Succesiune. Decizia nr. 750/2013. Tribunalul TIMIŞ
Comentarii |
|
Decizia nr. 750/2013 pronunțată de Tribunalul TIMIŞ la data de 20-06-2013 în dosarul nr. 750/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 750/R
Ședința publică din 20 iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: A. A.
JUDECĂTOR: C. B.
JUDECĂTOR: D. B.
GREFIER: A. T.
S-a luat în examinare recursul civil declanșat de către recurenta-reclamantă L. C. D. contra sentinței civile nr. 334/28.02.2013 pronunțată de Judecătoria D. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă P. S., precum și cu intimatele-pârâte P. V., P. S. și U. D., având ca obiect succesiune.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă recurenta, personal, lipsă fiind intimatele.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că, prin Serviciul Registratură, în data de 10.06.2013, au fost depuse concluzii scrise de către intimata P. V., în 2 exemplare.
Recurenta depune, în original, chitanțele ce atestă plata taxei judiciare de timbru, în cuantum de 420 lei.
I se comunică un exemplar al înscrisului depus prin registratură.
Recurenta învederează că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat și constatând că, în atare situație, controlul judiciar se privește a fi finalizat, tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Recurenta solicită admiterea căii de atac și casarea sentinței recurate, cu trimitere spre rejudecare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată la Judecătoria D. sub nr._ la data de 18.12.2012, reclamantele L. C. D. și P. S. în contradictoriu cu pârâtele P. V., P. S. și U. D., au solicitat stabilirea masei succesorale rezultate în urma decesului lui P. C., a se dispune efectuarea unui inventar a bunurilor defunctului P. C. și a bunurilor comune soților, aflate în posesia soției P. V., stabilirea cotelor de participare la obținerea bunurilor comune de către defunct și soția acestuia P. V., stabilirea cotelor procentuale, respectiv eliberarea certificatelor de moștenire pentru părți, obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată generate de acest proces.
În motivare, reclamantele, au arătat că ele lături de pârâte sunt fiicele defunctului P. C., rezultate din căsătorie acestuia cu P. C., tatăl lor s-a recăsătorit cu pârâta P. V., și a mai avut o fiică, P. S. C., dintr-o relație, în afara căsătoriei, cu o altă femeie, fiică cu care nu au vorbit niciodată și au înțeles că aceasta recent s-a căsătorit.
S-a mai învederat faptul că s-a încercat să rezolve pe cale notarială moștenirea după tatăl lor, dar s-au lovit de o atitudine nepoliticoasă și chiar au fost amenințate de soția defunctului cu care nu au putut ajunge la nici o înțelegere.
În drept, reclamantele, și-au întemeiat cererea pe prevederile Noului cod civil, art. 970 și următoarele și ale Cod procedură civilă.
La data de 17.01.2013 pârâta P. V. a depus întâmpinare (filele 21-25) prin care a învederat faptul că reclamanta L. C. D. a fost anunțată telefonic, în ziua de 26.03.2012, despre decesul tatălui său dar a mers abia în data de 27.06.2012, după ora 13, împreună cu soțul ei, L. M., care după câteva minute de priveghere au scos din poșetă o cameră de luat vederi și au fotografiat (filmat) atât interiorul locuinței cât și exteriorul, inclusiv dependințele aflate în a doua curte, cât și grădină, fără consimțământul său, care ea de fapt este proprietara în viață și prin lege are anumite drepturi care i-au fost încălcate.
La termenul din data de 24.01.2013 reclamantele au depus un act procesual intitulat „Precizări” (fila 28), prin care au arătat că masa succesorală rezultată în urma decesului tatălui lor, este compusă din: imobilul situat în .. 331, județul T., compus din clădiri și teren în suprafață totală de 1439 mp, având o valoare de impozitare, conform spuselor soției defunctului, de 16.000 lei, bunuri mobile sau imobile constând în aparate de uz casnic și anume frigider cu congelator, lada frigorifică, mașina de spălat, aparat cu microunde, aragaz cu butelie, boiler, televizor, computer - unitate de bază și monitor, imprimantă multifuncțională, mașina de scris, etc., păsări de curte și altele a căror existență le-a fost ascunsă, și care consideră că ar putea valora 2.000 lei, conturi bancare și depozite bancare a căror valoare nu o cunosc. Depun la dosar sentința civilă nr. 137/10.01.2011pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr._/325/2010, certificat de căsătorie ..A., nr._/02.05.1997 Consiliul Local al Municipiului Timișoara (filele 29-30).
