Contestaţie la executare. Decizia nr. 382/2013. Tribunalul TELEORMAN

Decizia nr. 382/2013 pronunțată de Tribunalul TELEORMAN la data de 24-05-2013 în dosarul nr. 13/292/2013

ROMÂNIA

TRIBUNALUL TELEORMAN

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR._

DECIZIA CIVILĂ NR.382

RECURS

Ședința publică de la 24 mai 2013

Tribunalul compus din:

Președinte - C. Doinița

Judecător - A. L.-N.

Judecător - S. L.

Grefier - T. S.

Pe rol, judecarea recursului declarat de recurentul-contestator S. A. domiciliat în Roșiorii de Vede, Fdt. 3 Călușari, nr.14, județul Teleorman, împotriva sentinței civile nr. 625 din 28 februarie 2013, pronunțată de Judecătoria Roșiori de Vede, în contradictoriu cu intimații C. B. - Sucursala A., cu sediul în A., ., județul Teleorman, C. B. – Sucursala Roșiorii de Vede, cu sediul în Roșiorii de Vede, .-49, județ Teleorman și S. M.-M., domiciliat în Roșiorii de Vede, ., având ca obiect – contestație la executare.

La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul-contestator S. A., asistat de avocat N. F., lipsind intimații C. B. - Sucursala A., C. B. – Sucursala Roșiorii de Vede și S. M.-M..

Procedura de citare este îndeplinită.

Recursul timbrat cu suma de 102 lei – taxă judiciară de timbru achitată potrivit chitanței nr._/2013 și 1 leu timbru judiciar.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, învederând că intimata C. B. - Sucursala A. a formulat întâmpinare, în 2 exemplare, un exemplar fiind comunicat apărătorului recurentei.

În conformitate cu dispozițiile art. 1591 alin.4 Cod procedură civilă, tribunalul verificând competența materială, generală și teritorială, stabilește că este competentă să soluționeze cauza de față în raport de dispozițiile art. 2 alin. 1 pct. 3 Cod procedură civilă.

Apărătorul recurentului-contestator, depune împuternicirea avocațială nr._/2013, arătând că nu dorește un alt termen pentru a studia conținutul întâmpinării și nu mai are cereri noi de formulat și nici înscrisuri de depus la dosar.

Tribunalul, luând act că nu mai sunt cereri prealabile, constată cauza in stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.

Avocat N. F. solicită admiterea recursului in temeiul art. 304 pct.9 Cod procedură civilă, modificarea sentinței atacate, iar pe fond, admiterea contestației la executare și anularea formelor de executare.

Susține că, din înscrisurile depuse de recurentă, precum și adresa nr. 1509/2013, transmisă de intimata C. B. - Sucursala A., rezultă că nu există nicio sumă restantă, sau vreo sumă reprezentând debit, sau dobândă, până la data declarării creditului garantat ca exigibil anticipat, toate ratele fiind achitate, cu toate acestea a fost respinsă de instanța de fond contestația la executare.

Prin întâmpinarea depusă, intimata nu a arătat motivul declarării exigibilității anticipate a contractului de credit nr.6331/19.03.2004, invocându-se Regulamentul nr.14/2010 ce a fost publicat in M.O. intrând in vigoare in anul 2010. Consideră că, in situația în care acest regulament era aplicabil, trebuia adus la cunoștință părților.

Cheltuielile de judecată, vor fi solicitate pe cale separată.

TRIBUNALUL:

Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele:

La nr._ din 04 ianuarie 2013 a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Roșiori de Vede, contestației la executare propriu-zisă formulată de contestatorul girant S. A. prin care, în contradictoriu cu intimații C. B.– Sucursala A., cu sediul în A., județul Teleorman, și S. M.-M. a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea tuturor actelor de executare întocmite în dosarul de executare nr.193/2012 al B. T. V.-P., București, împotriva sa.

Până la soluționarea contestației la executare, prin hotărâre irevocabilă, a solicitat ca instanța să dispună suspendarea executării silite, cerere în soluționarea căreia nu a mai insistat, cum a precizat și prin avocatul său, în ședința publică din 21 februarie 2013, când au avut loc dezbaterile în fond.

În motivarea în fapt a susținut că la data de 18 decembrie 2012 i-a fost comunicată prin poștă somația de plată prin care era înștiințat, în calitate de fidejusor al intimatului debitor S. M.-M., că trebuie să plătească suma de 15.018,13 lei ce reprezintă credit și dobânzi aferente la data de 06 august 2012, în baza contractului de credit nr.6331 din 19 martie 2004 și al contractului de fidejusiune nr.169/19 martie 2004.

