Fond funciar. Decizia nr. 126/2013. Tribunalul TELEORMAN
| Comentarii |
|
Decizia nr. 126/2013 pronunțată de Tribunalul TELEORMAN la data de 01-03-2013 în dosarul nr. 9734/740/2011
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TELEORMAN
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 126
RECURS
Ședința publică de la 01 martie 2013
Tribunalul compus din:
Președinte - C. Doinița
Judecător - F. M.
Judecător - G. P.
Grefier - T. S.
Pe rol, judecarea recursului declarat de recurenta reclamantă S. A. domiciliată în ., prin procurator S. E. V. împotriva sentinței civile nr.6042 din 21 noiembrie 2012 pronunțată de Judecătoria A., în contradictoriu cu intimații pârâți C. Locală de fond funciar a comunei Băbăița, județ Teleorman și P. comunei Băbăița, județ Teleorman, având ca obiect – fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru recurenta reclamantă S. A. - procurator S. E. V., lipsind intimații pârâți C. Locală de fond funciar a comunei Băbăița și P. comunei Băbăița.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul scutit de plata taxei judiciare și a timbrului judiciar conform Legii 18/1991.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:
În conformitate cu dispozițiile art. 1591 alin.4 Cod procedură civilă, tribunalul verificând competența materială, generală și teritorială, stabilește că este competentă să soluționeze cauza de față în raport de dispozițiile art. 2 alin. 1 pct. 3 Cod procedură civilă.
Procurator S. E. V., depune precizări și arată că nu mai are cereri noi de formulat și nici înscrisuri de depus la dosarul cauzei.
Tribunalul, luând act că nu mai sunt cereri prealabile, constată cauza în stare de judecată și o reține pentru soluționare, întrucât potrivit dispozițiilor art. 67 alin.(4) din Codul(vechi) de procedură civilă, mandatarul nu poate pune concluzii orale, ci numai scrise.
TRIBUNALUL:
Deliberând asupra cauzei de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria A. sub nr._ reclamanta S. A. a solicitat instanței ca în contradictoriu cu pârâții C. locală de Fond Funciar a comunei Băbăița și P. comunei Băbăița să se dispună aplicarea primarului sancțiunile prev. de art. 5803 Cod procedură civilă pentru neîndeplinirea sentinței civile nr. 384 din 05.02.2010 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul_, referitoare la daune cominatorii. S-a solicitat obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare s-a arătat că prin sentința civilă 384 din 05.02.2010 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul_ C. Locală de Fond Funciar a comunei Băbăița a fost obligată să pună în posesie pe reclamantă și intervenienta G. A., cu suprafața de 6,81 ha teren cu amplasament pe teritoriul comunei Cosmești, județul Teleorman, iar P. comunei Băbăița a fost obligat la plata către acestea a unei daune cominatorii de 100 lei/zi întârziere, calculate de la data rămânerii definitive a sentinței mai sus menționate și până la punerea efectivă în posesie cu terenul de 6,81 ha. Sentința civilă nr. 384 din 05.02.2010 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul_ a rămas definitivă și irevocabilă. A mai arătat reclamanta că deși a solicitat în nenumărate rânduri celor doi debitori să ducă la îndeplinire dispozițiile sentinței, aceștia nu au înțeles să dea curs solicitării.
La data de 20.03.2012 și 06.04.2012 reclamanta și-a precizat cererea în sensul că solicită obligarea pârâților la plata sumei de 54.480 lei, prejudiciul creat prin nepunerea în posesie cu terenul la care are dreptul, solicitând transformarea daunelor cominatorii în daune compensatorii.
Legal citați, pârâții nu s-au prezentat la instanță, nu au formulat întâmpinare și nici nu au propus probe în apărare.
Cu ocazia cercetării judecătorești s-a administrat proba cu înscrisuri.
Prin sentința civilă nr. 6042 din 21.XI . 2012 Judecătoria A., a admis cererea formulată de reclamanta S. A. domiciliată în ., prin procurator S. E. V., în contradictoriu cu pârâții C. LOCALĂ DE FOND FUNCIAR și P. C. BĂBĂIȚA.
A obligat pârâții să plătească în solidar reclamantei următoarele sume:
- 54 480 lei reprezentând contravaloare lipsă de folosință a suprafeței de 6,81 ha teren pentru anii 2008, 2009, 201 și 2012;
- 3 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut următoarele:
Înalta Curte de Casație și Justiție a soluționat un recurs în interesul legii referitor la caracterul executoriu al hotărârii prin care s-au acordat daune cominatorii, prin Decizia nr. XX din 12 decembrie 2005, publicată în M.O., Partea I, nr. 225 din 13 martie 2006. În dispozitivul acestei decizii, general-obligatorie pentru instanțele judecătorești în ce privește soluțiile date problemelor de drept, s-a decis că: „Hotărârea prin care s-au acordat daune cominatorii este susceptibilă de executare silită, la cererea creditorului, în limita daunelor-interese dovedite.”