La data de 01.02.2013, de către BNP C. A. Ș. din D., adresa nr. 169/31.01.2013, prin care aduce la cunoștință că în urma verificări registrelor notariale nu figurează ca fiind dezbătură succesiunea defunctului P. C., decedat la data de 26.03.2012 (fila 40).
La data de 15.02.2012 pârâta P. V. depune un înscris intitulat Întâmpinare pe care instanța îl califică drept note de ședință prin care arată că reclamantele îi aduc acuze penibile referitoare la faptul că ascunde anumite bunuri ce presupun reclamantele că ar exista, lucru absurd deoarece în data de 27.03.2012 au filam totul, fără acordul ei, faptă ce constituie o infracțiune gravă.
A mai precizat faptul că din banii de moștenire primiți în urma dezbaterii succesiunii după decesul soțului ei a cumpărat un Leptop, care după cel mult două luni, având un proces la Oradea, fiind la casa de bilete în gara de nord Timișoara i-a fost furat diplomatul în care era Leptopul și o sumă de 500 lei, menționând că toate bunurile au fost obținute de amândoi, deci sunt bunuri comune.
La termenul din 28.02.2013 instanța a pus în discuție, din oficiu, excepția prematurității introducerii acțiunii, raportat la dispozițiile art. 1103 Noul Cod Civil, privind termenul de opțiune succesorală.
Prin sentința civilă nr. 334/28.02.2013, pronunțată de Judecătoria D. in dosar nr._, a fost respinsă acțiunea formulată de către reclamanta L. C. D. și reclamanta P. S. în contradictoriu cu pârâtele P. S., U. D. și P. V. ca fiind prematur introdusă.
Pentru a pronunța această sentință,instanța a apreciat că excepția prematurității acțiunii este întemeiată pentru următoarele motive:
Prin cererea pendinte reclamantele L. C. D. și P. S. au solicitat în contradictoriu cu pârâtele P. Veronicaț, P. S. și U. D. dezbaterea succesiunii după autorul lor P. C., decedat la data de 26.03.2012, conform certificatului de deces . nr._ ( fila 12).
Având în vedere dispozițiile art. 91 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a legii nr. 287/2009 privind codul civil, conform cărora moștenirile deschise înainte de intrare în vigoare a Codului civil sunt supuse legii în vigoare la data deschiderii moștenirii, întrucât decesul autorului părților a survenit după data intrării în vigoarea noului cod civil (1 octombrie 2011), moștenirea urmează a fi reglementată de dispozițiile noului cod civil. Noul Cod civil a modificat atât termenul de obțiune succesorală, aducând și multe clarificări acestei instituții, într-un limbaj actual. Conform art. 1103 Nou Cod civ, dreptul de optiune succesorala se exercita în termen de un an de la data deschiderii moștenirii, iar conform art. 954 din același act moștenirea unei personae se deschide în momentul decesului acesteia. Din actele de stare civilă depuse la dosar rezultă că reclamantele L. C. D., P. S., precum și pârâtele P. S. și U. D. sunt fiicele defunctului P. C. iar pârâta P. V. este soția acestuia, având asadar calitatea de succesibili (persoane care au vocatie succesorală) după defunctul P. C..
Din încheierea nr. 7/01.11.2012 privind verificările efectuate în evidențele succesorale ale Camerei Notarilor Publici Timișoara (fila 13) rezultă că succesiunea după defunctul P. C. nu figurează ca fiind dezbătută, iar în registrul Național Notarial de Evidență a Opțiunilor Succesorale au fost înregistrate: declarația de opțiune succesorală a numitei P. S. C. și declarația de opțiune succesorală a numitei P. V..
