Partaj judiciar. Decizia nr. 207/2014. Tribunalul TELEORMAN
| Comentarii |
|
Decizia nr. 207/2014 pronunțată de Tribunalul TELEORMAN la data de 06-06-2014 în dosarul nr. 7878/740/2011*
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TELEORMAN
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 207
RECURS
Ședința publică de la 06 iunie 2014
Tribunalul constituit din:
Președinte – S. L.
Judecător – D. M. Nuți
Judecător – V. M.
Grefier – I. M.
Pe rol, judecarea recursului civil declarat de recurenții-pârâți R. Florența și R. G., ambii cu domiciliul în A., ., ., . și R. N. domiciliată în București, sector 3, .. 16, .. 49, împotriva sentinței civile nr. 4414 din 03 decembrie 2013 pronunțată de Judecătoria A., în contradictoriu cu intimata- reclamantă C. F. cu domiciliul în ., având ca obiect – partaj judiciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta-pârâtă R. Florența, asistată de avocat Ș. M., lipsind celelalte părți, recurenții-pârâți R. N. și R. G. fiind reprezentați de avocat Ș. M., iar intimata-reclamantă C. F. fiind reprezentată de avocat P. A..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost timbrat cu taxa judiciară de timbru în valoare de 6 lei, achitată cu chitanța nr._ din 20.03.2014 emisă de Primăria Municipiului A..
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează, expertul B. C. a depus răspuns prin care arată că nu deține confirmările de primire nominalizate în adresa trimisă.
În conformitate cu dispozițiile art. 1591 alin. (4) rap. la art. 2 Cod Procedură Civilă, instanța verificând competența materială, generală și teritorială, stabilește că este competentă să soluționeze cauza de față.
Avocat P. A., pentru intimata-reclamantă C. F., depune la dosarul cauzei o schiță pe care a întocmit-o personal, pentru o mai bună orientare cu privire la amplasament, în susțineri, și arată că nu solicită să fie avută în vedere de către instanță.
Instanța, față de împrejurarea că nu mai sunt alte cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau înscrisuri de depus, constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pe fond.
Avocat Ș. M., pentru recurenții-pârâți, solicită admiterea recursului cu motivarea că raportul de expertiză este lovit de nulitate absolută, a fost întocmit cu încălcarea dispozițiilor art. 208 alin. 1 Cod procedură Civilă. Expertul nu a făcut dovada convocării părților prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Măsurătorile nu au fost efectuate în prezența părților, R. Florența nu a fost prezentă la efectuare expertizei.
Față de împrejurarea că hotărârea instanței de fond a fost dată în baza unui raport de expertiză lovit de nulitate absolută, avocat Ș. M., solicită casarea hotărârii cu reținerea spre rejudecare în baza art. 312 alin. 6 indice 1, avându-se în vedere că, cauza a mai fost trimisă spre rejudecare încă o dată.
Avocat P. A., pentru intimata-reclamantă C. F., solicită respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii pronunțată de Judecătoria A.. În susținere arată că nu s-a făcut dovada vătămării, R. N. și R. G. au fost citați în . fila 41 există dovada că R. G. a refuzat primirea corespondenței deși știa despre ce este vorba. Mai susține că, recurenții R. N. și R. G. au același interese cu R. Florența, care a fost prezentă cu ocazia efectuării primului raport de expertiză cât și a suplimentului, astfel că nu se justifică o vătămare care să atragă nulitatea hotărârii conform art. 208 alin. 1 Cod procedură Civilă.
Intimata- reclamantă, prin avocat P. A., mai învederează că, instanța de fond a fixat ca obiectiv al expertizei, în toate variantele, să fie avută în vedere posesia terenului care este a intimatei-reclamante. Din schița depusă la acest termen reiese că terenul se află în continuarea curții. Din recurs rezultă că între curte și terenul posesia intimatei intervine un drum european, lucru care nu este real, nu există un drum care intervină între teren și curtea intimatei. La refacerea raportului de expertiză nu se pot adăuga obiective noi.
Susținerile conform cu care terenul ar putea fi parcelat în două loturi, că are fronturi la stradă de 29 mp, sunt neîntemeiate întrucât nu există acces liber la terenul de 2900 m decât în condițiile în care vecinul de la est ar ceda pentru a se constitui drum pe care să se ajungă pe acest teren care se află în posesia lor de ani de zile.
