Fond funciar. Decizia nr. 318/2015. Tribunalul TELEORMAN
| Comentarii |
|
Decizia nr. 318/2015 pronunțată de Tribunalul TELEORMAN la data de 11-03-2015 în dosarul nr. 318/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TELEORMAN
SECTIA CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 318
APEL
Ședința publică de la 11 martie 2015
Tribunalul compus din:
Președinte – C. Doinița
Judecător - D. M. Nuți
Grefier - T. S.
Pe rol, judecarea apelului declarat de apelantul-reclamant V. N., domiciliat în ., județul Teleorman, împotriva sentinței civile nr. 3228 din 21.10.2014 pronunțată de Judecătoria A., în contradictoriu cu intimata-pârâtă C. L. de Fond Funciar Mârzănești, cu sediul în . județul Teleorman, având ca obiect – fond funciar-
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apelantul-reclamant V. N., lipsind intimata-pârâtă C. L. de Fond Funciar Mârzănești.
Procedura de citare este îndeplinită.
Apelul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:
Tribunalul, pune in discuția părții prezente competența in soluționarea cauzei.
Apelantul-reclamant V. N., apreciază că Tribunalul Teleorman este competent să judece procesul de față.
Tribunalul, verificând competența materială, generală și teritorială, în conformitate cu dispozițiile art. 131 raportat la art. 482 Cod procedură civilă, constată că este legal investit în soluționarea cauzei de față.
Apelantul solicită lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a prezenta instanței cartea de identitate, neavându-o în posesia sa.
Tribunalul, lasă cauza la a doua strigare, pentru ca apelantul reclamant să prezinte cartea de identitate, in vederea efectuării verificărilor in conformitate cu disp. art. 219, rap. la art. 482 Cod procedură civilă.
La a doua strigare a dosarului, la apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apelantul-reclamant V. N., lipsind intimata-pârâtă C. L. de Fond Funciar Mârzănești.
S-a procedat la verificarea identității părților, potrivit art. 219, rap. la art. 482 Cod procedură civilă, constatându-se că s-a prezentat apelantul-reclamant V. N., legitimat cu C.I., CNP:_, lipsind intimata-pârâtă C. L. de Fond Funciar Mârzănești.
Apelantul-reclamant, depune copia cărții de identitate și înscrisuri emise de executorul judecătoresc R. F. Al-Mutairi, in dosarul de executare nr. 29/2015, respectiv somația și dovada de înmânare a procesului-verbal din 03.02.2015, către C. L. de Fond Funciar Mârzănești.
Solicită încuviințarea probei cu aceste înscrisuri, arătând totodată că nu mai are alte cereri de formulat.
Tribunalul, in baza art. 255, rap. la art. 258 Cod procedură civilă, încuviințează proba cu înscrisuri solicitată de apelantul-reclamant V. N., ca fiind utilă, pertinentă și concludentă soluționării cauzei și nemaifiind alte cereri de formulat, constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pe fond, apelantului.
Având cuvântul apelantul-reclamant V. N., solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat și obligarea intimatei la plata daunelor cominatorii 500 lei/zi de întârziere, întrucât acesta nu a putut intra în posesia suprafeței de teren, sentința civilă nr. 3442/14.09.2011 nefiind pusă în executare, fără cheltuieli de judecată.
Tribunalul, închide dezbaterile și rămâne în pronunțare asupra apelului declarat.
TRIBUNALUL:
Deliberând, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei A. la data de 28.04.2014, sub nr._, astfel cum a fost precizată la data de 16.10.2014, reclamantul V. N. a chemat în judecată pe pârâta C. L. DE FOND FUNCIAR MÂRZĂNEȘTI, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună obligarea pârâtei să-i plătească suma de 1000 lei pentru fiecare zi de întârziere până la executarea obligației prevăzute în sentința civilă nr. 3442/14.09.2011 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ .
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că a intervenit pe lângă pârâtă în toate modalitățile prevăzut de lege, dar fără nici un rezultat, iar ultima dată a depus cererea înregistrată la Primăria Mârzănești sub nr. 276/24.01.2014 însoțită de titlu executoriu, respectiv sentința civilă nr. 3442/14.09.2011 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._, dar pe care pârâta nu a luat-o în seamă, invocând diferite pretexte.
A mai arătat că executorii judecătorești îi cer dovada că terenul este liber, dovadă pe care el nu poate să o aducă, așa încât a înțeles să apeleze la prevederile art. 902 și următoarele din codul de procedură civilă prin procedura prevăzută de art. 996 C. proc. civ..
Totodată, a susținut că a considerat piedici invite cu ocazia executării hotărârii și de aceea a apelat la cererea de ordonanță președințială având în vedere și pagubele cauzate de nefolosirea terenului nici în acest an.