Executarea silită pornită împotriva sa o apreciază ca nelegală, ca urmare și somația care i-a fost comunicată, pentru următoarele considerente:

Contestatorul a semnat în calitate de fidejusor contractul de credit nr.6331 din 19 martie 2004 prin care a garantat restituirea creditului acordat intimatului debitor S. M.-M., garanție asigurată conform contractului de cauțiune (fidejusiune) nr.169/ 19.03.2004.

La data când i-a fost comunicată somația de plată se afla în derulare contractul de credit, nu existau rate scadente iar intimata creditoare nu i-a comunicat nici un înscris din care să rezulte modul de calcul al sumei de 15.018,13 lei, ce formează obiectul executării silite.

Nelegal a pornit intimata creditoare executarea silită împotriva sa în condițiile în care intimatul debitor principal S. M.-M. are un contract de credit în derulare și se află la zi cu plățile aferente restituirii creditului pe care acesta l-a solicitat.

De asemenea, a susținut că atâta timp cât nu i-a fost comunicat creditul scadent și nerambursat, dobânzile aferente, se află în imposibilitatea de a verifica dacă suma pentru care a fost somat este reală sau este calculată eronat, considerente față de care apreciază ca fiind nulă executarea silită pornită împotriva sa.

În consecință, consideră că executarea silită pornită împotriva sa este nelegală, abuzivă, motiv pentru care solicită anularea actelor de executare întocmite în dosarul de executare nr.193/2012, până la soluționarea contestației la executare, prin hotărâre irevocabilă, instanța urmând să dispună suspendarea executării silite, în temeiul art.403 Cod procedură civilă, capăt de cerere în soluționarea căruia, însă, nu a mai insistat, cum s-a reținut.

În drept au fost invocate și dispozițiile art.399 și următ. Cod procedură civilă.

În dovedire au fost depuse înscrisuri.

În contradictoriu, intimata creditoare C. B. - Sucursala A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației la executare pentru motivele:

Creditul acordat intimatului debitor S. M.-M. prin contract de credit nr.6331/19.03.2004 a fost declarat exigibil anticipat, motiv pentru care banca a solicitat inițial executorului bancar executarea silită a contractului de credit și, ulterior, a solicitat executorului judecătoresc executarea inclusiv a contractului de cauțiune (fidejusiune) nr.169/19.03.2004.

Executorul judecătoresc fiind învestit cu cererea de executare silită a aplicat dispozițiile art.3731 Cod procedură civilă, solicitând instanței de executare încuviințarea executării silite, înaintându-i, în acest scop, cererea de executare silită formulată de bancă și titlul executoriu – contractul de fidejusiune nr.169/19.03.2004.

În calitate de instanță de executare, Judecătoria Roșiorii de Vede a admis cererea, prin încheierea nr.658/06.09.2012, încuviințând executarea silită a contractului de cauțiune (fidejusiune)nr.169/19.03.2004 încheiat drept garanție la contractul de credit nr.6331/ 19.03.2004.

Cu prilejul încuviințării executării silite a titlului executoriu instanța de executare a cercetat și, implicit, a constatat caracterul cert, lichid și exigibil al creanței, în caz contrar fiind îndrituită să respingă cererea.

În baza încheierii de încuviințare a executării silite executorul judecătoresc a emis somația de plată contestată, al cărei conținut respectă dispozițiile art.387 alin.1 Cod procedură civilă, fiind menționate – denumirea și sediul organului de executare, data emiterii somației, numărul dosarului de executare, numele și domiciliul debitorului, titlul executoriu în baza căruia s-a pornit executarea silită, termenul în care persoana somată putea să-și execute, de bunăvoie, obligația prevăzută în titlul executoriu, au fost arătate consecințele nerespectării acestui termen, s-a aplicat semnătura și ștampila organului de executare.

Rezultă, deci, că dispozițiile procedurale nu prevăd obligativitatea ca executorul să consemneze, în detaliu, modul de calcul al creanței.

În somația contestată în cauză executorul a menționat ce reprezintă creanța în valoare de 15.018,13 lei respectiv: credit și dobândă aferentă la data de 06.08.2012, sumă ce va fi actualizată până la data achitării integrale, la care se vor adăuga cheltuielile de executare stabilite prin procesul verbal.

A mai susținut că în mod solidar s-a obligat contestatorul girant cu debitorul principal să-i restituie băncii creditul acordat, de 25.000 lei și dobânzile aferente, respectiv și să execute obligația debitorului principal în ipoteza în care acesta nu va achita ratele de credit, dobânzile și comisioanele, celelalte obligații izvorâte din contractul de credit nr.6331/ 19.03.2004.