Tribunalul, față de actele și lucrările dosarului și având în vedere susținerile părților, prin avocați, declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL:
Deliberând, reține următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr. 7878 /740/2011* din 4 octombrie 2011 la Judecătoria A., reclamanta C. F. a chemat în judecată pe pârâții R. N., R. G. și R. Florența pentru partajarea terenului de 1 ha. și 200 m.p. cuprins în titlul de proprietate nr._/2004.
În motivarea acțiunii, reclamanta arată că este fiica autorului B. R., calitate în care i s-a emis adeverința nr. 348/1991 pentru 0,91 ha. teren, ulterior, fratele său R. I. a contestat H.C.J. 4781/22.06.1994, contestație care a fost admisă și s-a înscris și acesta pe titlul de proprietate nr._/2004.
Reclamanta arată că fratele său, R. I., a decedat și are 2 copii însă R. D. este decedat, astfel că a chemat în judecată pe R. N., nepoată de fiu și R. G., fiul lui R. D..
Se mai arată că din suprafața de pe titlul de proprietate nr._/2004, 1/2 îi revine reclamantei și 1/2 lui R. I..
În drept sunt invocate dispozițiile art. 112 Cod procedură civilă și art. 1143 Cod civil.
În dovedirea acțiunii reclamanta a depus în copie titlul de proprietate nr._/2004, adeverința nr. 348/1991, H.C.J. 4731/22 iunie 1994 și anexa, adresa 7949/18.02.2011, acte de stare civilă, certificat de deces, titlu de proprietate nr._/11.11.2011, certificat de moștenitor din 17 mai 1976, testament autentificat sub nr. 2374/1975, declarație de renunțare la succesiune.
Reclamanta a solicitat proba cu expertiză pentru terenul extravilan în cote de 1/2 pentru ea și 1 / 2 pentru pârâți, probă încuviințată prin încheierea din 21 martie 2012 și s-a desemnat expert prin tragere la sorți, stabilindu-se și onorariul provizoriu.
Reclamanta a depus cerere prin care arată că pârâții nu au cotă din teren deoarece tatăl lor a renunțat la succesiune.
Prin sentința civilă nr.2250/4.04.2012 pronunțată de Judecătoria A. a fost respinsă acțiunea având ca obiect partaj judiciar formulată de reclamanta C. F. în contradictoriu cu pârâții R. N., R. G. și R. Florența ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta C. F..
Prin decizia civilă nr. 576/14.09.2012 Tribunalul Teleorman a admis recursul declarat de recurenta-reclamantă C. F., a casat sentința și a trimis cauza la aceeași instanță, cauza fiind înregistrată sub același nr._, la data de 25.10.2012.
Prin încheierea de ședință din data de 19 martie 2013 instanța a încuviințat proba cu expertiză specialitatea topografie având ca obiective: identificarea, evaluarea și lotizarea terenului, urmând ca expertul să aibă în vedere posesia actuală și s-a desemnat expert prin tragere la sorți, stabilindu-se și onorariul provizoriu.
La data de 11.06.2013 a fost depus la dosarul cauzei raportul de expertiză, iar prin încheierea de ședință din data de au fost admise obiecțiunile formulate de pârâți la raportul de expertiză și s-a dispus revenirea cu adresă către expert pentru a completa raportul de expertiză, cu citarea părților și în prezența acestora, precum și cu efectuarea mai multor variante de lotizare, la data de 6.11.2013 fiind depus la dosar completare la raportul de expertiză tehnică judiciară.
Prin sentința civilă nr. 4414 din 3 decembrie 2013, Judecătoria A., a admis acțiunea precizată având ca obiect partaj judiciar formulat de reclamanta C. F. domiciliată în . în contradictoriu cu pârâții R. N. domiciliată în București, .. 16, .; R. G. domiciliat în A., ., ., jud. Teleorman și R. Florența domiciliată în A., ., ., ..
A dispus ieșirea din indiviziune a părților asupra terenului extravilan de 9.071 mp. din Titlul de proprietate nr._ din 06 mai 2004 în varianta nr. 1 de lotizare din raportul de expertiză tehnică judiciară exp. B. C..
A atribuit reclamantei C. F. lotul nr. 1 compus din:
- suprafața de 1.171 mp. teren arabil extravilan, situat în tarlaua 4, .> cu vecinii: N – C. Ș., E – D.E., S – R. A. I. și V – D.E.;
- suprafața de 2.900 mp. teren arabil extravilan, situat în tarlaua 14, ., cu vecinii: N – M. G. și D.E., E – L. I., S – D.E. și V – D. C..
