Partaj judiciar. Decizia nr. 187/2014. Tribunalul TELEORMAN
| Comentarii |
|
Decizia nr. 187/2014 pronunțată de Tribunalul TELEORMAN la data de 23-05-2014 în dosarul nr. 2271/292/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TELEORMAN
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 187
-RECURS-
Ședința publică de 23 mai 2014
Tribunalul compus din:
Președinte – V. M.
Judecător - S. L.
Judecător - D. Nuți M.
Grefier - Bînciu E.
Pe rol, judecarea recursului civil declarat de recurenta-pârâtă L. S. L., cu domiciliul ales la Cabinet avocat N. C., din București, Splaiul Independenței, nr. 3, ., ., sector 3, împotriva sentinței civile nr. 3412 din 19 decembrie 2013, pronunțată de Judecătoria Roșiorii de Vede, în contradictoriu cu intimata – pârâtă G. M., cu domiciliul în . și intimata – reclamantă C. M., cu domiciliul în comuna B., ., județul Ilfov, având ca obiect – succesiune-partaj judiciar.
Despre mersul dezbaterilor s-a consemnat în încheierea de ședință din data de 9 mai 2014, care face parte integrantă din prezenta, când, tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei la data de 23 mai 2014, când a pronunțat prezenta decizie.
TRIBUNALUL:
Asupra acțiunii civile de față,
Prin cererea introdusă la Judecătoria Roșiorii de Vede, completată ulterior și înregistrată la nr._ din 06.07.2012, reclamanta C. M. a chemat în judecată pe pârâtele L. S. L. și G. M. pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța să constate deschise succesiunile defuncților T. M., decedat la data de 4.11.2002, cu ultimul domiciliu în ., . și T. Lisandrina, decedată la data de 18.02.2012, cu ultimul domiciliu în ., ., calitatea de moștenitori a reclamantei și pârâtei L. S. L., în calitate de fiice, să lichideze starea de indiviziune cu privire la bunurile rămase în succesiunea celor doi defuncți precum și ieșirea din indiviziune cu privire la pârâta G. M., față de titlul de proprietate nr. 24_/17.01.1996.
În motivarea cererii, în fapt, s-a arătat că T. M. a decedat la data de 4.11.2002, de pe urma sa rămânând ca moștenitori T. Lisandrina - soție supraviețuitoare, C. M. și L. S., în calitate de fiice.
Bunurile rămase în succesiunea defunctei sunt cota de ½ din: o casă din cărămidă compusă din 3 camere, două holuri și o cameră; magazie din scândură; suprafața de teren aferentă curții de 2000 mp, amplasată în T 41 P 1084, 1085, 1086, cu vecinătățile: N- DS, E-DJ 679, S- N. J., V- M. S., imobile situate în ., . ; cota de ½ alături de pârâta G. M. pentru o suprafață de teren extravilan de 4,5200 ha conform titlului de proprietate nr. 24_/17.01.1996, situată în . . .
Din totalul suprafeței de teren de 6,8800 ha în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2013/10.07.2001 a fost înstrăinată numitului C. F. suprafața de 2,3600 ha amplasată în T 1, P 42; suprafața de teren situată în extravilanul municipiului Roșiorii de Vede de 3,5000 ha conform titlul de proprietate nr._/14.11.2011 emis pe numele defunctului.
La data de 18.02.2012 a decedat T. Lisandrina, de pe urma acesteia rămânând ca moștenitori reclamanta și pârâta L. S. L., în calitate de fiice, cu o cotă de ½ fiecare. Bunurile rămase în succesiunea defunctei sunt cele menționate mai sus. Solicită lichidarea stării de indiviziune.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 728 Cod civil.
În dovedire s-a solicitat încuviințarea probelor cu interogatoriu, înscrisuri și martori, fiind depuse la dosar în copie: titlul de proprietate, certificate de deces, anexa 24, acte de stare civilă, certificat fiscal.
La data de 22 noiembrie 2012, reclamanta a formulat cerere completatoare fila 46 și întâmpinare la cererea reconvențională solicitând obligarea pârâtei L. S. L. să suporte ½ din cheltuielile pe care le-a suportat cu întreținerea și îngrijirea defunctei T. Lisandrina pe ultimii trei ani în sumă totală de 10.800 lei și obligarea și la plata sumei de 2.500 lei reprezentând cheltuieli efectuate cu parastasele de 3 și 6 săptămâni, 3 și 6 luni pe care le-a efectuat la București.
În motivarea cererii sale reclamanta-pârâtă a arătat că din anul 2007 defuncta a avut nevoie de o îngrijire specială, astfel că în perioada cât a locuit în satul Băcălești, reclamanta a fost cea care a suportat toate cheltuielile cu alimentația și medicația defunctei, și că de foarte multe ori aceasta trimitea prin diverse persoane cunoscute de la București la Băcălești fructe, alimente, medicamente, în timp ce pârâta în tot acest interval de timp a avut o atitudine de indiferență față de mama sa, și ambilor părinți le adresa cuvinte jignitoare, și nu a interesat-o niciodată soarta acestora.
Reclamata a precizat faptul că, în anul 2009 a luat-o pe mama sa, defuncta, la Bistrița unde aceasta lucra, timp de un an de zile, apoi a stat cu mama sa în București din luna mai 2011 până în luna decembrie 2011, când a fost sunată de pârâtă, aceasta din urmă rugând-o să o lase pe mamă la ea, și în același timp să-i folosească și pensia, aspect cu care reclamata a fost de acord.
Astfel, la pârâtă, defuncta a stat din data de 27 decembrie 2011 și până ce a decedat respectiv 18 februarie 2012, timp de aproximativ o lună de zile fiind internată la 2 spitale, cheltuielile fiind suportate numai de reclamantă.
Reclamanta a arătat faptul că în ziua precedentă decesului, pârâta a încasat suma de 1000 lei, reprezentând pensia defunctei pe care a folosit-o ulterior la cheltuielile cu înmormântarea acesteia. În toată perioada de trei ani față de data decesului reclamanta a cheltuit cu defuncta lunar, suma de 300 lei, motiv pentru care a arătat că a solicitat obligarea surorii sale, pârâta la suportarea a ½ din toate aceste cheltuieli.
La data de 25 octombrie 2012, fila 26, pârâta L. S. Luiminița a formulat întâmpinare și cerere reconvențională prin care a solicitat ca prin sentința ce se va pronunța, să constate că cei doi defuncți au devenit proprietarii suprafeței de 2000 mp teren intravilan, situat în ., . în .,1085 și 1086 menționate în titlul de proprietate nr. 24-_/1996m cu vecinii: la N- drum sătesc, la S- N. J., la E- DJ 679 și la V- M. S., prin prescripția achizitivă de 30 de ani; să dispună ieșirea din indiviziune cu privire la suprafața de 6,88 ha teren arabil extravilan, situat în ., . și anume: 2,36 ha pentru pârâta G. M. și 4,52 ha pentru T. M. deoarece culege două hectare primite de la mama sa T. M.; să dispună ieșirea din indiviziune cu privire la bunurile rămase în succesiunea defunctei T. Lixandrina și omise în acțiunea principală; să fie obligată pârâta C. M. să suporte ½ din pasivul succesoral în sumă de 3.000 lei, reprezentând cheltuieli cu înmormântarea defunctei T. Lixandrina și cu parastasele de 3 și 6săptămâni, 3 și 6 luni, suportate de aceasta; să constate că unele bunuri mobile și imobile sunt proprietatea sa având posesia lor. Cu cheltuieli de judecată.
În fapt, s-a arătat că T. I. a fost căsătorit cu T. M. care a decedat în anul 1931 și a avut cinci copii, printre care și pe T. M..
Ulterior, T. I. s-a căsătorit cu T. R. și au avut o singură fiică, pe pârâta G. M.. Aceasta împreună cu T. M. au formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 7,08 ha teren situat în ., ., potrivit titlului de proprietate nr. 24-_/1996.
Suprafața de 2000 mp a fost stăpânită continuu, public, netulburat și sub nume de proprietari, cei doi defuncți exercitând o posesie utilă din anul 1951 până la deces, în anul 2002 și respectiv anul 2012, fără ca pârâta G. M. să ridice vreo pretenție, motiv pentru care solicită să se constate că defuncții au devenit proprietarii terenului de 2000 mp prin uzucapiune iar terenul să nu fie reținut în masa partajabilă.
Cu privire la terenul de 6,88 ha arată că prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat prin încheierea nr., 2013/20.07.2001 la BNP M. B. din Roșiorii de Vede, s-a înstrăinat suprafața de 2,.36 ha numitului C. F. de către pârâta G. M., care a încasat prețul vânzării. T. M. și G. M. sunt coindivizari pentru suprafața de 6,88 ha însă din această suprafață, T. M. a cules 2 ha teren de la mama sa, T. M. astfel că defunctul culege 4,52 ha iar pârâta G. M. nu mai primește teren.
În succesiunea defunctului T. M. au rămas două categorii de bunuri. Prima categorie o formează cele proprietatea exclusivă a acestuia, și anume: suprafața de 4,52 ha teren extravilan din titlul de proprietate nr._/1996, suprafața de 3,50 ha teren extravilan din titlul de proprietate nr._/2011
A doua categorie o formează bunurile codevălmașe dobândite cu T. Lisandrina, și anume:suprafața de 2000 mp teren situat în ., . construcțiile amplasate pe acesta și anume: o casă din cărămidă cu trei camere, o marchiză mare închisă cu ușă și ferestre metalice, o cameră pentru baie, un hol, o bucătărie și o altă marchiză mică acoperită cu tablă; un pătul din șipcă și o magazie din P. ce face corp comun cu un depozit pentru combustibil solid.; gard din beton cu plase din sârmă la stradă cu o poartă mică metalică.;Bunuri mobile: două garnituri mobilă dormitor din care una de nuc cu șifonier în trei uși, studio cu ladă și toaletă și alta cu șifonier cu două uși, studio cu ladă și toaletă; patru scaune sculptate; o garnitură hol, formată din canapea, două fotolii extensibile și o măsuță; alte două măsuțe, o mașină de cusut „V.”, două butelii de aragaz, trei covoare lucrate în puncte; 15 kg. urzeală bumbac, o căldare aramă de 50 litri. Solicită a se constata că următoarele bunuri sunt proprietatea sa: fântână stil american,o masă aragaz. O mașină de spălat A. Lux, o bibliotecă, una mobilă dormitor cu șifonier și două uși, studio și toaletă; un tv. color, un tv. alb negru, un cuier, un covor personal, două covoare iută bulgărești, patru lustre, un set oale inox, diferite mărimi două garduri laterale din scândură și un gard din scândură în spatele casei. Solicită ca reclamanta să suporte ½ din suma de 3.000 lei reprezentând cheltuieli cu înmormântarea și cu parastasele de 3,6 săptămâni, 3 și 6 luni care au costat 5.100 lei din care a încasat ajutor de înmormântare 2.100 lei.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 115, 119 și 111 Cod procedura civilă.