ÎCCJ, prin Secțiile Unite a avut în vedere că „daunele cominatorii constituie un mijloc juridic subsidiar de înfrângere a rezistenței debitorului la executarea silită și au un caracter provizoriu, fiind acordate până când acesta își va îndeplini obligația asumată și cu posibilitatea ca instanța de judecată să le modifice dacă va considera necesar”.
Pornind de la caracterul lor provizoriu, instanța supremă a apreciat că, în cazul în care debitorul execută obligația, „daunele cominatorii vor trebui să fie reduse la cuantumul despăgubirilor datorate pentru întârzierea executării, iar în cazul în care debitorul refuză executarea, cuantumul lor ar trebui convertit totuși la valoarea exactă a prejudiciului suferit prin neexecutare, o altă soluție nefiind posibilă.”
Concluzia finală a instanței supreme a fost că hotărârea judecătorească prin care s-au stabilit daune cominatorii nu este susceptibilă de executare silită, fiind necesar ca aceste daune să fie transformate mai întâi de instanța de judecată, la cererea creditorului, în daune compensatorii.
Fiind investită cu cererea de față instanța a constatat că trebuie transformate daunele cominatorii în daune compensatorii potrivit dovezilor făcute până în prezent. concluziile raportului de expertiză fiind în sensul că urmare a lipsei de folosință de cele 6,81 ha de teren, reclamanta a fost prejudiciată cu suma de 60 609 lei.
Potrivit principiului disponibilității instanța a acordat suma care a fost cerută de către reclamantă: 54 480 lei.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta S. A., în termen și legal motivat criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie pentru următoarele motive:
Instanța nu s –a pronunțat pe cererea sa privind aplicarea amenzii civile prevăzute de dispozițiile art. 5803 Cod procedură civilă primarului comunei Băbăița, pentru refuzul de a o pune în posesie conform sentinței civile 384 / 2010.
Deși a cerut c/v lipsei de folosință în cuantum de 54.480 lei corespunzător calității terenului, instanța trebuia să acorde suma precizată cu acest titlu de expert de 60.609 lei .
În al II – lea rând, s –a cerut îndreptarea erorii strecurate în dispozitivul sentinței în sensul tehnoredactării greșite a anului 201 în loc de 2011.
S –au depus înscrisuri care nu sunt noi în cauză.
Recursul nu a fost motivat în drept.
Intimații nu au formulat întâmpinare.
Analizând legalitatea și temeinicia sentinței atacate tribunalul constată că recursul este întemeiat pentru considerentele ce vor urma.
Judecătoria A. a fost investită cu o cerere întemeiată în drept pe dispozițiile art. 5803 Cod procedură civilă cerere prin care recurenta – reclamantă S. A. a cerut aplicarea primarului comunei Băbăița a amenzii civile legale pentru „ neîndeplinirea” sentinței civile nr. 384 / 5. 02. 2010 a aceleiași instanțe, care sentință l – a obligat pe primar la daune cominatorii de 1000 lei / zi întârziere până la punerea în posesie.
Prin sentința civilă 6042 / 21.XI . 2012, judecătorul fondului a admis acțiunea așa cum a fost precizată la 20.03. 2012, transformând daunele cominatorii la plata cărora primarul comunei Băbăița a fost obligat, în daune compensatorii, fără însă să analizeze și să soluționeze cererea cu care a fost investit, de aplicare a sancțiunii prevăzute de art. 5803 Cod procedură civilă, cerere distinctă, la soluționarea căreia recurenta reclamantă nu a renunțat . .
Tribunalul constată astfel că prima instanță a rezolvat cauza fără a intra în cercetarea fondului acesteia, cercetare care nu este posibilă direct în recurs, întrucât ar priva partea de o cale de atac, drept pentru care fiind incident motivul de nelegalitate a sentinței prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă, se va admite recursul, se va casa sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta reclamantă S. A. domiciliată în ., prin procurator S. E. V. împotriva sentinței civile nr.6042 din 21 noiembrie 2012 pronunțată de Judecătoria A., în contradictoriu cu intimații pârâți C. Locală de fond funciar a comunei Băbăița, județ Teleorman și P. comunei Băbăița, județ Teleorman.
Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare, aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 1 martie 2013.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
C. Doinița F. M. G. P. T. S.
Red. FM.- 5.03. 2013
Thred PS.- 7.03. 2013 – 2 ex
Df.-_ Jud A.
Jf.- D. M. G.
| ← Grăniţuire. Decizia nr. 97/2013. Tribunalul TELEORMAN | Reziliere contract. Decizia nr. 167/2013. Tribunalul TELEORMAN → |
|---|