În final, reclamantul a arătat că lasă la aprecierea instanței calificarea acțiunii.
Au fost anexate, în copie, următoarele înscrisuri: răspunsul comunicat de Primăria Mârzănești nr. 276/21.02.2014 la cererea de punere în posesie (f. 4); Decizia Civilă nr. 131/2012 a Tribunalului Teleorman (f. 5-7); sentința civilă nr. 3442/2011 irevocabilă (f. 8-9); adresa emisă de Instituția Prefectului Județului Teleorman către Primăria comunei Mârzănești (f. 10).
La data de 20.05.2014, reclamantul a depus o cerere precizatoare, prin care a arătat că solicită executarea titlului executoriu în temeiul art. 622 alin. 4 C. proc. civ., - executarea unei obligații de a face fără intervenția executorului prin stabilirea de către instanță a penalităților solicitate în cerere.
La data de 04.09.2014, în ședință publică, reclamantul a mai depus la dosar adresa nr. 6169/23.06.2014 emisă de Instituția Prefectului Județului Teleorman, ca răspuns la cererea prin care reclamantul solicită lămuriri cu privire la constatările făcute de colectivul de control constituit prin Ordinul Prefectului nr. 202/2014 (f. 23); adresa nr. A86/5603/05.06.2013 (f. 24).
La data de 19.09.2014, prin serviciul registratură, reclamantul a atașat dosarului cererea de punere în posesie, în copie, înregistrată la Primăria Mârzănești cu nr. 276/24.01.2014 (f. 29).
În ședința publică din data de 25.09.2014, instanța a dispus emiterea unei adrese către C. L. de Fond Funciar a Comunei Mârzănești, județul Teleorman pentru a răspunde următoarelor întrebări:1) dacă a luat cunoștință de hotărârea judecătorească, respectiv sentința civilă nr. 3442/14.09.2011 a Judecătoriei A. pronunțată în dosarul nr._ astfel cum a rămas irevocabilă prin decizia civilă nr. 131/03.02.2012 a Tribunalului Teleorman, prin care s-a dispus punerea în posesie a reclamantului; 2) dacă a procedat la punerea în posesie a reclamantului pentru suprafața de 0,50 ha pe vechiul amplasament, pe unul similar acceptat de acesta sau dacă i-a acordat reclamantului despăgubiri; 3) în caz de răspuns negativ la întrebarea nr. 2, să precizeze care sunt motivele pentru care nu a dat eficiență hotărârii judecătorești; 4) să comunice stadiul situației centralizatoare a terenurilor agricole la nivelul Unității Administrativ Teritoriale ., în funcție de prevederile Legii nr. 18/1991 și Legii nr. 165/2013.
Prin adresa nr. 4340/15.10.2014, atașată dosarului la data de 15.10.2014 prin serviciul registratură, Primăria comunei Mârzănești – C. L. de Fond Funciar a răspuns că la data de 17.10.2014 reclamantul a fost invitat la sediul instituției în vederea punerii în executare a sentinței civile nr. 3442/14.09.2011 a Judecătoriei A..
În cauză, instanța a încuviințat și administrat pentru reclamant proba cu înscrisurile atașate dosarului.
Prin sentința civilă nr. 3228 din 21.10.2014 a Judecătoriei A. s-a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, a reținut că prin sentința civilă nr. 3442/14.09.2011 pronunțată de Judecătoria A. (filele 8, 9) rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 131/03.02.2012 a Tribunalului Teleorman (filele 5-7) a fost admisă acțiunea civilă având ca obiect fond funciar formulată de reclamantul V. N. în contradictoriu cu pârâta C. locală de fond funciar Mîrzănești, aceasta din urmă fiind obligată să-l pună în posesie pe reclamant cu suprafața de 0,50 ha teren arabil situat în extravilanul comunei Mîrzănești - teren asupra căruia prin decizia civilă nr. 713 R/08.10.2010 Tribunalul Teleorman i-a reconstituit reclamantului dreptul de proprietate -, pe vechiul amplasament, dacă este liber, pe unul similar acceptat de acesta sau, în lipsă de teren disponibil, reclamantul urmează a primi despăgubiri.