În apărare și în dovedirea cererii a solicitat încuviințarea probelor cu interogatoriul reclamantei, înscrisuri, martori și expertiză tehnică.
La data de 6 decembrie 2012, pârâta-reclamanta L. S. L. a formulat întâmpinare la cererea completatoare a reclamantei-pârâte C. M. solicitând respingerea ca nefondată și răspuns la întâmpinarea depusă în cauză de aceasta.
A arătat în fapt că reclamanta nu a contribuit nici fizic și nici material la parastasele ce au fost efectuate defunctei T. Lisandrina de la 3 săptămâni până la 9 luni, acestea fiind suportate exclusiv de ea ca de altfel și înmormântarea defunctei. Reclamanta a locuit în perioada 2007-maI 2001 în Bistrița Năsăud și a vizitat-o pe defunctă doar de patru ori.
În drept a invocat dispozițiile art. 115 Cod procedura civila .
În apărare a solicitat încuviințarea probelor cu interogatoriu, martori, înscrisuri și expertiză tehnică.
La data de 14 martie 2013, pârâta L. S. L. a formulat cerere completatoare la cererea reconvențională fila 93 în sensul că a solicitat ca reclamanta C. M. să fie obligată să suporte ½ din pasivul succesoral al defunctei T. Lisandrina, în sumă de 1000 lei, reprezentând cheltuieli efectuate de aceasta cu parastasul de un an, ce a avut loc la data de 16 februarie 2013. A pretins pârâta-reclamată că a cheltuit suma de 500 lei pentru mâncare și băutură pentru circa 20 de persoane; 70 de lei pentru preot, 30 lei căpețelul și 400 lei îmbrăcămintea pe care a dat-o de pomană.
Față de cererea reconvențională formulată în cauză reclamanta a arătat că nu au existat niciodată 4 scaune sculptate, nici 15 kg urzeală bumbac, o căldare de aramă de 50 de litri, toate celelalte bunuri mobile precum și cele menționate ca fiind bunuri proprietatea pârâtei au fost ale defunctei.
Cât privește suma de 3.000 de lei solicitată de pârâtă ca reprezentând cheltuielile pe care aceasta le-a suportat cu înmormântarea și cu parastasele de 3 și 6 săptămâni, 3 și 6 luni, care au costat toate 5.100 lei din care a încasat suma de 2.100 lei a arătat următoarele: defuncta a avut cumpărate din timpul vieții prosoape, batiste, baticuri. Din partea a 2 verișori D. S. și G. a primit suma de 400 lei din care reclamanta a cumpărat alte prosoape și baticuri.
Din pensia încasată cu o zi înaintea decesului pârâta a cheltuit cu înmormântarea numai suma de 600 lei, în timp ce toate alimentele necesare pregătirii mesei de înmormântare au fost achiziționate de aceasta. Cu privire la celelalte pomeniri pârâta a cheltuit numai ajutorul de șomaj. Din suma de 1300 lei pe care reclamanta a încasat-o arată că a plătit impozitele neachitate pentru teren și casă.
La data de 8 noiembrie 2012, pârâta G. M. a formulat întâmpinare prin care a solicitat partajarea bunurilor rămase de pe urma defuncților T. M. și T. Lisandrina solicitând a fi dezbătută și succesiunea autorului comun T. I. care a fost tatăl acesteia și al lui T. M. și ale cărui moștenitoare sunt reclamanta și pârâta L. S..
În drept au fost invocate dispozițiile art. 115 și urm. Cod procedura civila rap. la art. 954, art.964 și art. 975 Cod procedura civila .
La data de 16 ianuarie 2013, pârâta G. M. a formulat cerere reconvențională fila 67, solicitând ca de pe urma defunctului T. I. să-i fie atribuită ca moștenire suprafața de 2,2600 ha teren extravilan situat pe raza comunei Călmățuiu de Sus, ., din totalul de 7,0800 ha conform titlul de proprietate nr._/17.01.1996..
Prin cererea precizatoare fila 75, formulată la data de 30 ianuarie 2013, pârâta G. M. a arătat că nu solicită dezbaterea succesiunii defunctului T. I. ci numai ieșirea din indiviziune cu privire la suprafața de teren extravilan din titlul de proprietate_/17.01.1996, pe care figurează coindivizar cu fratele său, T. M., respectiv să-i fie atribuită suprafața de 2,2600 ha.
În cursul judecății pârâta G. M. a fost reprezentată de procurator G. S. - I., în baza Procurii Speciale autentificată la nr. 3842/ 24 octombrie 2012, de BNP Asociați I. L. & EcaterinaTobescu cu sediul în Caracal, jud. O. (depusă la fila 41, vol. 1).
Aceeași pârâtă a fost citată cu mențiunea la interogatoriu, însă, cu adeverința medicală (depusă la fila 97, vol.1) a făcut dovada că din motive medicale nu s-a putut prezenta la instanță, astfel că nu se va face aplicare dispozițiilor art. 225 Cod procedură civilă (în vigoare), apreciind că din motive temeinice nu s-a înfățișat pentru a răspunde la interogatoriu reclamantei-pârâte și al pârâtei-reclamante.
La termenul de judecată din 21 februarie 2013 apărătorul pârâtei L. S.-L., a precizat că din bunurile mobile revendicate, înțelege să solicite numai un TV color, întrucât celelalte bunuri mobile menționate în cererea reconvențională se află în posesia acesteia.
În cauză s-au administrat probele solicitate de reclamanta-pârâtă și de pârâta reclamantă L. S.-L. și anume: interogatorii, înscrisuri, proba testimonială cu 4 martori pentru reclamantă ( D. N. fila 119, M. N. fila 120, P. P. fila 142, C. C. fila 140), și cu 5 martori pentru pârâtă (D. I. fila 152, C. F. fila 118, S. M. fila 143, C. M. fila 144, C. A. fila151).
După administrarea probelor instanța, în temeiul art.6735-6 Cod procedură civilă a pronunțat la data de 12 septembrie 2013 o încheiere interlocutorie nr.30 prin care a constatat că T. M. împreună cu T. Lisandrina au dobândit în timpul vieții prin uzucapiunea de 30 ani dreptul de proprietate pentru terenul intravilan în suprafață de 0, 2000 ha situat în ., . și individualizat în titlul de proprietate nr._/17.01.1996, astfel: T 41, P 1085, 1086, 1084, la N- DS, E- DJ 679, S- N. J., V- M. S..
A constatat că de pe urma defunctului T. M., decedat la 4 noiembrie 2002, cu ultimul domiciliu în ., au rămas ca moștenitori legali: T. Lisandrina- soție supraviețuitoare cu o cotă de ¼ și reclamanta C. M. împreună cu pârâta L. S., în calitate de fiice, ambele cu o cotă de ¾.
A constatat că T. M. estre coindivizar cu o cotă de ½ cu pârâta G. M. cu o cotă de ½ pentru terenul extravilan în suprafață de 4,5200 ha individualizat în titlul de proprietate nr. 24_/17.01.1996 în T 24/2, P 5; T 6, P 27; T 5, P 46; T 5, P 58; T 23, P 85/1; T 12, P 115.
A stabilit că în masa succesorală a defunctului au rămas următoarele bunuri imobile și mobile:
- suprafața de 3,5000 ha situată în Roșiorii de Vede, teren extravilan individualizat în titlul de proprietate nr._/14.11.2011, emis pe numele autorului T. I. M.; - cota de ½ din terenul extravilan în suprafață totală de 4,5200 ha individualizat în titlul de proprietate nr._/17.01.1996 emis pe numele T. M. și G. M., cealaltă cotă de ½ aparținând pârâtei G. M..-cota de ½ din terenul uzucapat de 2000 mp situat în ., . fiind a soției supraviețuitoare T. Lisandrina.
C. indiviză de ½ din: - o casă din cărămidă cu trei camere, o marchiză mare închisă cu ușă și ferestre metalice, o cameră pentru baie, un hol, o bucătărie și o altă marchiză mică acoperită cu tablă; un pătul din șipcă și o magazie din P. ce face corp comun cu un depozit pentru combustibil solid sub ele; gard din beton cu plase din sârmă la stradă cu o poartă mică metalică; două garnituri mobilă dormitor din care una de nuc cu șifonier în trei uși, studio cu ladă și toaletă și alta cu șifonier cu două uși, studio cu ladă și toaletă; o garnitură hol, formată din canapea, două fotolii extensibile și o măsuță, alte două măsuțe, o mașină de cusut „V.”, două butelii de aragaz, două covoare lucrate în puncte.
A constatat că de pe urma defunctei T. LISANDRINA, decedată la 18 februarie 2012 cu ultimul domiciliu în . au rămas ca moștenitoare legale, în calitate de fiice, reclamanta C. M. cu o cotă de ½ și pârâta L. S. L., cu o cotă de ½.
A stabilit că în masa succesorală au rămas următoarele bunuri: cota de 5/8 din bunurile codevălmașe, respectiv: suprafața de 2000 mp situată în . și toate construcțiile aflate pe acesta, și anume: casa, un pătul din șipcă și o magazie P., un gard din beton la stradă; cota de 5/8 din bunurile mobile; două garnituri mobilă dormitor, o garnitură hol, două măsuțe extensibile, o mașină de cusut „V., două butelii de aragaz, două covoare lucrate în puncte; cota de ¼ ( sau 2/8) din teren extravilan în suprafață de 3,5000 ha situat în Roșiorii de Vede și din terenul extravilan în suprafață de 4,5200 ha.