A atribuit pârâților R. N., R. G. și R. Florența lotul nr. 2 compus din:
- suprafața de 4.000 mp. teren arabil extravilan, situat în tarlaua 35/2,
.: N – D.E., E – I. M., S – D.E. și V – teren Primărie;
- suprafața de 1.000 mp. teren arabil extravilan, situat în tarlaua 13, ., cu vecinii: N – D.E., E – G. D. A., S – D.E. și V – S. M..
A obligat pârâții la plata către reclamantă a sumei de 139 lei cu titlu de sultă.
A obligat pârâții la plata sumei de 640 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, după compensare.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că potrivit titlului de proprietate nr._/06.05.2004 moștenitorilor defunctului B. R. li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru 1 ha și 200 m.p. teren, în calitate de descendenți cărora li se cuvine cota de 1/2 . Pârâții din prezenta cauză sunt moștenitorii lui R. I. (fratele reclamantei), cărora li se cuvine cota de ½ din masa bunurilor de împărțit.
Întrucât prin sentința civilă 3028/16.08.2011 s-a respins acțiunea pentru constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr._/04.05.1995 cu privire la radierea de pe acest titlu a numitului R. I., în cauza de față instanța nu a putut să stabilească aspecte privind lipsa dreptului acestuia la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului rămas de la autorul său, însă, având în vedere principiul disponibilității, a analizat acțiunea astfel cum a fost precizată, respectiv privind ieșirea din indiviziune asupra suprafeței situate în extravilan de 9.071 m.p, în același sens fiind și susținerile pârâților consemnată în încheierea de ședință din data de 21 martie 2012, primul ciclu procesual.
Cu privire la legea aplicabilă, potrivit art. 91 din Legea 71/2011, în condițiile în care indiviziunea provine dintr-o moștenire deschisă anterior intrării în vigoare a Codului civil 2011, instanța a avut în vedere dispozițiile Codului civil 1864.
Potrivit art. 728 cod civil anterior nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune, motiv pentru care instanța a admis acțiunea și a dispus ieșirea părților din indiviziune asupra terenului extravilan de 9.071 mp. din Titlul de proprietate nr._ din 06 mai 2004.
Împărțeala în natură este regulă și este prevăzută de art.673/5 din C.proc.civ, care stabilește că instanța va face împărțeala în natură, procedând la formarea de loturi și la atribuirea lor. Prin modalitatea de realizare a partajului în natură se realizează o echilibrare mai eficientă a intereselor economice, ale copărtașilor, pentru că vizează bunuri care intră în conținutul dreptului real de proprietate și nu o echivalență a acestuia.
Expertul desemnat în cauză a propus mai multe variante de lotizare în natură, iar la formarea și compunerea loturilor au fost atribuite fiecăruia bunuri de aceeași categorie. De asemenea, în cazul formării de loturi în natură care nu sunt echilibrate valoric, această echilibrare s-a făcut prin plata unor sulte valorice proporționale de către cei care au primit mai mult, către cei care au primit mai puțin.
Cu privire la variantele de lotizare, prima instanță a avut în vedere faptul că reclamanta a fost de acord cu oricare din variantele propuse de expert, în timp ce pârâții au arătat că nu sunt de acord cu variantele propuse, solicitând împărțirea fiecărei suprafețe de teren în două loturi.
Sub acest aspect, prima instanță a apreciat că o eventuală împărțire a fiecărei suprafețe de teren ar modifica în mod păgubitor destinația acestora, așa încât a atribuit bunurile în prima variantă a raportului de expertiză întocmit de expert B. C..
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat recurs recurenții- pârâți R. N., R. G. și R. Florența, aceștia criticând sentința ca fiind netemeinică și nelegală, pentru trei motive:
Printr-un prim motiv de recurs au susținut că hotărârea a fost dată în baza unui raport de expertiză tehnico-judiciară, lovit de nulitate absolută.
În dezvoltarea acestui motiv de recurs au arătat că raportul de expertiză a fost întocmit cu încălcarea dispozițiilor art. 208 alin(1) Cod Procedură Civilă întrucât părțile nu au fost convocate la fața locului și nici nu au fost prezente la desfășurarea expertizei.
Au mai arătat că expertul a menționat în raportul de expertiză că a convocat părțile însă nu a depus la dosar confirmările de primire pentru data de 24.10. 2013.