Contestatorul, în calitate de garant, a renunțat la beneficiul de discuțiune și de diviziune motiv pentru care și în situația în care obligația acestuia este accesorie, nu poate invoca nicio excepție referitoare la urmărirea sa de către bancă întrucât, față de dispozițiile art.1663 cod civil din 1864, în vigoare la data nașterii raporturilor contractuale dintre părți, banca, în calitate de creditor, îl poate urmări direct pentru recuperarea creanței.

Prin sentința civilă nr.625/28.02. 2013 Judecătoria Roșiori de Vede a respins contestația la executare propriu-zisă formulată de contestatorul S. A. domiciliat în Roșiorii de Vede, Fd. 3 Călușari, nr.14, județul Teleorman, în contradictoriu cu intimata creditoare - C. B. - Sucursala A., cu sediul în A., ., județul Teleorman, și cu intimatul debitor principal S. M.-M., domiciliat în Roșiorii de Vede, ., ..

A luat act că nu mai insistă contestatorul în soluționarea capătului de cerere privind suspendarea executării silite și a dispus restituirea cauțiunii în cuantum de 1.000 lei achitată la C. B. – Unitatea Roșiorii de Vede cu chitanța nr._/1 din 05 februarie 2013, recipisa de consemnare nr._/1 din 05 februarie 2013.

Pentru a hotărî astfel a reținut că pentru garantarea restituirii creditului acordat debitorului S. M. – M., a fost încheiat contractul de fidejusiune nr. 169 / 19.03. 2004 cu contestatorul S. A., care s –a obligat să achite în favoarea C., cu toate veniturile prezente și viitoare, creditul în sumă de 25.000 lei și dobânzile aferente, acordat prin contractul de credit 6331 din 19.03. 2004. Contestatorul s –a obligat în mod solidar cu debitul principal să plătească ratele și accesoriile în caz de neachitare de către acesta, renunțând la beneficiul de discuțiune și de diviziune.

Din actele și lucrările dosarului a rezultat că debitul principal nu a respectat nici scadența și nici c/v ratelor, așa încât la 21.03. 2012, creditul a fost declarat exigibil anticipat potrivit clauzelor din contract.

Instanța a reținut astfel incidența dispozițiilor art.1662 din vechiul cod civil, respectiv faptul că fidejusorul (contestatorul) a renunțat la posibilitatea urmăririi mai întâi a bunurilor debitorului principal considerând îndreptățită executarea silită și asupra contestatorului.

Împotriva sentinței a declarat recurs contestatorul în termen și legal motivat, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie solicitând modificarea acesteia în sensul admiterii contestației și anulării executării pornite împotriva sa.

În motivare s –a arătat că în mod nelegal creditul a fost declarat exigibil anticipat întrucât debitorul principal nu prezenta la acea dată nici o rată și nici o dobândă restantă, nefiind astfel îndeplinite condițiile prevăzute de art. 379 Cod procedură civilă cu privire la o creanță pentru a fi pusă în executare.

S-a invocat în acest sens adresa transmisă de creditorul C. B. Suc. A. nr. 1509/13.02. 2012 la cererea instanței de fond, de unde rezultă acest lucru .

Deși a solicitat aceste relații, instanța nu numai că nu le –a avut în vedere dar nici nu a motivat de ce le –a înlăturat.

S-a mai susținut că instanța de fond a motivat că au existat situații în care s –a întârziat cu o zi sau două plata ratei lunare, însă, părțile în contract nu au stabilit că în această situație creditul va fi declarat exigibil anticipat.

S-a mai arătat că și ulterior lunii martie 2012 până în prezent debitorul principal a achitat lunar ratele stabilite și deși a analizat modul de respectare a graficului de rambursare, nu a reținut și că uneori, plata depășește cuantumul ratei lunare pentru ca în luna următoare să se depună exact diferența pentru completarea acesteia.

Concluzionând, s –a susținut că din motivarea sentinței nu rezultă că debitorul principal ar fi încălcat vreo clauză contractuală care să atragă pornirea executării silite, suma datorată s –a redus ca urmare a achitării unui nr. de încă 12 rate lunare, executarea silită pornită fiind apreciată ca nelegală.

În drept recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 3041Cod procedură civilă, însă motivele invocate se circumscriu cazului prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.

Prin întâmpinarea formulată intimata C. B. SA a cerut respingerea recursului (f. 11), instanța de fond reținând situația de fapt în mod corect.