A constatat că pârâta L. S. L. a edificat următoarele construcții: o fântână stil american, două garduri laterale din scândură, pe stâlpi din lemn și un gard din scândură în spatele casei, ce nu fac parte din masa succesorală a celor doi defuncți.
A constatat că pasivul succesoral al defunctei T. Lisandrina este în sumă de 500 lei reprezentând pomenirea de 1 an, ce a fost suportat de pârâta L. S. L.. A obligat pe reclamanta-pârâtă să achite pârâtei-reclamante, cota de ½ din suma de 500 lei, respectiv 250 lei.
A respins ca nefondate cererile reclamantei pârâte privind pretențiile și pasivul succesoral reprezentând pomenirile.
A respins cererea pârâtei-reclamante L. S. L. privind cheltuielile de înmormântare și parastasele ulterioare până la 6 luni.
În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize topo în vederea evaluării imobilului teren la valoarea de circulație și formarea de loturi în mai multe variante, s-a numit expert topo pe G. O. și s-a fixat onorariu provizoriu 600 lei care a fost achitat de către reclamanta-pârâtă C. M..
S-a mai dispus efectuarea unei expertize tehnice construcții în vederea lotizării și evaluării, a fost numit expert pe S. E. și s-a fixat onorariu provizoriu de 600 lei, ce a fost achitat de către pârâta-reclamantă L. S..
Pentru a pronunța această încheiere instanța a reținut pe baza probatoriului administrat următoarea situație de fapt: T. M., autorul reclamantei-pârâte și al pârâtei-reclamante a fost frate consangvin cu pârâta G. Maia (având același tată pe T. I.) și numai aceștia au formulat în calitate de moștenitori cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate în baza Legii nr. 18/1991, eliberându-se titlul de proprietate nr.24-_/1996, (fila 4), pentru suprafața totală de 7, 0800 ha situată în . și compusă din suprafața de 6,8800 ha teren extravilan și suprafața de 0,2000 ha teren intravilan.
Astfel T. I. a fost căsătorit cu T. M. și au avut 5 copii, printre care și pe T. M.. După decesul numitei T. M. în anul 1931, T. I. s-a căsătorit cu T. R. și au avut o singură fiică pe pârâta G. M...
Pentru suprafața de 0,2000 ha situată în intravilan și menționată în titlul de proprietate mai sus indicat, pârâta L. S. L. a solicitat să se constate că autorii T. M. și T. Lisandrina, au dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiunea de 30 ani cerere ce urmează a fi admisă ca fiind întemeiată.
Din probele administrate, recunoașterea reclamantei la întrebările 2, 3 și 4 din interogatoriu coroborate cu declarația martorului C. A.( fila 151) precum și cu poziția pârâtei G. M. din întâmpinare, instanța a reținut că autorii părților au dobândit terenul intravilan în suprafață de 2000 mp de la T. I.( tatăl lui T. M.) în anul 1951, anul căsătoriei lui T. M. cu T. Lisandrina.
Acest teren l-au stăpânit continuu, public, netulburați și sub nume de proprietari, exercitând o posesie utilă până la data decesului, respectiv anul 2002(T. M.) și anul 2012(T. Lisandrina), deci mai mult de 30 ani, termen care s-a împlinit în anul 1981.
Cum cei doi autori au posedat în timpul vieții neîntrerupt și sub nume de proprietari terenul intravilan în suprafață de 2000 mp, situat în .,1086 astfel cum prevăd dispozițiile art. 1890 Cod civil(în vigoare) coroborat cu disp. part. 1837, 1846 și următoarele cod civil ( în vigoare), instanța a admis capătul din cererea reconvențională privind uzucapiunea de 30 ani.
Admițând acest capăt, instanța a constatat că autorii reclamantei și ai pârâtei L. S. L. au dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiunea de 30 ani pentru terenul intravilan de 2000 mp situat în ., ., având ca vecinătăți:N- DS, E- DJ 679, S- N. J., V- M. S., teren ce va fi reținut în masa succesorală a defuncților T. M. și T. Lisandrina.
De altfel, pentru acest teren intravilan menționat în titlul de proprietate 24-_/1996 nici pârâta G. M. nu a pretins că este coindivizară cu autorul părților T. M..
Referitor la terenul extravilan în suprafață de 6,8800 ha menționat în titlul de proprietate nr. 24-_/17.01.1996, emis pe numele defunctului T. M. și G. M., instanța a reținut că prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat la nr. 2013/20.07.2001 la BNP M. B. din Roșiorii de Vede ( fila 6), cei doi coindivizari au înstrăinat împreună suprafața de 23.600 mp din acte( la măsurători 23.676,55 mp) situată în T 1, P 42, astfel că au mai rămas în indiviziune pentru suprafața de 4,5200 ha.
Cât privește terenul extravilan în suprafață de 6,8800 ha menționat în titlul de proprietate mai sus indicat, pârâta-reclamantă L. S. L. a solicitat să se constate că autorului său T. M. îi revine o cotă mai mare decât a pârâtei G. M., respectiv suprafața de 4,5200 ha întrucât 2,0000 ha le-a primit de la mama sa T. M. iar pârâtei i-ar reveni suprafața de 2,36 ha pe care însă a înstrăinat-o.
A pretins pârâta L. S. L. că, în prezent, pârâtei G. M. nu îi mai revine nicio suprafață de teren, întrucât pentru suprafața de 2,36 ha vândută numitului C. F., prețul de 5.000.000 lei ROL ( 500 RON) a fost încasat numai de către aceasta, la acea vreme declarând că nu mai are nicio pretenție la terenul din titlul de proprietate menționat mai sus, deoarece și-a primit partea.
Instanța nu a primit această susținere întrucât din contractul de vânzare-cumpărare autentificat reiese că suprafața de 2,36 ha a fost vândută de G. M. împreună cu T. M. iar prețul de vânzare, de 500 lei( 5.000.000 ROL)l-au primit amândoi de la cumpărător.
Dacă voința reală a părților ar fi fost aceea ca prețul să fie încasat numai de către pârâta G. M., nimic nu ar fi împiedicat părțile să convină în acest sens.
Înscrisul autentic, așa cum prevăd dispozițiile art. 1173 Cod civil ( în vigoare) sub imperiul căruia a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare are putere probantă absolută în ceea ce privește conținutul său, împotriva oricărei persoane iar împotriva acestuia nu se poate primi dovada cu martori.
Instanța nu a primit nici susținerea aceleiași pârâte în sensul că din suprafața de teren extravilan totală menționată în același titlul de proprietate trebuia exclusă suprafața de 2,0000 ha ce a fost primită de autorul T. M. de la mama acestuia T. M..
Este adevărat că din înscrisurile depuse, adresa nr. 3162/2013 de la Arhivele Jud. Teleorman, rezultă că T. M. (fila 34 vol.II) figura la recensământul din anul 1948 cu suprafața de 2 ha și 3 parcele însă această suprafață trebuia solicitată în nume propriu, de către T. M., și nu alături de pârâta G. M., odată cu apariția Legii 18/1991 a Fondului Funciar.
Cum autorului T. M. i s-a reconstituit dreptul de proprietate alături de pârâta G. M., ca moștenitori ai autorului T. I., și s-a eliberat titlul de proprietate nr._ din 17.01.1996, instanța s-a raportat la acesta, ca fiind singurul act valabil întrucât nu s-a solicitat modificarea actului de proprietate,
În concluzie, instanța nu a primit susținerea pârâtei-reclamante L. S. L. în sensul că pârâtei G. M. nu îi mai revine nicio suprafață din titlul de proprietate menționat mai sus, astfel că a constatat că autorul T. M. este coindivizar cu o cotă de ½ cu pârâta G. M. ce are o cotă de ½ pentru terenul extravilan în suprafață de 4,5200 ha.
Instanța a reținut starea de indiviziune numai pentru această suprafață de 4,5200 ha întrucât din suprafața totală de 6,8800 ha teren extravilan individualizat în titlul de proprietate, cei doi proprietari T. M. și pârâta G. M. au vândut împreună suprafața de 2,3600 ha situată în T1, P 42. De altfel, și pârâta G. M., prin cererea sa reconvențională, așa cum a fost precizată ulterior( filele 67,75) a solicitat ieșirea din indiviziune numai cu privire la terenul extravilan în suprafață de 4,5200 ha din care solicită să-i fie atribuită suprafața de 2,2600 ha,
Referitor la capătul din acțiunea principală privind succesiunea defuncților T. M. și T. Lisandrina, instanța a reținut următoarele:
T. M. a fost căsătorit cu T. Lisandrina și au avut doi copii, pe reclamanta C. M. și pe pârâta L. S. L.( așa cum reiese din copiile certificate de pe actele de stare civilă).
T. M. a decedat la data de 4 noiembrie 2008 conform certificatului de deces . nr._, cu ultimul domiciliu în ., județul Teleorman și de pe urma acestuia au rămas ca moștenitori legali T. Lisandrina ca soție supraviețuitoare, cu o cotă de ¼ și reclamanta C. M. împreună cu pârâta L. S. L., în calitate de fiice, ambele cu o cotă de ¾, conform art. 669 Cod civil( în vigoare la data deschiderii succesiunii, care este data decesului).
T. Lisandrina a decedat la data de 18 februarie 2012 conform certificatului de deces . nr._, cu ultimul domiciliu în ., de pe urma căruia au rămas ca moștenitori legali reclamanta C. M. cu o cotă de ½ și pârâta L. S. L., cu o cotă de ½, conform art. 975 Cod civil.
Instanța a stabilit că în masa succesorală a defunctului T. M. au rămas două categorii de bunuri, respectiv bunurile proprii și bunurile codevălmașe realizate în timpul căsătoriei cu T. Lisandrina.
