Contestaţie la executare. Decizia nr. 751/2015. Tribunalul TELEORMAN
| Comentarii |
|
Decizia nr. 751/2015 pronunțată de Tribunalul TELEORMAN la data de 25-06-2015 în dosarul nr. 751/2015
ROMANIA
TRIBUNALUL TELEORMAN
SECTIA CIVILA
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 751
APEL
Ședința publică de la 25 iunie 2015
Tribunalul compus din:
Președinte – E. E.
Judecător - V. M.
Grefier - P. C.
Pe rol judecarea apelului declarat de apelantul-contestator P. G. cu domiciliul în A., .. 400, ., județ Teleorman împotriva sentinței civile nr. 1323 din 19 martie 2015 pronunțată de Judecătoria A. în contradictoriu cu intimata Administrația Județeană a Finanțelor Publice Teleorman cu sediul în A., ., județ Teleorman, având ca obiect – contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apelantul-contestator fiind reprezentat de avocat M. A., lipsind intimata.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează următoarele:
- dosarul se află la primul termen de judecată în apel;
- procedura de citare este legal îndeplinită.
- cererea de apel având ca obiect – contestație la executare este motivată, în termen,motivată, semnată, netimbrată;
- apelantul-contestator a depus cerere probatorii;
Instanța pune în discuția părți prezente, competența tribunalului în soluționarea cauzei.
Partea prezentă, având cuvântul, apreciază că tribunalul este competent material, general și teritorial în soluționarea procesului.
Tribunalul, verificând competența materială, generală și teritorială, în conformitate cu dispozițiile art. 131 NCPC, rap. la art. 95 pct. 2, art. 466 și art. 718 C. stabilește că este competent să soluționeze cauza de față.
Avocat M. A. pentru apelantul-contestator depune la dosar împuternicire avocațială . nr._, chitanța ., nr._/23.06.2015 în sumă de 220,95 lei reprezentând taxa de timbru și concluzii scrise.
Avocat M. A. solicită administrarea probei cu înscrisuri respectiv ca Administrația Județeană a Finanțelor Publice Teleorman să depună la dosar dovezile de comunicare, primit, pe semnătură, cu scrisoare recomandată cu dovada de primire, în forma electronică cu dovada de primire, conform art. 44 alin 2 Cod procedură fiscal către apelantul-contestator deoarece la dosar există numai deciziile de impunere.
Potrivit dispozițiilor art. 255 raportat la art. 258 și art. 479 alin 2 din Noul Cod procedură civilă, instanța apreciază cererea ca nefiind utilă soluționării cauzei.
Tribunalul luând act că nu mai sunt cereri de formulat sau probe de administrat, deschide dezbaterile asupra fondului conform art. 392 Cod Procedură Civilă și acordă cuvântul în ordinea prevăzută de art. 216 Cod Procedură Civilă.
Avocat M. A. pentru apelantul – contestator solicită admiterea apelului arătând că somațiile invocate de AJFP Teleorman nu au fost comunicate apelantului-contestator ca să poată fi contestate, iar un act ce nu a fost comunicat nu poate fi opozabil.
Totodată arată că intimata nu a făcut dovada că a înmânat contestatorului pe bază de semnătură ori prin recomandată deciziile de impunere, executarea silită prin poprire s-a făcut pe sumele accesorii ce derivau din debitul principal, ce trebuia stabilit pe baza deciziei anuale de impunere, cum deciziile de impunere pentru anii 2001-2004 din culpa intimatei nu s-au comunicat, procedural aceste decizii au devenit lipsite de efect juridic.
TRIBUNALUL:
Deliberând asupra apelului de față, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr.1323/19.03.2015, Judecătoria A., a respins excepția prescripției extinctive a dreptului de a cere executarea silită ca neîntemeiată.
