Constatare nulitate act juridic. Sentința nr. 1046/2015. Tribunalul TIMIŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1046/2015 pronunțată de Tribunalul TIMIŞ la data de 04-03-2015 în dosarul nr. 211/2015
Acesta nu este document finalizat
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR.211/A
Ședința publică din data de 04.03.2015
PREȘEDINTE: C. B.
JUDECĂTOR: A. A.
GREFIER: G. G.
S-a luat în examinare apelul declarat de reclamantul apelant V. I. împotriva sentinței civile nr.1046/25.09.2014 pronunțată de Judecătoria D. în dosar nr._ în contradictoriu cu pârâta intimată B. M., având ca obiect anulare certificat de moștenitor, atribuire cotă succesorală și anulare contract de donație.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare, a răspuns apelantul personal și intimata personal.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, intimata depune la dosar note de ședință.
Apelantul învederează că a primit adresa emisă de instanță prin care i se punea în vedere să achite taxa de timbru datorată în calea de atac, însă nu o poate achita la acest termen.
Instanța constată că apelantul nu au făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru aferente căii de atac promovate, potrivit cu prevederile art.470 alin.3 teza finală NCPC, deși a fost citat cu mențiunea expresă în acest sens, astfel că, potrivit prev.art.248 alin.1 NCPC invocă din oficiu excepția de netimbrare a apelului și acordă cuvântul asupra acestei excepții.
Apelantul solicită respingerea excepției invocate de instanță din oficiu.
Intimata solicită admiterea excepției invocate din oficiu de instanță, cu consecința anulării apelului ca netimbrat.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului din perspectiva excepției invocate, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.548/25.09.2014 pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria D. a admis excepția prescripției dreptului la acțiunea în constatarea nulității certificatului de moștenitor și pe cale de consecință a respins acțiunea civilă formulată de reclamantul V. I., în contradictoriu cu pârâta B. M., având de obiect anulare certificat de moștenitor, atribuire cotă succesorală și anulare contract de donație.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond, în ceea ce privește prescripția dreptului la acțiune a reclamantului, a avut în vedere că potrivit art. 201 din Legea 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii 287/2009 privind Codul Civil, prescripțiile care au început înainte de 1 octombrie 2011, data intrării în vigoare a noului Cod Civil, vor fi reglementate de legea care le-a instituit, în speță de Decretul 167/1958 cu privire la prescripția extinctivă.
Astfel, instanța de fond a reținut, potrivit art. 3 din Decret incident speței fiind vorba despre un certificat de moștenitor emis sub nr.252/12.07.1994, că termenul de prescripție este de 3 ani, iar potrivit art. 9 alin. 2 din același act normativ, termenul prescripție pentru anularea unui act începe să curgă de la data când cel îndreptățit, a cunoscut cauza anulării, însă cel mai târziu de la împlinirea a 18 luni de la data încheierii actului.
În speță, judecătoria a constatat că reclamantul solicită anularea certificatului de moștenitor datorită omiterii sale, în calitate de fiu al defunctei sale mame, din cuprinsul acestuia, în certificat apărând ca unic moștenitor numitul B. T., soț supraviețuitor al defunctei B. D., cel din urmă culegând integral masa succesorală compusă din cota de 5/32 parte din casa și construcțiile înscrise în CF nr.328 Birda, nr. top.149-150. Ulterior numitul B. T. a donat cota de 5/32 ‚ dobândită prin moștenire pârâtei B. M..
Ca urmare, prima instanță a stabilit începutul termenului de prescripție, respectiv momentul în care reclamantul a avut cunoștință de dezbaterea succesiunii după părinții săi și implicit eliberarea certificatului de moștenitor a cărui anulare se solicită.
Astfel, s-a reținut că reclamantul în declarația dată în fața judecătoriei la termenul de judecată din 25.09.2014 a arătat că a locuit în imobilul din Birda care a aparținut și mamei sale atât înaintea decesului mamei sale cât și ulterior, până când soțul mamei, respectiv B. T. s-a raliat în relația cu reclamanta B. M., la doi ani după decesul mamei sale. Totodată arată că la maxim un an de zile după emiterea certificatului de moștenitor în anul 1994, a aflat că s-a dezbătut succesiunea după mama sa.