Astfel ca bun propriu a rămas: suprafața de 3,5000 ha situată în Roșiorii de Vede, teren extravilan așa cum este individualizat în titlul de proprietate nr._/14.11.2011, și pentru care i s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza Legii Fondului Funciar 18/1991, defunctului T. M.( depus la fila 5- vol.I); - cota de ½ din terenul extravilan în suprafață totală de 4,5200 ha, situat în . și pentru care i s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza legii 18/1991 în indiviziune cu pârâta G. M., teren individualizat în titlul de proprietate nr._/17.01.1996 ( depus la f. 4-vol I). Cealaltă cotă de ½ aparținând pârâtei G. M..
Din cea de-a doua categorie de bunuri comune au rămas: cota indiviză pentru terenul în suprafață de 2000 mp uzucapat împreună cu soția T. Lisandrina, situat în ., ., P 1085, 1086, 1084 cu vecinătățile la N- DS, E- DJ 679, S- N. J., V- M. S.; cota indiviză de ½ din bunul comun casă din cărămidă cu trei camere, o marchiză mare închisă cu ușă și ferestre metalice, o cameră pentru baie, un hol, o bucătărie, o altă marchiză mică acoperită cu tablă, un pătul, o magazie din P. ce fac corp comun cu un depozit pentru combustibil solid sub ea; gard din beton cu plasă de sârmă la stradă cu o poartă mică metalică(bunuri recunoscute la interogatoriu de către părți fila 101).
În masa succesorală a defunctului a mai rămas și cota de ½ din bunurile mobile realizate în timpul căsătoriei cu T. Lisandrina și recunoscute la interogatoriu de către reclamanta-pârâtă( fila 101 verso), după cum urmează: două garnituri mobilă dormitor din care una de nuc cu șifonier în trei uși, studio cu ladă și toaletă și alta cu șifonier cu două uși, studio cu ladă și toaletă; o garnitură hol, formată din canapea, două fotolii extensibile și o măsuță, alte două măsuțe, o mașină de cusut „V.”, două butelii de aragaz, două covoare lucrate în puncte.
S-a mai stabilit că în masa succesorală a defunctei T. Lisandrina a rămas cota de ¼ culeasă de la soțul T. M. din terenul extravilan în suprafață de 3,5000 ha situat în Roșiorii de Vede și din terenul în suprafață de 4,5200 ha situat în Călmățuiu de Sus.
Totodată, în masa partajabilă a mai rămas și cota de 5/8 din bunurile comune și anume din suprafața de 2000 mp teren intravilan și toate construcțiile aflate pe acesta precum și din bunurile mobile reținute în succesiunea defunctului soț T. M..
Instanța a mai constatat în temeiul art. 111 Cod procedura civila( în forma anterioară Codului de procedura civila intrat în vigoare la 15.02.2013) că pârâta-reclamantă L. S. L. a edificat pe terenul intravilan în suprafață de 2000 mp următoarele construcții: o fântână stil american, două garduri laterale din scândură, pe stâlpi din lemn și un gard din scândură în spatele casei( aspecte dovedite cu depozițiile martorilor C. M.- fila 144 și S. M. – fila 143).
Cum construcțiile mai sus menționate au fost edificate de către pârâtă, acestea fiind bunuri proprii, nu au fost incluse în masa partajabilă a celor doi autori.
Referitor la pasivul succesoral al defunctei T. Lisandrina, reclamanta-pârâtă C. M. a solicitat ca pârâta-reclamantă L. S. L. să fie obligată să suporte pasivul succesoral al defunctei T. Lisandrina proporțional cu cota culeasă compus din cheltuielile efectuate de aceasta cu parastasele de 3, 6 săptămâni și 3, 6 luni, efectuate în București și evaluate la suma de 2500 lei.
Totodată, a mai solicitat să fie obligată pârâta să-i plătească cu titlu de pretenții cheltuielile suportate de aceasta cu ultima boală a defunctei, pe ultimii trei ani, înainte de deces, estimate la suma de 10.800 lei (respectiv câte 300 lei x 36 luni).
Pârâta-reclamantă L. S. L. a solicitat ca reclamanta-pârâtă să fie obligată să suporte 1/2 din pasivul succesoral compus din cheltuielile de înmormântare în sumă de 3000 lei și pomenirile ulterioare de 3,6 săptămâni, 3,6 luni, evaluate la suma de 5.100 lei conform cererii reconvenționale ( fila 26 și 27 vol.I). Ulterior și-a completat cererea reconvențională ( fila 93 vol. I) în sensul că a solicitat și cheltuielile efectuate cu parastasul de 1 an, evaluate la suma de 1000 lei.
Din probele administrate, instanța a reținut că cheltuielile de înmormântare s-au ridicat la suma de 3000 lei atât cât a pretins și pârâta L. S. L. însă nu au fost suportate de către aceasta întrucât, așa cum a recunoscut la interogatoriu, a încasat ajutorul de înmormântare de 2600 lei, a primit de la reclamantă suma de 600 lei și o altă sumă de 400 lei de la un verișor (declarația martorei C. C.- fila 140), în total a încasat pentru înmormântare suma de 3600 lei, mai mult decât a pretins.
Totodată, s-a făcut dovada că defuncta a avut pregătite pentru înmormântare baticuri, eșarfe (declarația martorei S. M.) și o parte din alimentele cu care s-a pregătit masa au fost aduse de către reclamanta-pârâtă (declarațiile martorelor D. N.- fila 119 și C. C.- fila 140), ceea ce a dus la concluzia că cheltuielile de înmormântare nu au fost suportate de către pârâta-reclamantă.
S-a mai făcut dovada că pârâta reclamantă L. S.- L. a fost cea care a încasat pensia defunctei T. Lisandrina în sumă de 1000 lei cu o zi înainte de deces (răspunsul la întrebarea nr.11 din interogatoriu fila 104).
Din depozițiile martorilor audiați D. N. (fila 119), M. N. (fila 120), C. C. (fila 140), S. M. (fila 143), instanța a reținut că atât reclamanta cât și pârâta au efectuat pomenirile ulterioare până la un an, separat, dată fiind relația tensionată dintre acestea (confirmată prin răspunsurile la interogatoriu ale ambelor părți), situație în care a respins atât solicitarea reclamantei-pârâte cât și a pârâtei –reclamate privind pomenirile până la 6 luni.
Așa cum a reieșit din depozițiile martorilor, atât reclamanta cât și pârâta au efectuat pomenirile ulterioare, până la 6 luni separat, așa încât instanța a apreciat că nu se justifică a fi obligate la suportarea acestor cheltuieli chiar dacă sumele nu sunt egale, întrucât ambele le-au efectuat în considerarea memoriei mamei și nu pentru a-și recupera cheltuielile.
Instanța a reținut însă, că pomenirea de un an a fost făcută numai de pârâta-reclamantă L. S. - L., însă suma pretinsă ca fiind cheltuită de 1000 lei nu a fost dovedită.
Instanța a apreciat că pârâta a făcut cheltuielile specifice acelui eveniment cu plata preotului, 70 lei, 30 lei pentru căpețel, și cu cele necesare respectiv îmbrăcăminte dată de pomană și mâncarea servită celor 20 de persoane cât a pretins aceasta și care totalizează suma de 500 lei (reieșită din înscrisurile depuse pentru achiziționarea alimentelor).
Instanța nu a reținut din înscrisurile depuse cheltuielile legate de crucea de marmură în sumă de 300 lei, întrucât aceasta a fost achiziționată la 12.07.2004 (fila 64 vol. 1) și nu are legătură cu pomenirea de 1 an, efectuată în februarie 2013.
În concluzie instanța a reținut un pasiv succesoral în sumă de 500 lei, reprezentând cheltuieli cu pomenirea de un an a defunctei T. Lisandrina, urmând ca reclamanta-pârâtă să fie obligată a suporta ½ din acesta.
Instanța a respins, capătul din acțiunea reclamantei-pârâte legat de pretențiile în sumă de 10.800 lei, reprezentând contribuția sa la cheltuielile legate de boala defunctei T. Lisandrina, pe ultimii trei ani, ca nefondate.
Instanța a reținut din probele administrate (depoziție de martor M. N., D. N., C. C., P. P., S. M.), că defuncta a avut o pensie considerabilă de aproximativ 1000 lei lunar, ce i-a permis să-și suporte cheltuielile legate de îngrijirea sa și să plătească lunar o persoană pentru a o îngriji.
Este adevărat că s-a făcut dovada că reclamanta-pârâtă s-a ocupat de defuncta mamă, că i-a trimis medicamente, uneori bani și alimente, dar aceste prestații sunt firești și au la bază respectul față de părinți și dorința de a-i ajuta când sunt în situații dificile.
După încheierea interlocutorie, dată în temeiul art.6735-6 Cod procedură civilă, în cauză s-au depus raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea topo întocmit de expert G. O. G. la data de 15.11.2013(f.93-113 vol 3) iar raportul de expertiză în specialitatea construcții întocmit de expertul S. E. la data de 20.11.2013(f.118 -131 vol.II.
Pârâta L. S.-L. a formulat obiecțiuni la ambele lucrări de specialitate, nefiind de acord cu evaluările terenului intravilan și cu propunerile de atribuire, precum și cu raportul de expertiză în specialitatea construcții, obiecțiuni respinse de instanță ca neîntemeiate.
Instanța a respins și cererea pârâtei L. S. – L. de efectuarea a unei noi expertize, ca neîntemeiată conform art.212 Cod procedură civilă, considerând că este lămurită prin expertizele efectuate.
Reclamanta C. M. nu a avut obiecțiuni la cele două rapoarte de expertiză și a fost de acord cu propunerea pârâtei L. S. L. referitoare la terenul extravilan în sensul ca în lotul acesteia să cadă suprafața de 1,3900 ha urmând a fi inversată propunerea expertului.
Instanța față de poziția părților, a confirmat cele două expertize efectuate în cauză și pentru terenul extravilan a luat act de înțelegerea părților.
Prin sentința civilă nr. 3412/19.12. 2013, Judecătoria Roșiorii de Vede a admis în parte acțiunea principală, așa cum a fost completată, formulată de reclamanta C. M. în contradictoriu cu pârâții L. S.-L. și G. M., prin procurator G. S. I. precum și cererea reconvențională formulată de L. S. L. și cea formulată de G. M..
A admis în parte cererea reconvențională așa cum a fost completată formulată de L. S.-L..
A admis cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă G. M. privind ieșirea din indiviziune asupra terenului extravilan în suprafață de 4,5200 ha.