A respins cererea având ca obiect contestație la executare formulată de contestatorul P. G., cu sediul în A., .. 400, ., județul Teleorman, având CNP_, în contradictoriu cu intimata ANAF – DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE PLOIEȘTI prin ADMINSITRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE TELEORMAN, cu sediul în A., ., județul Teleorman, ca neîntemeiată . Pentru a hotărî astfel,instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei A. la data de 18.11.2014, sub nr._, contestatorul P. G., în contradictoriu cu intimata ANAF – DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE PLOIEȘTI prin ADMINSITRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE TELEORMAN a formulat contestație la executare împotriva titlurilor executorii: nr._/27.03.2014, nr._/04.10.2013, nr._/08.05.2012, nr._/24.08.2010, nr._/16.11.2011, nr._/04.12.2008, solicitând exonerarea sa de la plata sumei de 6378 lei.
Pe cale de excepție, contestatorul a invocat prescripția dreptului de a obține executarea silită, raportat la dispozițiile art. 131 alin. 1 din Codul de procedură fiscală și la faptul că titlurile executorii contestate au la bază acte administrative fiscale, respectiv decizii din anii 2002 – 2004, care nu i-au fost comunicate pentru a le contesta potrivit legii nr. 554/2004.
A precizat că până în prezent intimata nu a întreprins vreun demers în a recupera suma ce i se reține și că este executat silit în mod abuziv, în baza unor documente al căror drept de executare s-a prescris și pentru care în mod nelegal se calculează aceste diferențe de impozit anulat regularizat în sumă de 6738 lei.
Faptul că AJFP Teleorman nu a întreprins nicio acțiune în acest interval de timp (2002 și până în prezent) și au trecut mai mult de 5 ani de la data la care se putea recupera debitul, nu înseamnă că această instituție are și dreptul legal de a-l executa silit în baza unor acte administrative fiscale, care din punct de vedere administrativ sunt prescrise și nu mai pot fi puse în executare silită.
Contestatorul a arătat că intimata avea obligațiile prevăzute de art. 134 alin. 1 și 2 din Codul de procedură fiscală și că față de art. 130 din Normele metodologice de aplicare a Codului de procedură fiscală, trebuia să scadă din evidențele sale debitele prescrise dacă în termen de 5 ani nu a procedat la recuperarea acestora.
Pe fondul cauzei, contestatorul a solicitat anularea actelor de executare silită, întrucât nu sunt întocmite conform legii, nefăcând referire la documente care au generat suma pentru care este executat silit.
Contestatorul a solicitat judecarea cauzei și în lipsă potrivit art. 411 alin. 2 C. proc. civ.
În susținere, contestatorul a atașat cererii de chemare în judecată, în copie, următoarele înscrisuri: adresa nr._ din 29.10.2014 către intimată pentru a i se aproba eliberarea unor copii ale documentelor care au stat la baza înființării popririi asupra conturilor sale bancare (f. 6); răspunsul comunicat de AJFP Teleorman (f. 7); înștiințări de poprire și adrese de înființare a popririi (f. 8-11); titlurile executorii nr._/27.03.2014, nr._/04.10.2013, nr._/08.05.2012, nr._/24.08.2010, nr._/16.11.2011, nr._/04.12.2008 (f. 12-17); plicul cu care i-au fost comunicate actele de executare (f. 18, 19).
La data de 09.01.2015, prin serviciul registratură, intimata a depus la dosarul cauzei întâmpinare (f. 33-34), prin care a solicitat respingerea excepției prescripției dreptului de a obține executarea silită ca nefondată, iar pe fond a solicitat respingerea ca nefondată a contestației la executare și menținerea ca legală și temeinică a înființării popririi.
În motivare, intimata a arătat că termenul de prescripție a dreptului de a cere executarea silită a fost întrerupt prin somațiile nr._/04.12.2008, nr._/24.08.2010, nr._/16.11.2011, nr._/08.05.2012, nr._/04.10.2013 și nr._/27.03.2014, însoțite de titlurile executorii aferente, precum și prin anunțul colectiv nr._/17.04.2014.