Din înscrisurile atașate dosarului, respectiv: răspunsul comunicat de Primăria Mârzănești nr. 276/21.02.2014 la cererea de punere în posesie (f. 4); adresa emisă de Instituția Prefectului Județului Teleorman către Primăria comunei Mârzănești (f. 10); adresa nr. 6169/23.06.2014 emisă de Instituția Prefectului Județului Teleorman ce conține răspunsul la cererea prin care reclamantul solicită lămuriri cu privire la constatările făcute de colectivul de control constituit prin Ordinul Prefectului nr. 202/2014 (f. 23); adresa nr. A86/5603/05.06.2013 (f. 24), instanța a reținut că reclamantul a efectuat anumite demersuri pentru ca pârâta să-și îndeplinească obligația ce îi revenea potrivit titlului executoriu, însă C. locală de fond funciar Mîrzănești a înțeles să dea curs cererii privind punerea în posesie a reclamantului cu privire la suprafața de 0,50 ha teren extravilan abia în cursul prezentului proces, când, la solicitarea instanței, a emis adresa nr. 4340/15.10.2014, atașată dosarului la data de 15.10.2014 prin serviciul registratură-fila 34.
Astfel, potrivit acelei adrese, Primăria comunei Mârzănești – C. L. de Fond Funciar a precizat că la data de 17.10.2014 reclamantul a fost invitat la sediul instituției în vederea punerii în executare a sentinței civile nr. 3442/14.09.2011 a Judecătoriei A..
Față de aspectele expuse, pe fondul atitudinii pârâtei care, în cele din urmă, a ieșit din pasivitate, instanța nu poate face abstracție de pretenția reclamantului dedusă judecății și grefată pe dispozițiile art. 902 și următoarele C. proc. civ. (fila 3), reclamantul învestind instanța cu o cerere prin care pârâta să fie obligată să-i plătească suma de 1000 lei penalități pentru fiecare zi de întârziere până la executarea obligației prevăzute în sentința civilă nr. 3442/14.09.2011 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ .
Potrivit art. 905 alin. 1 C. proc. civ., dacă în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviințare a executării debitorul nu execută obligația de a face sau de a nu face, care nu poate fi îndeplinită prin altă persoană, acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei, prin aplicarea de penalități de către instanța de executare.
Instanța a constatat că aplicabilitatea dispozițiilor legale menționate mai sus decurge din punerea în executare silită a titlului executoriu ce conține obligații de a face sau de a nu face, procedură la care, în speță, reclamantul a lăsat să se înțeleagă că nu a recurs, întrucât a arătat că executorii judecătorești îi cer să facă dovada că terenul cu privire la care se solicită punerea în posesie este liber, dovadă pe care, susține reclamantul, nu poate să o facă (fila 3).
Cum reclamantul nu a solicitat punerea în executare silită a titlului executoriu- sentința civilă nr. 3442/14.09.2011 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ -, în lipsa încheierii de încuviințare a executării, instanța a reținut că nu poate da eficiență pretenției deduse judecății pe calea dreptului comun, aplicarea penalităților de 100 lei până la 1000 lei pe zi de întârziere fiind o măsură ce se dispune de instanța de executare prin încheiere definitivă.
A mai motivat că, împrejurarea că reclamantul a depus la dosarul cauzei o cerere precizatoare, prin care a arătat că solicită executarea titlului executoriu în temeiul art. 622 alin. 4 C. proc. civ., - executarea unei obligații de a face fără intervenția executorului prin stabilirea de către instanță a penalităților solicitate - nu este de natură a duce la o altă concluzie, întrucât dispozițiile art. 622 alin. 4 C. proc. civ. vizează alte obligații de a face, dintre acelea enumerate exemplificativ de textul legal și numai dacă prin lege nu se dispune altfel, or obligația de punere în posesie a reclamantului cu privire la suprafața de 0,50 ha teren extravilan ce incumbă pârâtei, în condițiile Legii nr. 18/1991 republicată, este susceptibilă de executare silită prin formarea și instrumentarea unui dosar execuțional de către un executor judecătoresc care să se adreseze instanței pentru încuviințarea executării silite, în acord cu prev. art. 902, 905 C. proc. civ. .
Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen, reclamantul, care a solicitat schimbarea hotărârii, în sensul admiterii acțiunii cererii de executare silită prin aplicarea penalităților de întârziere.
A motivat că în mod greșit prima instanță a motivat respingerea acțiunii în temeiul art. 905 C. proc. civ., făcând referire că de la dosar ar lipsi notificarea sau somația transmisă de executorul judecătoresc, deși, cererea de chemare în judecată echivalează cu o punere în întârziere, punerea în întârziere poate rezulta dintr-o simplă somație sau notificare, daunele compensatorii sunt datorate prin simplul fapt al neexecutării, fără a fi nevoie de o punere în întârziere, iar creditorul nu este obligat să facă dovada unui prejudiciu.
În dovedire, apelantul a depus în copie, notificarea înregistrată la B. R. F. Al Mutairi la 21.11.2014, somația din 2.02.2014 și dovada comunicării acesteia (f. f.5, 15-16).