A constatat că T. M. împreună cu T. Lisandrina au dobândit în timpul vieții prin uzucapiunea de 30 de ani, dreptul de proprietate pentru terenul intravilan în suprafață de 2000 mp(din măsurători 1918 mp) situat în ., . în T.41, P.1085, 1086, 1084 cu vecinătățile la N- DS, la E- DJ 679, S- N. J., V- M. S..
A constatat că T. M. este coindivizar cu o cotă de 1/2 cu pârâta G. M. cu o cotă de 1/2 pentru terenul extravilan în suprafață de 4,5200 ha individualizat în titlul de proprietate nr._/17.01.1996, astfel: T 24/2; P.5; T-6, P.27; T.5, P.46; T.5, P58; T.23, P 85/1; T.12, P.115.
A constatat deschisă succesiunea defunctului T. M., decedat la 4 noiembrie 2002 cu ultimul domiciliu în ., de pe urma căruia au rămas ca moștenitori legali: T. Lisandrina, soție supraviețuitoare cu o cotă de 1/4 și reclamanta C. M. împreună cu pârâta L. S. - L., ambele cu o cotă de 3/4.
A constatat deschisă succesiunea defunctei T. Lisandrina, decedată la 18 februarie 2012 cu ultimul domiciliu în . de pe urma căreia au rămas ca moștenitori legali reclamanta C. M. cu o cotă de 1/2 și pârâta L. S.-L. cu o cotă de 1/2 în calitate de fiice.
A constatat că valoarea masei partajabile rămasă în succesiunea defuncților T. M. și T. Lisandrina este în valoare de 68.928 lei și compusă din următoarele bunuri imobile și mobile: cota de 1/2 din suprafața de 4,5200 ha teren extravilan situat în ., satul Băcălești, județul Teleorman, identificat în titlul de proprietate nr._/17.01.1996 în valoare de 7.756 lei; suprafața de 3,5000 ha teren extravilan identificat în titlul de proprietate nr._/14.11.2011 situat în Roșiorii de Vede în valoare de 28.490 lei; suprafața de 0,1918 ha (rezultată din măsurători) teren intravilan în valoare de 14.492 lei (7.756 + 28.490 + 14.492 = 50.738 lei).
Construcții – locuință din cărămidă cu beci în valoare de 14.131 lei; pătul șipcă – 407 lei, magazie P. – 513 lei; depozit combustibil – 492 lei; gard din beton cu panouri lemn – 947 lei. Total 16.490 lei.
Bunuri mobile: două garnituri mobilă, dormitor din care una de nuc cu șifonier în trei uși, studio cu ladă și toaletă și alta cu șifonier cu două uși, studio cu ladă și toaletă; o garnitură hol formată din canapea, două fotolii extensibile și o măsuță; alte două măsuțe; o mașină de cusut V.; două butelii aragaz; două covoare, lucrate în puncte, toate evaluate la 1.700 lei.
A constatat că dreptul valoric corespunzător cotei de 1/2 este pentru reclamanta C. M. de 34.464 lei și pentru pârâta L. S.-L. este de 34.464 lei.
A constatat că dreptul valoric pentru pârâta-reclamantă G. M. este de 7.756 lei corespunzător cotei de 1/2 din terenul extravilan în suprafață de 4,5200 ha individualizat în titlul de proprietate nr._/17.01.1996.
A confirmat raportul de expertiză topo întocmit de expertul G. O. G. și raportul de expertiză construcții întocmit de expert S. E. împreună cu schițele anexe.
A dispus ieșirea din indiviziune a reclamantei și a pârâtei L. S.-L. asupra bunurilor rămase în masa succesorală a celor doi defuncți și asupra cotei de ½ din terenul în suprafață de 4,5200 ha cu pârâta-reclamantă G. M..
A atribuit loturile pentru terenul extravilan în varianta 1 din raportul de expertiză topo, modificată prin înțelegerea reclamantei și pârâtei L. S.-L., în sensul că terenul în suprafață de 1,3900 ha a fost atribuit pârâtei L. S.-L., iar terenul în suprafață de 1,3500 ha, reclamantei, fără plata sultei pentru aceste terenuri.
Lotul nr.1 C. M.: a primit suprafața de 1,7500 ha teren destinație arabil extravilan situat în Roșiorii de Vede, T.48+50, P.23, cu următoarele vecinătăți: N- Voiculeanu J., E- DE, S- lot.2 L. S.-L., V- DE = 14.245 lei; 1,3500 ha teren cu destinație arabil extravilan situat în ., satul Băcălești, în T.23, P.85/1cu următoarele vecinătăți: N – antena, E- Bosu M., S- DE, V- L. V. = 4.633 lei. Total - 18.878 lei, plătind sultă lotului 3 G. M. = 892 lei
Lotul nr.2, L. S.-L.: a primit 1,7500 ha teren cu destinație arabil extravilan situat în Roșiorii de Vede, în T 48 + 50 P.23, cu următoarele vecinătăți: N- lotul l C. M., E- DE, S – T. L. V – DE = 14.245 lei ; 1,3900 ha teren cu destinație arabil extravilan situat în ., . în T.6, P.27, cu următoarele vecinănăți: N- M. S., E- Antena, S- C. M, V- DE – 4.770 lei. Total valoare atribuită = 14.245 lei + 4.770 lei = 19.015 lei, plătind sultă lotului 3 G. M. 755 lei.
Lotul nr.3 G. M. a primit 0,4800 ha teren arabil extravilan în tarlaua 24/2, P.5, cu următoarele vecinătăți: N- DE, E- R. T., S- DE, V- DE = 1,647 lei ; 0,4000 ha teren arabil extravilan situat în T.5, P.46, cu următoarele vecinătăți: N- M. S., E- DE S- C. M., V- Antena = 1.373 lei; 0,6000 ha teren arabil extravilan în tarlaua 5, p.58, cu următoarele vecinătăți: N - M. S., E- DE, S- C. M., V- antena = 2.059 lei; 0,3000 ha teren cu destinație arabil extravilan, în tarlaua 12, . vecinătăți: N- S. I., E – antena, S- Bila M., V- DE= 1.030 lei. Valoare atribuită 6.109 lei. Terenurile au fost reprezentate în schița Anexă 4. Având un drept valoric de 7756 lei a primit sultă de la lotul 2 L. S. L. 755 lei și de la lotul nr.1 C. M. suma de 892 lei. (Total sultă 1647 lei)
A atribuit loturile pentru terenul intravilan de 2.000 mp din acte și 1918 mp din măsurători și construcțiile situate în ., satul Băcălești, astfel:
Lotul nr.1, pârâta L. S.-L., a primit terenul intravilan în suprafață de 1918 mp individualizat în anexa 1, situat în T.41, P.1084, 1085, 1086 și compus din: suprafața de 992 mp curți construcții notată cu 1CC și suprafața de 926 mp arabil notat cu 2A, în valoare totală de 14.492 lei, construcțiile C1 locuință, anexă C2 și anexă C3, în valoare de 16.490 lei, precum și bunurile mobile = 1.700 lei. Total valoare atribuită = 32.682 lei .
Având un drept valoric în sumă de 16.341 lei, a plătit sultă lotului nr.2 reclamantei C. M. suma de 16.341 lei.
Lotul nr.2 reclamanta C. M. a primit sultă suma de 16.341 lei de la L. S.-L..
A constatat că valoarea bunurilor realizate de pârâta L. S.-L. și care nu fac parte din masa partajabilă sunt în valoare de 2.805 lei compuse din: gard din scândură 2.216 lei, fântână stil american – 589 lei, valoare totală îmbunătățiri de 2.805 lei.
A obligat reclamanta să achite pârâtei L. S.-L. suma de 250 lei reprezentând pasiv succesoral.
A respins ca nefondate capetele din acțiunea principală privind pretențiile în sumă de 10.800 lei reprezentând cheltuieli de întreținere și îngrijire pe ultimii trei ani pentru defuncta T. Lisandrina, precum și cheltuielile în sumă de 2.500 lei reprezentând pomenirile ulterioare pentru aceeași defunctă.
A respins ca nefondat capătul din cererea reconvențională a pârâtei L. S.-L. privind cheltuielile cu înmormântarea și pomenirile ulterioare până la 6 luni pentru defuncta T. Lisandrina.
A compensat cheltuielile de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru, onorariu expert și avocat pentru reclamanta C. M. și pârâta L. S.-L..
A obligat pârâta – reclamantă G. M. să plătească reclamantei C. M. și pârâtei-reclamante L. S.-L. câte 50 lei pentru fiecare corespunzător cotei, reprezentând onorariu expertiză topo.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat în baza expertizelor efectuate că valoarea masei partajabile rămase în succesiunea celor doi defuncți este de 68.928 lei și este compusă din mai multe bunuri imobile și mobile, a constatat că dreptul valoric corespunzător cotei de 1/2 este pentru reclamanta C. M. de 34.464 lei, pentru pârâta L. S.-L. este de 34.464 lei și pentru pârâta-reclamantă G. M. este de 7.756 lei corespunzător cotei de 1/2 din terenul extravilan în suprafață de 4,5200 ha individualizat în titlul de proprietate nr._/17.01.1996.
In temeiul art.1143 Cod civil a dispus ieșirea din indiviziune a reclamantei și pârâtei L. S.-L. asupra bunurilor rămase în masa succesorală a celor doi autori cât și asupra cotei de ½ din terenul în suprafață de 4,5200 ha situat în extravilanul comunei Călmățuiu de Sus, satul Băcălești, județul Teleorman cu pârâta-reclamantă G. M. și individualizat în titlul de proprietate nr._/17.01.1996.
În vederea formării loturilor pentru terenul extravilan în suprafață de 3,5000 ha situat în Roșiorii de Vede și individualizat în titlul de proprietate nr._/14.11.2011 emis pe numele autorului T. M., instanța a confirmat varianta 1 din raportul de expertiză G. O. G. .