În aceste condiții, a început să curgă câte un nou termen, suma nefiind prescrisă, în cauză fiind aplicabile dispozițiile art. 133 din OG nr. 92/2003. Față de contestator s-a început executarea silită potrivit dispozițiilor art. 145 alin. 1 din OG nr. 92/2003, iar actele în caza cărora s-a început executarea silită au fost comunicate acestuia și confirmate prin semnătură, precum deciziile de impunere anuală pentru veniturile realizate pe anii 2000, 2001, 2002, 2003 și 2004.
Pe fondul cauzei, contestația la executare este netemeinică și nelegală, pentru că în sarcina contestatorul s-a stabilit un anumit debit, pe care nu l-a achitat în termenul prevăzut de lege.
În drept, au fost invocate dispozițiile OG nr. 92/2003 și art. 205 C. proc. civ. .
Au fost anexate întâmpinării, în copie, următoarele înscrisuri: deciziile de impunere anuale pentru veniturile realizate pe anii 2000 – 2004 (f. 35-39); somațiile nr._/04.12.2008, nr._/24.08.2010, nr._/16.11.2011, nr._/08.05.2012, nr._/04.10.2013 și nr._/27.03.2014 (f. 40-45); titlurile executorii nr._/27.03.2014, nr._/04.10.2013, nr._/08.05.2012, nr._/24.08.2010, nr._/16.11.2011, nr._/04.12.2008 (f. 12-17). Intimata a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
Prin răspunsul la întâmpinare (f. 58-60), contestatorul a susținut că simpla invocare a dispozițiilor legale și enumerarea unor decizii de calcul accesorii nu este suficientă pentru a se demonstra că excepția prescripției trebuie respinsă și că timp de 5 ani nu i s-au comunicat somații însoțite de titluri executorii.
Analizând actele dosarului, instanța a reținut următoarele:
Prin cererea formulată, contestatorul P. G. a contestat executarea silită declanșată prin somațiile: nr._/04.12.2008, nr._/24.08.2010, nr._/16.11.2011, nr._/08.05.2012, nr._/04.10.2013 și nr._/27.03.2014 (f. 40-45), somații emise în baza titlurilor executorii: nr._/27.03.2014, nr._/04.10.2013, nr._/08.05.2012, nr._/24.08.2010, nr._/16.11.2011, nr._/04.12.2008 (f. 12-17), sub aspectul plății debitului total de 6 738 lei.
Prin aceste somații de executare, respectiv prin înștiințările de poprire și adresele de înființare a popririi (f. 8-11), emise de intimata ANAF-DGRFP Ploiești-AJFP Teleorman, contestatorul a fost înștiințat că datorează suma de 6 738 lei și că s-a declanșat procedura de executare silită împotriva sa, în vederea recuperării acestei sume. În cuprinsul somațiilor au fost menționate natura obligațiilor fiscale ce incumbă contestatorului, respectiv titlurile executorii emise de intimată.
Prin acțiunea formulată contestatorul a invocat motive de nelegalitate a executării silite și a arătat că nu este de acord cu plata sumelor de bani menționate în cuprinsul titlurilor executorii, întrucât, până în prezent, intimata nu a întreprins vreun demers în a recupera suma ce i se reține și că este executat silit în mod abuziv, în baza unor documente al căror drept de executare s-a prescris și pentru care în mod nelegal se calculează aceste diferențe de impozit anulat regularizat în sumă de 6738 lei, fără ca petentul să se prezinte la judecarea cauzei în vederea propunerii și administrării de probatorii în susținerea apărării, conform art. 249 C. proc. civ. .
