Contestaţie la executare. Decizia nr. 205/2013. Tribunalul TELEORMAN
| Comentarii |
|
Decizia nr. 205/2013 pronunțată de Tribunalul TELEORMAN la data de 22-03-2013 în dosarul nr. 1262/335/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TELEORMAN
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 205
RECURS
Ședința publică de la 22 martie 2013
Tribunalul compus din:
Președinte - F. M.
Judecător - C. N. L.
Judecător - V. M.
Grefier - Ț. N.
Pe rol, judecarea recursului declarat de recurenta contestatoare S. N., domiciliată în . ,împotriva sentinței civile nr. 1353 din 25.10.2012 pronunțată de Judecătoria V., în contradictoriu cu intimata S.C. Internațional L. IFN SA, cu sediul ales pentru comunicarea corespondenței în București, sector 1, ., având ca obiect – contestație la executare, suspendare executare.
Despre mersul dezbaterilor în fond s-a consemnat în încheierea de ședință din data de 15 martie 2013, care face parte integrantă din prezenta, când, instanța,
pentru a delibera, a amânat pronunțării cauzei la această dată și a decis următoarele:
TRIBUNALUL:
Deliberând, reține următoarele:
Prin acțiunea civilă, înregistrată pe rolul Judecătoriei V., județul Teleorman, la data de 15.06.2012, sub nr._, contestatoarea S. N. a formulat în contradictoriu cu intimata . SA, contestație la executare împotriva procesului verbal de cheltuieli de executare din data de 11.04.2012 încheiat în dosarul de executare nr.29/2012 și a arătat că acest înscris conține sume noi pe care intimata nu le-a mai arătat până acum. A solicitat admiterea contestației, desființarea procesului verbal criticat, ca nelegal.
În motivare solicită să se ia act de starea de insolvență a intimatei . SA. Arată că nu există nici un înscris privind dovada de comunicare a deciziei de reziliere a contractului de leasing financiar semnat și ștampilat de către contestatoare și totuși intimata susține obligarea acesteia la plata contravalorii bunului de la data comunicării acestei decizii până la predarea efectivă a autoturismului.
La data de 12.10.2012, intimata a depus la dosar întâmpinare prin care solicită respingerea contestației la executare formulată, ca neîntemeiată, respectiv inadmisibilă, și a invocat excepția autorității de lucru judecat, prin raportare la dispozițiile sentinței nr. 424 pronunțată de către Judecătoria V., județul Teleorman, la data de 21.12.2011, în dosarul nr._, sentință în care s-a respins contestația la executare formulată de contestatoarea S. N., în contradictoriu cu intimata . SA și împotriva creanței urmărite silit și a tuturor actelor de exercitare întocmite, în dosarul de executare nr. 29/2012, al aceluiași executor judecătoresc.
În susținerea excepției invocate, intimata a arătat că contestatoarea deși menționează că înțelege să critice exclusiv procesul verbal de cheltuieli de executare din data de 11.04.2012, în fapt nu face nimic altceva decât să reitereze critici care au mai făcut obiectul controlului judiciar în cadrul dosarului de instanță nr._, soluționat atât în fond prin respingerea contestației la executare, cât și în recurs, de Tribunalul Teleorman, prin menținerea sentinței recurate nr. 424/ 21.12.2011, ca legală și temeinică. A mai arătat intimata că nu se critică și nici nu se arată de către contestatoare care sunt argumentele pentru care procesul verbal de cheltuieli de executare din data de 11.04.2012, ar fi efectuat cu încălcarea dispozițiilor legale. Contestația în forma și conținutul ei actual, nu face nimic altceva decât să reitereze aceleași motive care au făcut obiectul dosarului nr._, aspect pentru care solicită admiterea excepției și respingerea contestației ca inadmisibilă.
Prin sentința civilă nr. 1353/ 2. X. 2012 Judecătoria V. a respins contestația formulată, pentru autoritate de lucru judecat.
Pentru a hotărî astfel a reținut că elementele autorității de lucru judecat, respectiv părțile, obiectul și cauza se regăsesc și prin raportare la sentința civilă nr. 424 din 21.XII. 2011 a Judecătoriei V. având ca obiect contestația la executare.