De asemenea, pentru terenul extravilan în suprafață de 4,5200 ha individualizat în titlul de proprietate nr._/17.01.1996 emis pe numele autorului T. M. și al pârâtei G. M., căreia îi revine 1/2 instanța a atribuit loturile în aceiași variantă 1 dar modificată prin înțelegerea reclamantei și a pârâtei L. S. L. în sensul că a dispus atribuirea pârâtei L. S. L. suprafața de 1,3900 ha (aflată în lotul reclamantei) și reclamantei suprafața de 1,3500 ha(aflată în lotul pârâtei).
Referitor la atribuirea terenului intravilan în suprafață de 2.000 mp (la măsurători – 1918 mp) rămas în succesiunea autorilor prin uzucapiune, expertul topo a propus o variantă, iar cea de a doua prin inversarea loturilor.
Astfel a propus atribuirea în natură a terenului intravilan în loturi aproximativ egale, ținând cont ca atât reclamanta cât și pârâta L. S. L. să aibă acces la locuința supusă partajului, precum și a modului de acces la drumul public pentru fiecare lot. Expertul a mai avut în vedere ca reclamantei să-i revină terenul pe care se află edificată C.3 ce a funcționat ca magazin și a aparținut reclamantei, iar pârâtei să-i revină terenul pe care se află construcția anexă C.2 precum și fântâna edificată pe acest teren. A menționat expertul că această modalitate de întocmire a variantelor a corespuns și voinței celor două părți de la data întocmirii raportului de expertiză.
Expertul construcții a propus două variante de atribuire în natură a construcțiilor edificate pe terenul intravilan. Astfel în varianta 1 de atribuire a urmărit ca fiecare parte să primească loturi care să cuprindă în mare măsură edificiile personale, respectiv fostul magazin să-i revină reclamantei, iar în lotul pârâtei L. S. L. să se regăsească fântâna și mare parte din gardurile edificate de aceasta.
Instanța de fond nu s-a orientat la niciuna din variantele propuse de cei doi experți deoarece ambii experți s-au referit la construcția C.3 în care a funcționat un magazin care a aparținut reclamantei, construcție cu care aceasta nu a fost sesizată pe parcursul judecății cu apartenența acestei construcții, a avut în vedere starea conflictuală dintre reclamantă și pârâta L. S. L. care nu a încetat nici după decesul mamei T. Lisandrina, dată de la care pârâta L. S. L. a fost cea care s-a ocupat de casa bătrânească, manifestând un interes deosebit pentru aceasta astfel că, după ce a constatat că sunt bunuri proprii ale pârâtei ceea ce aceasta a realizat la imobilul rămas în succesiunea defuncților, înainte de a se cere împărțeala i-a atribuit în natură atât terenul intravilan cât și a construcțiile aflate pe acesta, precum și bunurile mobile, considerând că astfel poate fi folosit sau valorificat eficient imobilul teren și construcții în viitor fără a fi fragmentat.
Pentru egalizarea loturilor, pârâta L. S. L., în temeiul art. 983 alin.2 Cod procedură civilă a fost obligată la sultă în valoare de 16.341 lei către reclamantă.
Referitor la cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă L. S. L. instanța a admis-o apreciind ca fiind întemeiată și a dispuns ieșirea din indiviziune pentru suprafața de 4,5200 ha individualizată în titlul de proprietate nr._/17.01.1996 situată în extravilanul comunei Călmățuiu de Sus, județul Teleorman.
Totodată a admis în parte capătul privind pasivul succesoral, respectiv pomenirea de 1 an, pentru care pârâta a pretins suma de 1.000 lei instanța admițând numai pentru suma de 500 lei, astfel că a obligat reclamanta-pârâtă să-i plătească corespunzător cotei de ½ suma de 250 lei.
Tot în parte a admis și capătul din cererea reconvențională prind ieșirea din indiviziune cu pârâta G. M. pentru care pârâta – reclamantă L. S.-L. a pretins că autorului i-ar reveni o cotă mai mare iar coindivizarei G. M. i-ar reveni suprafața de 2,36 ha pe care însă a înstrăinat-o, instanța constatând că sunt coindivizari în cote egale.
Referitor la cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă G. M. instanța a admis-o în parte întrucât nu a dispuns ieșirea din indiviziune asupra terenului extravilan în suprafață de 6,8800 ha cât s-a solicitat ci pentru suprafața de 4,5200 ha teren extravilan (întrucât cei doi coindivizari au înstrăinat suprafața de 23.600 mp situată în T.1, P.42) astfel că aceasta a fost scăzută din suprafața totală, rămânând suprafața de 4,5200 ha situată în ., ..
Cu privire la cheltuielile de judecată, în temeiul art.276 Cod procedură civilă, instanța le-a compensat pentru reclamanta C. M. și pârâta L. S.-L. și obligat-o pe pârâta – reclamantă G. M. să plătească atât reclamantei C. M. cât și pârâtei-reclamante L. S.-L. câte 50 lei pentru fiecare, reprezentând onorariul expertizele efectuate.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta L. S. – L., solicitând: casarea în parte a sentinței atacate doar sub aspectul sultei în valoare de 16.341 lei la care a fost obligată către reclamanta C. M. iar în rejudecare să se dispună efectuarea unui supliment de expertiză pentru evaluarea terenului intravilan în suprafață de 2000 m.p. împreună cu casa de locuit și anexele situate în . de Sus, județul Teleorman ; casarea în parte a sentinței și încheierii civile nr. 30/12.09. 2013 sub aspectul respingerii cererii reconvenționale a pârâtei – reclamanta G. M. și să se constate că o cotă de 1 / 2 din suprafața de teren extravilan de 4, 5200 ha. face parte din masa succesorală a defunctului T. M. ; să se constate că atât reclamantei C. M. și pârâtei – reclamante L. S. – L. le revine o cotă de 1 / 2 din acest teren și să se dispună atribuirea în natură a fiecăruia cota ce i se cuvine.
În motivare, s-a arătat că instanța de fond în mod greșit a omologat rapoartele de expertiză efectuate în cauză și a respins obiecțiunile formulate de pârâta – reclamantă ca neîntemeiate, obligând pârâta – reclamantă L. S. – L. la plata unei sulte prea mari, față de valoarea reală a imobilelor atribuite. A respins obiecțiunile, considerând că expertul a prezentat modul de evaluare a terenului și la ce anume s-au raportat experții cu privire la stabilirea valorii de circulație a terenului intravilan pe care sunt amplasate construcțiile, expertul topo a evaluat terenul și expertul constructor a evaluat construcțiile, astfel încât valoarea de circulație este cea rezultată din valoarea terenului intravilan și cea a construcției.
Cu toate acestea, din rapoartele de expertiză efectuate în cauză a rezultat faptul că expertul topo nu a avut nici un criteriu concret față de care să se raporteze la evaluarea imobilului teren intravilan și a imobilelor terenuri intravilane .
Cu privire la terenul intravilan de 2000 m.p. din acte, respectiv 1918 m.p. din măsurători, expertul a arătat că la evaluarea terenului intravilan s-a ținut cont de valoarea de circulație a acestora, dar a precizat care este valoarea rezultată pe piață, prin urmare, acest criteriu nu poate fi considerat unul care să influențeze valoarea obținută de expert sau să permită un calcul de verificare a acesteia . Cu privire la importanța localității, la fel, expertul a enumerat-o dar nu a arătat în ce constă, dacă este o localitate – gradul de dezvoltare a acesteia, zonă turistică sau nu, sau alte asemenea criterii care să fie capabile a influența creșterea sau scăderea prețurilor terenului în zonă ; terenul în cauză este situat într-un . din Județul Teleorman prin urmare, importanța localității ar trebui să influențeze în mod negativ valoarea acestuia .
Nu s-a specificat ce utilități și facilități locale sunt și nici nu s-au anexat expertizei și nici nu s-au precizat în conținutul său care sunt prețurile de circulație ale terenurilor din satul Băcălești, ., județul Teleorman. S-a precizat că valoarea terenurilor se va calcula potrivit prețurilor de pe piața liberă, prețuri stabilite în urma consultării anunțurilor publicitare și a informării agențiilor imobiliare dar cu toate acestea nu s-a arătat care sunt aceste prețuri și modul de calcul prin care expertul a ajuns la valoarea de 2, 2 euro/1 mp. pentru terenul intravilan cu destinația arabil.
Un aspect contradictoriu al celor două expertize este acela că expertul topo a consemnat faptul că amplasarea terenului în cadrul localității este în zonă centrală, în timp ce expertul tehnic în construcții, la evaluarea casei de locuit amplasată pe același teren a arătat în Anexa 1 din expertiză la pct. 2 faptul că terenul este amplasat într-o zonă periferică, ulterior întărind acest aspect, arătând că amplasarea imobilului conform zonificării localității este periferică.
În consecință, din coroborarea celor două expertize rezultă că același teren, a fost amplasat în cazul evaluării topo în zona centrală a localității, ceea ce ar rezulta un preț mai mare, în timp ce din expertiza construcții reiese că același teren este într-o zonă periferică, concluziile acestora fiind practic anulabile reciproc și neconcludente .
La evaluarea terenurilor din categoria III, prețurile sunt în funcție de zonă și anume pentru zona centrală prețul pentru teren curți, construcții este de 1, 2 euro / m.p. și pentru terenul intravilan fiind de 0, 4 euro/m.p. În zona periferică – conform amplasamentului stabilit de expertul tehnic dar și realității din teren – prețul pentru teren curți construcții este de 0, 8 euro / m.p. – diferență 1, 4 euro/mp. iar pentru teren cu alte destinații prețul este de 0, 4 euro / mp – diferență 0, 8 euro ( Anexa 2 ).
Având în vedere faptul că terenul se află într-o zonă periferică și nu în zona centrală, pârâta a considerat că valoarea terenului intravilan este de 5.121, 6 lei, constând din: 992 m.p. curți construcții în valoare de 893, 6 euro ( 3.491, 84 lei ) ; 926 m.p. teren arabil în valoare de 370, 4 euro ( 1.629, 76 lei ). Se poate observa o diferență între valoarea terenurilor obținută de expert – 14.492 lei și valoarea reală a acestora de 5.121, 6 lei, diferența fiind de 9.370, 4 lei.