Prin motivul doi de recurs au susținut că sentința a fost dată cu încălcarea dreptului la un proces echitabil, prima instanță respingându-le cererea de acordare a unui nou termen pentru a lua cunoștință de completarea la raportul de expertiză.
În fine, au motivat că sentința este netemeinică și nelegală și sub aspectul atribuirii bunurilor, prima instanță având în vedere numai susținerile intimatei – reclamante, neținând cont de categoria de folosință a celor patru suprafețe de teren.
În drept, recursul a fost încadrat în prevederile art. 304 pct.9 Cod Procedură Civilă.
Intimații – pârâți au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
Au motivat că neconvocarea părților și lipsa mai multor variante ale raportului de expertiză au fost invocate și la fond, prima instanță dispunând refacerea hotărârii și întocmirea mai multor variante de atribuire a bunurilor.
A mai susținut că nu se impune refacerea raportului de expertiză, o astfel de cerere nefiind formulată la fond.
În fine, a motivat că prima instanță a făcut o corectă atribuire a loturilor, având în vedere situația concretă precum și posesia asupra terenului .
Tribunalul, analizând legalitatea și temeinicia hotărârii, constată recursul întemeiat.
În ce privește primul motiv de recurs:
Potrivit art. 208 alin( 1) Cod procedură Civilă, dacă pentru expertiză este nevoie de o lucrare la fața locului, ea nu poate fi făcută decât după citarea părților, prin carte poștală recomandată, cu dovadă de primite, arătând zilele și orele când începe și continuă lucrarea ; dovada de primire va fi alăturată lucrării expertului.
Referitor la acest aspect, pentru raportul de expertiză, depus de expert la data de 6. 11. 2013(f. 41-57 Dosar fond ) expertul B. C. a depus numai borderoul de trimiteri recomandate din data de 21.10. 2013(f. 58 Dosar fond)
În recurs, cu adresa din data de 15 aprilie 2014(f.30) expertului i s –a pus în vedere să depună la dosar recipisele privind convocarea părților în vederea întocmirii lucrării precum și dovada de primire de către părți.
Expertul a depus numai scrisorile recomandate trimise recurenților –pârâți R. Florența și R. G. nu și dovada convocării recurentei – pârâte R. N..
Prin înscrisul depus la data de 5.06.2014(f. 50), expertul a precizat că nu deține confirmările de primire pentru recomandatele expediate.
În ce privește pe recurenții – pârâți R. G. și R. N., aceștia nu pot invoca vreo vătămare întemeiată pe dispozițiile art. 208 Cod Procedură Civilă, recurenta – pârâtă fiind prezentă la întocmirea lucrării, iar recurentul – pârât R. G. refuzând să primească scrisoarea recomandată prin care a fost convocat de către expert(f. 41).
În schimb, în speță, nu s –a făcut dovada că recurenta – pârâtă R. N. a fost convocată de către expert, la fața locului, în vederea întocmirii raportului de expertiză, așa încât acesta este lovit de nulitate, conform art. 208 alin (1) Cod Procedură Civilă, consecința fiind refacerea raportului de expertiză cu citarea părților.
Cum prima instanță și – a întemeiat hotărârea pe un raport de expertiză lovit de nulitate ceea ce echivalează cu o necercetare reală a fondului, conform art. 312 alin( 3) și(5) Cod Procedură Civilă se va admite recursul și se va casa sentința cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
Față de motivul casării, nu se mai justifică analizarea celorlalte critici care urmează a fi avute în vedere, la fel și susținerile intimatei – reclamante din întâmpinare, cu ocazia rejudecării .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenții-pârâți R. Florența și R. G., ambii cu domiciliul în A., ., ., . și R. N. domiciliată în București, sector 3, .. 16, .. 49, împotriva sentinței civile nr. 4414 din 03 decembrie 2013 pronunțată de Judecătoria A., în contradictoriu cu intimata- reclamantă C. F. cu domiciliul în ..
Casează sentința recurată și trimite cauza, spre rejudecare, aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 6.06.2014.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
S. L. D. M. Nuți V. M. I. M.
Red. SL.- 30.06. 2014
Thred PS.- 30.06. 2014 – 2 ex
Df.-_ 2011 * Jud A.
Jf.- P. S.E.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 526/2014. Tribunalul TELEORMAN | Fond funciar. Decizia nr. 157/2014. Tribunalul TELEORMAN → |
|---|