S-a mai reținut că pentru a exista identitate de obiect nu este necesar ca obiectul sa fie formulat in ambele acțiuni in același mod, ci este suficient ca din cuprinsul acțiunilor sa rezulte ca este același. Ori, in cauza, chiar daca in cadrul dosarului nr._ contestația la executare a fost formulata împotriva somației de plata si a procesului – verbal de cheltuieli de executare emise de executorul T. G., precum si împotriva înștiințării de înființare a popririi conturilor contestatoarei, iar in prezentul dosar contestația la executare vizează doar procesul - verbal de cheltuieli de executare din 11.04.2012, in fapt scopul urmărit de contestatoare este același in ambele acțiuni, fiind vizată aceeași creanță urmărită silit și toate actele de executare întocmite în același dosar execuțional, respectiv nr. 29/2012, aflat pe rolul aceluiași executor judecătoresc.
Instanța a apreciat că, prin criticile formulate, contestatoarea tinde în fapt să repună in discuție aspecte care au fost deja tranșate, cu putere de lucru judecat, prin sentința civila nr. 424/21.12.2011 a Judecătoriei V..
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatoarea S. N., în termen și legal motivat, susținând că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile cumulative prevăzute de lege pentru a interveni autoritatea de lucru judecat, solicitând casarea cu rejudecare a sentinței.
S-a motivat astfel că în cauza de față a fost atacat un alt act emis de executorul judecătoresc – altul decât în dosarul nr._ . Că în cauza analizată, creanța care se solicită pe calea executării silite nu este certă, cuantumul ei suferind modificări.
Prin întâmpinarea formulată (f.40) intimata a cerut respingerea recursului, invocând tardivitatea acestuia, excepție respinsă de tribunal pentru considerentele din practicaua deciziei.
Pe fond, s –a susținut că recurenta nu face altceva decât să reitereze critici ce au făcut obiectul cuantumului judiciar în dosarul nr._, așa încât deși susține că a contestat un act de executare din 11. 04. 2012, criticile sale au fost analizate și judecate cu autoritate de lucru judecat.
Analizând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, prin prisma criticilor aduse și a dispozițiilor art. 3041 Cod Procedură Civilă, tribunalul găsește recursul întemeiat.
Astfel, instanța de fond a fost sesizată cu o contestație la executare vizând legalitatea procesului – verbal de cheltuieli de executare încheiat de executorul judecătoresc la 11.04. 2012 în dosarul de executare nr. 29/2012.
A invocat contestatoarea că acest înscris cuprinde sume noi pe care creditorul nu le –a arătat niciodată până la acest înscris.
Susținerile contestatoarei nu pot fi însă verificate în condițiile în care instanța nu s – a conformat dispozițiilor art. 402 alin. 1 Cod procedură civilă și nu i – a cerut executorului judecătoresc să îi transmită dosarul de executare sau copii certificate de pe acest dosar, cu atât mai mult cu cât la dosarul cauzei nu există nici procesul – verbal de executare pe care recurenta l – a contestat.
D. pentru care, soluția de respingere a contestației pentru intervenirea autorității de lucru judecat este nelegală iar în recurs, analizarea dosarului de executare nu se poate face pentru că astfel, părțile ar putea fi lipsite de un grad de jurisdicție, decizia pronunțată nefiind supusă controlului judiciar.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 3 Cod procedură civilă, tribunalul va admite recursul și va casa cu rejudecare sentința atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta - contestatoare S. N., domiciliată în ., împotriva sentinței civile nr.1353 din 25.10.2012 pronunțată de Judecătoria V., în contradictoriu cu intimata S.C. Internațional L. IFN SA, cu sediul ales pentru comunicarea corespondenței în București, sector 1, ..
Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 22 martie 2012 .
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
F. M. C. N. L. V. M. Ț. N.
Red. FM . – 3.04. 2013.
Thred PS.- 10.04. 2013 – 2 ex
Df . –_ Jud V.
Jf.- S. O.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 505/2013. Tribunalul TELEORMAN | Pretenţii. Decizia nr. 105/2013. Tribunalul TELEORMAN → |
|---|