Chiar dacă expertul ar fi aplicat o corecție a acestei valori, în nici un caz acesta nu putea să ajungă la o valoare de aproape 3 ori mai mare față de valorile orientative . Deși ghidul valorilor proprietăților imobiliare pe anul 2013 este cu titlu orientativ, totuși diferențele dintre valorile obținute de expert și valorile existente sunt notabile față de suprafața mare a terenurilor în cauză. De asemenea, dacă expertul a ținut cont de anunțurile imobiliare, acesta trebuia să țină cont și de cererea existentă pe piață pentru terenurile intravilane dar și de caracterul negociabil al ofertelor, astfel încât să determine un preț real.
Însă din moment ce aceste anunțuri nu au fost depuse la dosarul cauzei și nici enumerate în expertiză, pârâta a considerat că valorile la care expertul a ajuns sunt pur subiective, neexistând nici un criteriu concret de determinare a prețului și nicio corecție folosită sau o metodă de calcul.
Referitor la modul de evaluare a construcției și a anexelor aferente terenului intravilan, pârâta a arătat că în raportul de expertiză tehnică, contravaloarea construcției a fost stabilită la suma de 13.684 lei, fără beci și anexe, s-a stabilit că aceasta are o vechime de 44 ani, nu are canalizare și nici alimentare cu apă, are fundație din beton și zidărie din cărămidă. Pornind de la amplasamentul construcției – periferie, la lipsa utilităților ( canalizare, apă, gaze ) – cu excepția energiei electrice și a încălzirii cu sobe în doar două camere, a materialelor de construcție folosite, conform ghidului menționat, pârâta a apreciat că valoarea acesteia se încadrează la aceeași categorie, categoria a III a, zona periferie în cadrul construcțiilor realizate înainte de 1969 edificate din zidărie de cărămidă sau înlocuitori, cu finisaje proaste și fără alimentare cu apă, adică 23 euro/mp( Anexa 3 ).
La suprafața de calcul obținută de expert, 59, 01 m.p. rezultă o valoare de 1357, 23 euro adică 5.971, 812 lei . Chiar dacă s-ar calcula pentru zona centrală, valoarea unui metru pătrat este de 26 euro, adică 6750, 744 lei, mai mult decât atât, o casă de locuit din categoria a II a, superioară categoriei din care se încadrează imobilul ce face obiectul prezentei cauze, valoarea unui metru pătrat este de 33 euro, aceasta valorând 8. 568, 252 lei iar pentru categoria I – imobile situate până la 10 km. de localități urbane – un metru pătrat valoarea maximă este de 42 euro.
În schimb, expertul, la suprafața de 59.01 m.p. a ajuns la un preț de 231, 89 lei adică la valoarea de 52, 70 euro/ m.p. Astfel, diferența dintre valorile Ghidului notarilor și valoarea la care a ajuns expertul este de 29, 7 euro/m.p., conform categoriei în care se încadrează casa de locuit iar față de prima categorie diferența este și aceasta semnificativă, 10.70 euro/ m.p.
În ceea ce privește anexele casei de locuit, pârâta a apreciat de asemenea că valoarea la care a ajuns expertul este mult prea mare . Conform aceluiași ghid, anexele fiind ridicate în anul 1978, conform expertizei, acestea au fost evaluate la 4, 5 euro/ m.p. ; luând valoarea cea mai mare de 5 euro, beciul ar avea o valoare de 9, 42 x 5 euro = 9, 9371 euro adică 44 lei.
Astfel, toate anexele – depozit, pătul șipcă, magazie având suprafața de 26, 54 m.p. ar avea o valoare totală de 132 euro adică 583, 88 lei și nu 1.412 lei, valoarea la care a ajuns expertul ; acesta trebuia să țină cont și de vechimea acestor anexe și de funcționalitatea lor în prezent.
Valoarea totală la care a ajuns expertul tehnic asupra casei de locuit cu anexe este de 16.490 lei iar împreună cu terenul intravilan aferent construcției evaluat la 14. 492 lei ; cei doi experți au evaluat cele două proprietăți la suma de 32. 682 lei adică 7427 euro, valoare ce excede cu mult valorilor orientative dar și cererea și oferta pentru case și terenuri similare . Conform anunțurilor de vânzare la nivelul anului 2014, o casă din paiantă și teren în suprafață de 1500 m.p. este oferită spre vânzare la suma de 4000 euro negociabil, dintr-o comună din Județul Teleorman ( Anexa 5 ) .
A mai învederat pârâta că instanța de fond în mod greșit a admis cererea reconvențională a admis cererea reconvențională a pârâtei G. M. .
În acest sens, instanța de judecată a respins susținerile pârâtei L. S.-L., motivat de faptul că în contract părțile nu au făcut precizarea că prețul ar fi fost încasat doar de pârâta G. M. și, în plus, conform dispozițiilor Codului civil, în contra conținutului unui înscris nu se poate primi dovada cu martori . Este adevărat că art. 1191 Cod civil ( în vigoare la data deschiderii succesiunii defunctului T. M. ) interzice administrarea probei testimoniale în contra sau peste conținutul unor înscrisuri însă această normă nu este una imperativă, având în vedere că alin. 3 al aceluiași articol prevede că părțile pot conveni să administreze această probă și în cazurile prevăzute la aliniatele precedente dacă este vorba de drepturi de care pot să dispună.
În doctrină, s-a arătat că a ceastă convenție a părților poate să fie expresă sau tacită, când părțile nu se opun administrării probei sau când se solicită o contraprobă . De asemenea, s-a arătat că dacă una dintre părți solicită proba testimonială împotriva dispozițiilor art. 1191 alin. 1 și 2, instanța nu este obligată să atragă atenția părții adverse că are dreptul să se opună la încuviințarea probei pentru că altfel s-ar ajunge la situația în care judecătorul să provoace din inițiativa sa, o împrejurare în care să fi împiedicat să se afle adevărul.
Din analiza declarațiilor de martori se poate observa că proba în contra înscrisului autentic a fost admisă de instanță iar pârâta – reclamantă G. M. ce a fost reprezentată prin mandatar nu s-a opus administrării acestor probe și nici în timpul luării declarațiilor. Astfel, prin declarația dată de martorul C. F., fiul cumpărătorului C. R. F. a terenului de 2, 36 ha., acesta a precizat că prețul de 500 lei a fost încasat de pârâta G. M. și că aceasta a arătat că porțiunea de teren reprezintă partea sa din întregul lot .
De asemenea, cu privire la împărțirea terenului și cota de 2,0000 ha. ce i-a revenit exclusiv defunctului T. M., acest fapt a fost cunoscut și relatat de martorul C. A. a cărui soacră a fost soră cu defunctul . Față de acesta considerente, declarațiile celor doi martori rămân câștigate cauzei, atâta timp cât până la audierea acestora și în timpul audierii, partea adversă nu s-a opus administrării acestei probe în contra înscrisurilor existente la dosarul cauzei.
În consecință, instanța de fond în mod greșit a înlăturat declarațiile de martor audiat în cauză prin încheierea nr. 30 din 12.09. 2013, acestea trebuind să facă parte din materialul probator din moment ce au fost încuviințate, tocmai pentru aflarea adevărului în cauză. Mergând mai departe, se poate observa că deși reclamanta a chemat –o în judecată și pe pârâta G. M. pentru a se efectua ieșirea din indiviziune, răspunsul său la interogatoriu se coroborează cu declarațiile de martori propuși de pârâta – reclamantă L. S..
Astfel, la întrebările 8 și 9, aceasta a precizat că a aflat de la tatăl său că a vândut împreună cu mătușa ei G. M. suprafața de teren de 2, 36 ha. numitului C. F., că prețul a fost încasat doar de aceasta și că mătușa a arătat că și-a vândut partea ei ; reclamanta la întrebarea nr. 10, a afirmat același lucru. Deși aceasta nu reprezintă o mărturisire deoarece nu provine de la pârâta G. M., totuși această declarația se coroborează cu declarațiile martorilor audiați în cauză și confirmă susținerile din cererea reconvențională formulată de pârâta – reclamantă L. S..
De asemenea nici pârâta – reclamantă nu a înțeles să se prezinte la luarea interogatoriului iar instanța de judecată prin încheierea din 18.04. 2013 a respins solicitarea pârâtei – reclamante L. S. de luare a interogatoriului la domiciliul pârâtei – reclamanta cu motivarea că „ neprezentarea părții la interogatoriu, din motive nejustificate, urmează a fi apreciată în ansamblul probator în raport de dispozițiile art. 225 Cod procedură civilă. Instanța avea astfel posibilitatea de a considera lipsa sa ca o mărturisire deplină sau ca un început de dovadă în folosul părții potrivnice, în speță recurenta din cauză, însă în considerentele încheierii recurate, aceasta nu a arătat dacă aceasta a făcut sau nu aplicarea acestor dispoziții
Mergând mai departe, referitor la suprafața de teren de 2 ha. despre care pârâta – reclamantă a susținut că i-a revenit, confirmată de declarația martorului, aceasta se coroborează și cu adresa nr._/2013 de la Arhivele Naționale din care rezultă că T. M. figura la recensământul din anul 1948 cu suprafața de 2 ha. ți 3 parcele . Instanța de fond a respins aceste probe, având în vedere că titlul de proprietate a fost emis pe numele ambilor frați și nu s-a solicitat modificarea acestuia .
Este adevărat că pe titlul de proprietate figurează și pârâta G. M. însă și terenul intravilan de 2000 m.p. figura în același titlu dar a fost uzucapat de către defuncți în timpul vieții.
Instanța trebuia să țină cont și de lipsa pârâtei de la interogatoriu dar și de faptul că terenul în cauză a fost folosit doar de către reclamantă și pârâta – reclamantă L. S. astfel cum rezultă din declarația martorului C. F. care are o societate agricolă și a declarat că terenul în cauză a fost dat societății, banii fiind încasați de defuncta T. Lisandra iar ulterior din 2011 de reclamanta C. M. iar din anul 2012 banii au fost împărțiți între c ele două părți.
Pe cale de consecință, pârâta – reclamantă nu a avut nicio pretenție la acel teren sau a veniturilor realizate de celelalte părți începând cu anul 2001, anul vânzării, nu s-a interesat de starea lui, atitudine ce vine să confirme faptul că prin vânzarea suprafeței de 2, 36 ha. aceasta în realitate și-a vândut partea sa și a primit prețul cuvenit, pârâta – reclamantă neavând nicio pretenție asupra acesteia până la partajarea bunurilor succesorale .