Intimata nu a depus întâmpinare.
În apel, nu s-a solicitat administrarea altor probatorii.
Verificând în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, prin prisma dispozițiilor legale aplicabile, Tribunalul, va respinge apelul declarat, pentru considerentele care vor succede.
Prin cererea precizatoare depusă la data de 20.05.2014 la instanța de fond, reclamantul a solicitat executarea titlului executoriu, în temeiul art. 622 alin. 4 C. proc. civ., - executarea unei obligații de a face fără intervenția executorului prin stabilirea de către instanță a penalităților solicitate în cerere.
Având în vedere cererea precizatoare, precum și mențiunile din cererea inițială, instanța de fond a apreciat că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 902 și și următoarele C. proc. civ., reclamantul învestind instanța cu o cerere prin care pârâta să fie obligată să-i plătească suma de 1000 lei penalități pentru fiecare zi de întârziere până la executarea obligației prevăzute în sentința civilă nr. 3442/14.09.2011 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ .
Sub acest aspect, s-a reținut în mod corect, că reclamantul, nu a făcut dovada, că s-a adresat unui executor judecătoresc pentru punerea în executare a titlului executoriu.
Într-adevăr, din analiza dispozițiilor art. 905 C. proc. civ. rezultă că dacă în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviințare a executării debitorul nu execută obligația de a face sau de a nu face, care nu poate fi îndeplinită prin altă persoană, acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei, prin aplicarea de penalități de către instanța de executare.
Întrucât reclamantul în calitate de creditor nu a făcut dovada că s-a emis o încheiere de încuviințare a executării silită față de debitoare, care să fi comunicată acesteia și că, deși au trecut 10 zile, aceasta nu a fost executată, instanța de fond, în aplicarea acestor prevederi, a apreciat justificat că nu poate fi admisă cererea de obligarea la plata de penalități de întârziere.
De asemenea, se observă că, instanța de fond a analizat și cererea reclamantului prin care a arătat că solicită executarea titlului executoriu în temeiul art. 622 alin. 4 C. proc. civ., - executarea unei obligații de a face fără intervenția executorului prin stabilirea de către instanță a penalităților solicitate, aceasta apreciind în mod justificat că obligația de punere în posesie a reclamantului cu privire la suprafața de 0,50 ha teren extravilan ce incumbă pârâtei, în condițiile Legii nr. 18/1991 republicată, este susceptibilă de executare silită prin executor judecătoresc, care să se adreseze instanței pentru încuviințarea executării silite, în acord cu prev. art. 902, 905 C. proc. civ.
Faptul că, apelantul a depus în apel, o notificare înregistrată la B. R. F. Al Mutairi nr. 18/2014 și o somație adresată pârâtei în vederea punerii în posesie cu suprafața de 0,50 ha teren în baza sentinței civile nr. 3442/2011, nu echivalează cu îndeplinirea obligațiilor prevăzute de art. 902 și 905 C. proc.civ., nefiind dată încheierea de încuviințare a executării silite.
În același timp, se reține faptul că, reclamantul s-a adresat executorului judecătoresc ulterior pronunțării sentinței apelate, astfel că, îndeplinirea în parte, a unor obligații care îi incumbau, prealabil sesizării instanței, nu pot constitui motiv de nelegalitate a hotărârii instanței de fond.
Așa fiind, susținerea apelantului potrivit căreia punerea în întârziere poate rezulta dintr-o simplă somație sau notificare, daunele compensatorii sunt datorate prin simplul fapt al neexecutării, fără a fi nevoie de o punere în întârziere, iar creditorul nu este obligat să facă dovada unui prejudiciu, nu sunt apreciate ca fiind întemeiate, în considerarea prevederilor legale speciale aplicabile în cauză.
În raport de considerentele expuse, se apreciază că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică, astfel că, în baza art. 480 alin.1 C. proc. civ., se va respinge ca nefondat apelul declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantul-reclamant V. N., domiciliat în ., județul Teleorman, împotriva sentinței civile nr. 3228 din 21.10.2014 pronunțată de Judecătoria A., în contradictoriu cu intimata-pârâtă C. L. de Fond Funciar Mârzănești, cu sediul în . județul Teleorman.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11 martie 2015.
Președinte,Judecător,Grefier,
C. Doinița D. M. NuțiTatu S.
Pt. judecător DMN aflat în
concediu de studii, se semnează de noi
Președinte,
Red.thred. C.D.
4.ex./16.03.2015
D.f._
J.f. P. D. A.
Judecătoria A.
. .2015
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr.... | Fond funciar. Decizia nr. 786/2015. Tribunalul TELEORMAN → |
|---|