S-a susținut în apărare că motivul declarării exigibilității anticipate a creditului acordat clientului S. M. – M. garantat de recurentul – contestator, a constat în faptul că acest client a avut calitatea de asociat unic și administrator al ., constituind astfel grup cu acest client al băncii, pentru care s –a demarat procedura executării silite.

Astfel, pornind de la definiția dată grupului de clienți aflați în legătură”dată de dispozițiile art. 2 alin. 5 din Regulament nr. 14 /2010 privind expunerile instituțiilor creditorului și față de calitatea clientului garantat de recurent de asociat și administratorul firmei sus citate, s –a susținut că banca a apreciat că acesta, ca și client al băncii, constituie grup cu clientul persoană juridică față de care a început procedura de executare silită și reprezintă un singur risc pentru bancă.

Analizând legalitatea și temeinicia sentinței atacate prin prisma criticilor aduse, tribunalul găsește recursul întemeiat, pentru considerentele ce vor urma.

Așa cum prevăd clauzele contractuale( art. 18 lit. e – fila 15 fond ), părțile au convenit că intimatul – creditor C. B. Roșiori de Vede, are dreptul să declare creditul exigibil și scadent anticipat și să procedeze la executarea silită a bunului creditat și a garanției constituite, în cazul în care clientul nu a achitat la scadență trei rate sau c/v a trei rate de credit.

Din relațiile furnizate de creditor la cererea instanței, ( f. 77 fond- adresa nr. 1509/13.02. 2013 ), rezultă că, în speță, creditul acordat clientului pentru care recurentul - contestator a garantat, a fost declarat exigibil la 21.03. 2012, dată la care însă acest credit nu înregistra nici o întârziere nici la rate și nici la dobânzile restante. Tot din cuprinsul acestor relații rezultă că banca s –a prelevat de renunțarea de către contestator la beneficiul de discuțiune și de diviziune, acesta putând fi executat direct potrivit art. 1663 Cod Civil.

Din considerentele sentinței atacate, se reține că instanța, verificând extrasele de cont a constatat nerespectări ale termenului de scadență a unora din ratele de credit și a c/v fiecărei rate, ceea ce a dus la concluzia nerespectării clauzelor contractuale de către debitorul principal ceea ce a atras declararea creditului exigibil anticipat.

Însă, instanța a interpretat în mod eronat probele administrate când a dat eficiență clauzei din art. 18 lit. e din contract, întrucât declararea creditului exigibil anticipat intervenea în cazul neplății la scadență a 3 rate sau a c / v a 3 rate de credit ori în cauză nici instanța de judecată nu a găsit neplătite 3 rate sau c / v lor la scadență, vorbind de „ nerespectări” ale scadenței sau a c/v ratei, care rată era completată în luna următoare așa cum rezultă din extrasele de cont.

Se constată astfel că în mod greșit instanța a menținut o executare silită care a fost pornită în mod nelegal, peste condițiile contractate de părți.

Tribunalul va înlătura apărarea intimatei C. B. Sucursala A. întemeiată pe Regulamentul nr. 14/2010 pentru că o astfel de apărare, care a fost invocată pentru prima dată abia în calea de atac a recursului, nefiind pusă în discuția părților în primul ciclu procesual și nefăcând obiectul unei analize în fond, nu poate fi primită.

D. pentru care, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 și 3 Cod procedură civilă, recursul declarat urmează a fi admis, modifica sentința recurată în sensul admiterii contestației la executare și va anula executarea silită.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de recurentul-contestator S. A. domiciliat în Roșiorii de Vede, Fdt. 3 Călușari, nr.14, județul Teleorman, împotriva sentinței civile nr. 625 din 28 februarie 2013, pronunțată de Judecătoria Roșiori de Vede, în contradictoriu cu intimații C. B. - Sucursala A., cu sediul în A., ., județul Teleorman, C. B. – Sucursala Roșiorii de Vede, cu sediul în Roșiorii de Vede, .-49, județ Teleorman și S. M.-M., domiciliat în Roșiorii de Vede, ., ., ..

Modifică în tot sentința atacată în sensul că admite contestația la executare formulată de contestator S. A. în contradictoriu cu intimata C. B. Roșiori de Vede.

Anulează executarea silită pornită prin somația de plată FN / 10.12. 2012.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, azi, 24.05. 2013.

Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,

C. Doinița A. L. - N. S. L. T. S.

Red. SL – 29.05. 2013

Thred PS.- 4 .06. 2013 – 2 ex

Df .- 13/ 292/ 2013 Jud. Roșiori de Vede

Jf.- I. P.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie la executare. Decizia nr. 382/2013. Tribunalul TELEORMAN