În drept au fost invocate dispozițiile art. 299 și următoarele, art. 3041 Cod procedură civilă.
În susținere, a fost depusă o . înscrisuri ( filele 16 – 47 ).
La data de 04.04. 2014, reclamanta C. M. a depus răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefundat .
În motivare, a arătat față de supraevaluarea terenului intravilan, de faptul că nu s-a menționat valoarea de piață, că lucrarea a fost complexă, detaliind modul de calcul și cum s-a stabilit această valoare. Există ghiduri orientative prin care experții stabilesc aceste prețuri, ținându-se cont de prețul de vânzare din . pe care le are . este situată pe șoseaua care leagă C. de Roșiorii de Vede, nu este o localitate izolată, în ultima perioadă a cunoscut o dezvoltare ca urmare a exploatării terenurilor agricole care există în zonă.
La stabilirea prețului s-a avut în vedere faptul că terenul este la drum național, că prețul de circulație este mai ridicat în comparație cu alte terenuri amplasate într-o zonă inferioară.
Față de valoarea construcției, s-a arătat că imobilul este din cărămidă, are fundație de beton, este amplasată în centrul comunei, la șosea. Prețurile pe care le-a menționat recurenta atât la teren cât și la construcție sunt stabilite de acesta, în condițiile în care peste lucrările de specialitate nu se poate trece.
Faptul că aceasta ajunge la un calcul al construcției la suma de 5.971, 812 lei, este derizorie față de starea în care se află imobilul, bine întreținut, la șosea.
În ceea ce privește cererea reconvențională formulată în cauză de intimata pârâtă G. M., aceasta nu a fost timbrată, aspect care nu mai impune discuții cu privire la aceasta.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 115 Cod procedură civilă.
În ceea ce privește recursul declarat, Tribunalul constată în virtutea rolului său activ impus de art. 306 alin. 3 Cod de procedură civilă și art. 129 alin. 5 Cod de procedură civilă, că motivele concrete formulate de recurentul reclamant, se subsumează motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod de procedură civilă.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței recurate prin prisma motivelor de recurs invocate, Tribunalul constată că recursul este nefondat având în vedere următoarele considerente:
Motivul de recurs prin care se critică soluția instanței de fond pe considerentul că prima instanță în mod greșit a omologat rapoartele de expertiză efectuate în cauză și a respins obiecțiunile formulate de pârâta-reclamantă ca neîntemeiate, obligând-o la plata unei sulte prea mari, față de valoarea reală a imobilelor atribuite, se constată nefondat.
Legea procedurală a stabilit posibilitatea folosirii expertizei pentru lămurirea unor probleme de specialitate. În considerarea acestei idei, ori de câte ori o instanță de judecată se confruntă cu chestiuni punctuale care implică activitatea concretă a unei persoane de specialitate-măsurători/evaluare, constatări personale ale expertului, concluzii etc., se apelează în mod efectiv la desemnarea unui/unor experți.
Este și cazul situației pendinte, întrucât a adus spre judecată o cauză civilă de partaj, ce necesită stabilirea valorii de circulație a bunurilor imobile supuse partajării, în scopul efectuării operațiunii efective de împărțeală judiciară.
Expertiza este în dreptul nostru procesual, un mijloc de probă, constatările experților fiind lăsate la libera apreciere a judecătorului.Nemulțumirii părții recurente, pe aspectul valorii de circulație a bunurilor imobile, i se poate răspunde punctual, în sensul că, jurisprudența instanței supreme a statuat că în caz de partaj se va omologa valoarea de circulație a imobilului, indicată în expertiza încuviințată în cauză.
Echitatea reprezintă un principiu fundamental al dreptului, în raport cu care trebuie interpretate și aplicate toate textele legale în vigoare, inclusiv cele care, în mod direct sau indirect, au incidență în cauzele de partaj, inclusiv în materia expertizelor de specialitate.
În respectarea dreptului la un proces echitabil, instanțele de judecată sunt obligate să acorde egalitate de criterii- valoarea de circulație a imobilelor, repere de evaluare a imobilelor prin implementarea unor metode specifice de calcul a valorii de piață a imobilelor-, tuturor persoanelor angrenate în operațiunile de partaj judiciar, respectiv să aplice regulile de drept, astfel încât să nu afecteze drepturile nici uneia dintre aceste părți.
Sub aspectul evaluării terenurilor din intravilan și extravilan, Tribunalul reține că raportul de expertiză efectuat de expertul tehnic judiciar, specialitatea topografie-cadastru-geodezie cuprinde în expunerea detaliată a imobilelor, caracteristicile relevante pentru obiectivul propus, fiind inserate criteriile pe care le-a avut în vedere, respectiv, valoarea de circulație calculată prin metoda comparației în raport cu valorile de piață apărute în publicațiile imobiliare, prețul practicat pe piața liberă, caracteristicile tehnice ale terenurilor, utilitățile și facilitățile locale, amplasarea în cadrul localității, importanța localității, fertilitatea solului, posibilitățile de acces la acestea.
Concluzia finală a expertului a fost că valoarea estimată pentru 1mp –teren intravilan destinația curți-construcții este de 2,2 euro respectiv 1,2 euro pentru 1 mp teren intravilan categoria de folosință arabil, iar pentru 1ha în extravilanul comunei Călmățuiu de Sus prețul este de 780 euro respectiv 1850 euro pentru cel situat în extravilanul orașului Roșiorii de Vede.
La rândul său, expertul tehnic judiciar în specialitatea construcții și-a fundamentat valoarea de circulație a imobilelor în litigiu în funcție de vechimea și starea lor, a aplicat coeficienții de reducere pentru starea tehnică, pentru amplasament, pentru materialele de construcții, utilități și finisaje lor, nerezultând o supraevaluare a acestor imobile așa cum susține recurenta prin primul motiv de recurs.
Întrucât în cele două rapoarte de expertiză s-a arătat care este modalitatea de calcul și s-a argumentat pe larg pentru ce s-au stabilit acele valori se apreciază că, toate criticile privind evaluarea greșită a bunurilor constituie o apreciere subiectivă a recurentei, fără a fi susținute de probe concludente din care să rezulte că modalitatea de stabilire a valorii bunurilor de către experți a fost eronată, scopul acesteia fiind de fapt de a rămâne cu imobilele situate în intravilan și a-i plăti o sumă foarte mică intimatei, ceea ce ar fi inechitabil.
Și cel de-al doilea motiv de recurs prin care critică greșita admitere a cererii reconvenționale formulată de intimata-pârâtă G. M. se constată că este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Calitatea de vânzător a suprafeței 23.600 mp în Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2013/2001 denotă intenția și a autorului T. M., nu numai a intimatei G. M. de a i se reduce cota-parte ce i se cuvine în calitate de proprietar al bunurilor cuprinse în titlul de proprietate nr._/1996 în eventualitatea unui act de partaj voluntar neavând relevanță dacă ambii au primit prețul de 5000 lei de la cumpărătorul C. F. și nici incidența dispozițiilor art. 1191 alin. 3 Cod civil pentru dovedirea acestui aspect,
independent de mențiunea din contract în sensul că,” cei doi vânzători au primit în întregime prețul de vânzare de 500 lei de la cumpărător la data autentificării. „
Esențial în cauză este că ambii titulari ai titlului de proprietate menționat mai sus au înstrăinat bunul respectiv, nu s-a dispus până la data promovării acțiunii de partaj judiciar nulitatea absolută a acestui titlu, având în vedere că recurenta îi contestă dreptul intimatei G. M. la reconstituire, fiecare dintre cei doi titulari are o cotă de ½ din aceste bunuri, iar după înstrăinarea terenului menționat în contractul de vânzare-cumpărare, proporția cotei asupra bunurilor rămase s-a menținut.
În aceste condiții, se apreciază că prima instanță, în mod judicios a reținut că masa partajabilă rămasă de pe urma autorului T. M. include doar cota de 1/2 din terenul în suprafață de 4,5200 ha ( cât a mai rămas după înstrăinarea suprafeței de 2,36 ha ) situat în extravilanul comunei Călmățuiu de Sus, satul Băcălești, județul Teleorman, imobil cuprins în titlul nr._/1996, cealaltă cotă de ½ revenindu-i intimatei G. M..
Împrejurarea că instanța de fond a constatat că autorii T. M. și T. Lixandrina au dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune asupra suprafeței de 2000 mp situată în intravilan și cuprinsă în același titlu nu înseamnă că intimata nu ar mai avea nici un drept asupra terenului din extravilan în condițiile în care și acesteia i s-a reconstituit dreptul de proprietate prin același titlu nemodificat până în prezent.
Față de considerentele expuse, se apreciază că în cauză instanța de fond a făcut o corectă aplicare a legii la situația de fapt reținută în speță, motiv pentru care, în raport de dispozițiile art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul declarat .
În temeiul prevederilor art. 274 alin.1 coroborat cu art. 316 Cod procedură civilă va obliga recurenta-pârâtă L. S. L., care se află în culpă procesuală, la plata către intimata-reclamantă a sumei de 1300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat conform chitanțelor de la filele 85, 86 - dosar recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat recurenta-pârâtă L. S. L., cu domiciliul ales la Cabinet avocat N. C., din București, Splaiul Independenței, nr. 3, ., ., sector 3, împotriva sentinței civile nr. 3412 din 19 decembrie 2013, pronunțată de Judecătoria Roșiorii de Vede, în contradictoriu cu intimata – pârâtă G. M., cu domiciliul în . și intimata – reclamantă C. M., cu domiciliul în comuna B., ., județul Ilfov, ca nefondat.
Obligă recurenta-pârâtă să plătească intimatei-reclamante C. M. suma de 1300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 mai 2014.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
V. M. S. L. D. M.-Nuți Bînciu E.
Red. DMN./20.06.2014
Th.red. B.E. 27.06.2014/2 ex.
D.f._
J.f. – N. M.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 346/2014. Tribunalul TELEORMAN | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr. 89/2014.... → |
|---|