Din declarația dată de către reclamant, instanța de fond a reținut că reclamantul a continuat să locuiască în imobilul aparținând mamei sale și după decesul acesteia și a luat cunoștință de dezbaterea succesiunii după mama sa la maxim un an de la emiterea certificatului de moștenitor nr. 252 /12.07.1994, respectiv în anul 1995.
În consecință, potrivit textului de lege mai sus indicat, judecătoria a conchis că termenul de prescripție de 3 ani pentru promovarea unei acțiuni în anularea certificatului de moștenitor a început să curgă de la acea dată, împlinindu-se în luna decembrie a anului 1998.
D. urmare, având în vedere că acțiunea de față a fost promovată în luna mai a anului 2014, așadar în afara termenul de prescripție, instanța de fond a admis excepția prescripției dreptului la acțiunea în constatarea nulității contractului de moștenitor și în consecință a respins cererea având ca obiect constatarea nulității certificatului de moștenitor nr. 252/12.07.1994 ca fiind prescrisă.
Având în vedere că reclamantul a solicitat și constatarea nulității contractului de donație nr. 94/84/22.01.1997, act subsecvent certificatului de moștenitor nr. 252 /12.07.1994, iar instanța de fond a respins cererea având ca obiect constatarea nulității certificatului de moștenitor nr. 252 /12.07.1994 și față de faptul că petitul privind constatarea nulității contractului de moștenitor este un petit principal de soluționarea căruia depinde soluționarea capătului de cerere având ca obiect constatarea nulității contractului de donație nr. 94/84/22.01.1997, prima instanță a respins și acest capăt de cerere, fără cheltuieli de judecată.
Împotriva sentinței civile sus menționate a declarat calea de atac a apelului reclamantul apelant V. I., cauza fiind înregistrata pe rolul Tribunalului T. sub dosar nr._ .
Intimata B. M. nu a formulat întâmpinare în cale de atac declanșată de reclamantul apelant.
Apelul declarat nu a fost timbrat anticipat, astfel încât, în procedura de regularizare a cererii de apel, apelantul a fost citat cu mențiunea expresă de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru de 285 RON
Instanța constată că, deși apelantul avea posibilitatea de a-și onora obligația achitării taxei de timbru aferente apelului promovat până la primul termen de judecată la care a fost legal citat în apel, potrivit disp.art.470 alin.3 NCPC, acesta nu s-a conformat obligației ce-i incumba legal.
Potrivit art.470 alin.2 NCPC, la cererea de apel se va atașa dovada achitării taxelor de timbru, iar omisiunea de achitare a acestora până la primul termen de judecată la care partea a fost legal citată în apel, se sancționează cu anularea căii de atac, în acord cu art.470 alin.3 NCPC.
Întrucât apelantul nu s-a conformat obligației stabilite de instanță de a achita taxa judiciară de timbru până la termenul de judecată din 04.03.2014, textele legale menționate au deplină incidență în speță, astfel încât, conform art.248 alin.1 NCPC, se va admite excepția invocată și se va anula ca netimbrat apelul declarat, fără a se proceda la cercetarea sa în fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează ca netimbrat apelul declarat de reclamantul apelant V. I., CNP_) cu domiciliul în ., . împotriva sentinței civile nr.1046/25.09.2014 pronunțată de Judecătoria D. în dosar nr._ în contradictoriu cu pârâta intimată B. M., cu domiciliul în ., județul T..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 04.03.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
C. B. A. A.
GREFIER,
G. G.
Red.C.B.
Tehnored.G.G
4 ex./2 ex..
Prima instanță: jud. A. P. M.
| ← Cereri. Decizia nr. 27/2015. Tribunalul TIMIŞ | Succesiune. Sentința nr. 694/2015. Tribunalul TIMIŞ → |
|---|
