în fază terminală, iar veniturile îi acoperă medicamentele și ceva hrană.
Analizând apelul declarat în cauză prin prisma motivelor de apel invocate, a actelor și a lucrărilor dosarului și a considerentelor hotărârii atacate, tribunalul reține că între părți s-a încheiat contractul de închiriere nr. 129 din 3.04.2012 pentru locuința din S., .. 15, cămin 2, cam 7, parter, compusă dintr-o cameră în suprafață utilă de 19.6 mp din care locuibil 15,85 mp, dependințe în suprafață de 3,75 mp.
Potrivit art. III lit. „b" pct. 1 din contract, chiriașul are obligația să plătească chiria la termenul stipulat în prezentul contract și să achite cotele-părți din cheltuielile comune care îi revin, inclusiv pe cele datorate până la data încheierii contractului, iar în caz de neplată a chiriei în caz de trei luni consecutiv, contractul încetează de drept, după cum rezultă din prevederile art. II al. 4 din contract, în caz de neplată a chiriei timp de trei luni consecutiv, contractul încetează de drept, iar evacuarea din locuință a chiriașului se va face conform pct. 1 al. 4 din contract. După cum rezultă din prevederile art. V pct.l din contract, rezilierea contractului poate fi hotărâtă înainte de termen, atunci când chiriașul nu a achitat chiria datorată cel puțin trei luni consecutiv și nu și-a onorat obligațiile ce îi revin din cheltuielile comune iar nerespectarea prevederilor prezentului contract de către chiriaș duce la desființarea de drept a acestuia fără a mai fi necesară punerea în întârziere și fără orice altă formalitate prealabilă.
Cum apelanta nu și-a achitat chiria datorată din luna aprilie 2012 și până la data introducerii cererii de chemare în judecată, 05 decembrie 2013, deși a fost somată de mai multe ori de locator, iar acest aspect a fost recunoscut de pârâtă, contractul de închiriere este reziliat de drept, în virtutea pactului comisoriu de gradul IV din contract potrivit căruia, în caz de neexecutare, contractul se consideră desființat de drept, fară a mai fi necesară punerea în întârziere și fară orice altă formalitate prealabilă, facultatea de a cere desființarea contractului revenindu-i exclusiv creditorului, astfel încât în mod corect a reținut prima instanță că pârâtul nu mai justifică un titlu locativ asupra imobilului, în condițiile în care contractul a încetat să își mai producă efectele, fiind incidente prevederile art. II al. 4, V al.2 și VI al. 2 din contract care instituie obligația chiriașului de a elibera spațiul ocupat și de plată a chiriei restante și a majorărilor de întârziere pentru perioada aprilie 2012 - septembrie 2013, conform art. II al. 3 din contract potrivit căruia neplata la termen a chiriei atrage majorări de întârziere conform legislației în vigoare, începând cu prima zi care urmează aceleia când suma a devenit exigibilă.
Pârâta-apelantă nu a contestat cuantumul creanței datorate și al majorărilor de întârziere, invocând dificultăți de ordin social și economic pentru neplata chiriei, dar aceste împrejurări nu constituie motive de exonerare a chiriașului de la plata chiriei datorate în contract, conform prevederilor art. II al. 3, III lit. „b" al. 1 și V al. 1 și antrenează răspunderea contractuală a acesteia.
Cum contractul de închiriere a fost reziliat de drept, pârâta și-a pierdut orice titlu locativ asupra spațiului închiriat pe care îl ocupă fară drept, astfel încât în mod corect prima instanță a dispus evacuarea acesteia.
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 480 Cod procedură civilă, apelul formulat de apelantă va fi respins ca nefondat, iar hotărârea primei instanțe va fi menținută ca fiind temeinică și legală.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE :
Respinge ca nefondat apelul declarat de D. A., cu domiciliul în S., Calea Unirii, nr. 15, ., județul S. împotriva sentinței civile nr. 1446 din 01.04.2014 pronunțată de Judecătoria S. în dosar nr._, intimat fiind reclamantul M. S., prin primar.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 14 octombrie 2014.
Președinte, Judecător, Grefier,
I. G. I. M. P. L.
Red. I.M.
Jud. fond: C. A.
Tehnored. P.L./ 2ex./07.11.2014
| ← Abţinere. Decizia nr. 1424/2014. Tribunalul SUCEAVA | Obligaţie de a face. Decizia nr. 1036/2014. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