În privința excepției prescripției extinctive a dreptului de a cere executarea silită, excepție de fond, absolută și peremptorie, instanța a respins-o ca neîntemeiată, în condițiile reglementării art. 133 C. proc. fiscală corob. cu art. 131 alin. 1 C. proc. fiscală/O.G. 92/2003 repub., potrivit cărora dreptul de a cere executarea silită a creanțelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere acest drept, or cum în cauză executarea silită derulată împotriva debitorului a început în anul 2008, prin somațiile/actele de executare emise în perioada 2008-2014 a fost întrerupt acest termen de prescripție de 5 ani, astfel încât de fiecare dată a început să curgă un nou termen de prescripție pentru creanța de recuperat.
În plus, nu ar putea fi primit argumentul contestatorului conform căruia titlurile executorii contestate au la bază acte administrative fiscale, respectiv decizii din anii 2002 – 2004 care nu i-au fost comunicate pentru a le contesta potrivit legii nr. 554/2004, deoarece actele în caza cărora s-a început executarea silită, raportat la prev. art. 145 C. proc. fiscală, au fost comunicate debitorului și confirmate prin semnătură, precum deciziile de impunere anuală pentru veniturile realizate pe anii 2000 (vezi fila 39 dosar), 2001, 2002, 2003 și 2004.
Față de cele anterior expuse, analizând legalitatea executării silite declanșate împotriva debitorului, respectiv somațiile: nr._/04.12.2008, nr._/24.08.2010, nr._/16.11.2011, nr._/08.05.2012, nr._/04.10.2013 și nr._/27.03.2014 (f. 40-45), titlurile executorii: nr._/27.03.2014, nr._/04.10.2013, nr._/08.05.2012, nr._/24.08.2010, nr._/16.11.2011, nr._/04.12.2008 (f. 12-17), instanța a avut în vedere că, în cauză, executarea silită are la bază titluri executorii valabile, derivând din neîndeplinirea obligației de achitare a diferenței de impozit anual (de regularizat).
De asemenea, instanța reține că executarea silită a fost începută, în mod legal, prin emiterea unor somații de executare, în conformitate cu art. 145 din Codul de procedură fiscală.
În consecință, în lipsa unor mijloace de probă pertinente care să indice o situație de fapt contrară celei reținute în actele de executare silită derulate împotriva contestatorului, instanța a să respins contestația la executare formulată de acesta ca fiind neîntemeiată. Împotriva sentinței civile sus menționate a declarat apel apelantul –contestator ,criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie arătând că somațiile invocate de AJFP Teleorman nu au fost comunicate ca să poată fi contestate, iar un act ce nu a fost comunicat nu poate fi opozabil.
Totodată arată că intimata nu a făcut dovada că a înmânat contestatorului pe bază de semnătură ori prin recomandată deciziile de impunere, executarea silită prin poprire s-a făcut pe sumele accesorii ce derivau din debitul principal, ce trebuia stabilit pe baza deciziei anuale de impunere, cum deciziile de impunere pentru anii 2001-2004 din culpa intimatei nu s-au comunicat, procedural aceste decizii au devenit lipsite de efect juridic. Apreciază că în mod greșit a fost respinsă excepția prescripției întrucât deciziile au fost emise în anii2002-2004iar faptul că executarea silită a început în 2008nu înseamnă că a fost întrerupt cursul prescripției.Analizând apelul din perspectiva dispozițiilor art 486 și urm. c.p.c tribunalul îl apreciază ca fiind întemeiat pentru considerentele ce se vor expune: Împotriva contestatorului P. G. a fost declanșată executarea silită prin somațiile: nr._/04.12.2008, nr._/24.08.2010, nr._/16.11.2011, nr._/08.05.2012, nr._/04.10.2013 și nr._/27.03.2014 (f. 40-45), somații emise în baza titlurilor executorii: nr._/27.03.2014, nr._/04.10.2013, nr._/08.05.2012, nr._/24.08.2010, nr._/16.11.2011, nr._/04.12.2008 (f. 12-17), sub aspectul plății debitului total de 6 738 lei. Astfel,potrivit dispozițiilor art .44 din O.G 92/2003 actul administrativ fiscal trebuie comunicat contribuabilului căruia îi este destinat. În situația contribuabililor fără domiciliu fiscal în România, care și-au desemnat împuternicit potrivit art. 18 alin. (4), precum și în situația numirii unui curator fiscal, în condițiile art. 19, actul administrativ fiscal se comunică împuternicitului sau curatorului, după caz.
A.. (2) din același text de lege prevede că actul administrativ fiscal se comunică după cum urmează:
a) prin prezentarea contribuabilului la sediul organului fiscal emitent și primirea actului administrativ fiscal de către acesta sub semnătură, data comunicării fiind data ridicării sub semnătură a actului;
b) prin remiterea, sub semnătură, a actului administrativ fiscal de către persoanele împuternicite ale organului fiscal, potrivit legii, data comunicării fiind data remiterii sub semnătură a actului;
c) prin poștă, la domiciliul fiscal al contribuabilului, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, precum și prin alte mijloace, cum sunt fax, e-mail, dacă se asigură transmiterea textului actului administrativ fiscal și confirmarea primirii acestuia;
d) prin publicitate.
(3) Comunicarea prin publicitate se face prin afișarea, concomitent, la sediul organului fiscal emitent și pe pagina de internet a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, a unui anunț în care se menționează că a fost emis actul administrativ fiscal pe numele contribuabilului. În cazul actelor administrative emise de organele fiscale prevăzute la art. 35, afișarea se face, concomitent, la sediul acestora și pe pagina de internet a autorității administrației publice locale respective. În lipsa paginii de internet proprii, publicitatea se face pe pagina de internet a consiliului județean. În toate cazurile, actul administrativ fiscal se consideră comunicat în termen de 15 zile de la data afișării anunțului.
(4) Dispozițiile Codului de procedură civilă privind comunicarea actelor de procedură sunt aplicabile în mod corespunzător.
ART. 45 prevede la rândul său că actul administrative fiscal ce nu a fost comunicat potrivit art.44 nu este opozabil contribuabilului și nu produce nici un efect juridic. În mod greșit instanța de fond a reținut că actele din dosarul de executare silită au fost communicate apelantului. Astfel, se observă că intimata a comunicat către instanță deciziile de impunere care nu poartă semnătura contribuabilului,situație în care trebuia să facă dovada comunicării întruna din modalitățile prevăzute de lege. Cum nu există aceste dovezi de comunicare, aceste decizii de impunere nu pot produce efecte juridice. Pentru considerentele expuse tribunalul urmează ca în temeiul art.480 alin.2 c.p.c să admită apelul declarat de apelantul-contestator P. G. cu domiciliul în A., .. 400, ., județ Teleorman împotriva sentinței civile nr. 1323 din 19 martie 2015 pronunțată de Judecătoria A. în contradictoriu cu intimata Administrația Județeană a Finanțelor Publice Teleorman cu sediul în A., ., județ Teleorman și să schimbe în tot sentința în sensul că:va admite contestația la executare formulată de contestatorul P. G. și va anula formele de executare emise în dosarul de executare nr._ din 23.09.2014 întocmit de ANAF Teleorman.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelantul-contestator P. G. cu domiciliul în A., ., . împotriva sentinței civile nr. 1323 din 19 martie 2015 pronunțată de Judecătoria A. în contradictoriu cu intimata Administrația Județeană a Finanțelor Publice Teleorman cu sediul în A., ., județ Teleorman.
Schimbă în tot sentința în sensul că:
Admite contestația la executare formulată de contestatorul P. G..
Anulează formele de executare emise în dosarul de executare nr._ din 23.09.2014 întocmit de ANAF Teleorman.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi. 25.06.2015.
Președinte, Judecător, Grefier,
E. E. V. M. P. C.
Red.. EE 24.07.2015.
Thred PC 14.078.2015 4 ex.
D.f._
J.f. D. A. P.
..08.2015
| ← Pretenţii. Decizia nr. 792/2015. Tribunalul TELEORMAN | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr.... → |
|---|