Având în vedere aceste înscrisuri, instanța a apreciat că termenul de un an în interiorul căruia succesibilii au, potrivit legii, libertatea să aleagă între trei posibilități, și anume: acceptarea pură și simplă a moștenirii; renunțarea la moștenire; acceptarea sub beneficiu de inventar, în cazul pendinte, nu a expirat.
Dreptul de opțiune succesorală este dreptul celui chemat la mostenire in temeiul legii - moștenire legală sau al voinței defunctului - moștenire testamentară prin care poate accepta moștenirea sau poate renunța la ea.
Este de principiu că între momentul deschiderii moștenirii și luarea deciziei de a o accepta sau de a renunța la aceasta există o situație juridică de incertitudine când nu se știe sigur care dintre succesibili dorește să moștenească și care nu, dreptul de opțiune aparținând tuturor succesibililor indiferent de titlul acestora; de asemenea, succesibilii (persoane care au vocatie succesorala) devin succesori efectivi doar dacă acceptă moștenirea în termenul și în condițiile prevăzute de lege, pasivitatea prelungită peste termen având drept efect pierderea retroactiva a drepturilor succesorale. Actul de opțiune succesorală prezintă următoarele caractere juridice: - este un act unilateral care se realizează prin manifestarea de voință a succesibilului în sensul acceptării pure și simple a moștenirii sau sub beneficiu de inventar ori în sensul renunțării la moștenire; - este un act juridic voluntar, a cărui îndeplinire presupune realizarea libertății de alegere pe mai multe planuri: nimeni nu este obligat să accepte moștenirea ce i se cuvine;- în principiu, succesibilul are un drept absolut de a alege între posibilitățile conferite prin dreptul de opțiune, nefiind obligat nici să-și motiveze alegerea făcută și nici să răspundă pentru acea alegere;- în caz de pluralitate de succesibili, niciunul din ei nu este ținut de alegerea făcută de ceilalți, ci fiecare este îndreptățit să facă propria alegere; - este un act juridic irevocabil, în sensul că moștenitorul care a exercitat dreptul de opțiune nu mai poate reveni asupra alegerii făcute. Prin excepție de la această regulă, renunțarea la moștenire poate fi retractată, acceptându-se pur și simplu moștenirea, dar numai dacă nu s-a împlinit termenul de prescripție a dreptului de opțiune și dacă moștenirea nu a fost acceptată până în acest moment de alți moștenitori, comoștenitori sau moștenitori subsecvenți. Tot astfel, moștenitorul major care a acceptat moștenirea sub beneficiu de inventar și care nu este pus sub interdicție, deși nu mai poate renunța la moștenire, poate renunța la beneficiul de inventar, devenind un accept pur și simplu.
Având în vedere toate acestea, instanța a constatat că în interiorul termenului de opțiune și-au exercitat dreptul de opțiune succesorală reclamantele L. C. D. și P. S. (care prin introducerea acțiunii pendinte au solicitat să li se constate calitatea de moștenitoare) precum și pârâtele P. S. C. și P. V. prin declarațiile de opțiune succesorală la care se face referire în încheierea nr. 7/01.11.2012 privind verificările efectuate în evidențele succesorale ale Camerei Notarilor Publici Timișoara (fila 13), iar pârâta U. D. nu și-a exprimat dreptul de opțiune succesorală, termenul de exercitare a dreptului neexpirând, aceasta poate opta între a accepta pur și simplu moștenirea, poate renunțarea la moștenire sau poate să o accepte sub beneficiu de inventar.
Întrucât termenul de opțiune succesorală nu a expirat, iar pârâta U. D. nu și-a exprimat dreptul de opțiune succesorală, aceasta având dreptul de a opta înăuntrul termenului de un an între a accepta succesiunea și a renunța la ea, iar instanța nu a fost investită de către niciunul dintre succesibili ca în temeiul art. 1113 din noul cod civil, pentru motive temeinice, să o oblige să își exercite dreptul de opțiune succesorală înăuntrul unui termen stabilit de instanța judecătorească, mai scurt decât cel prevăzut la art. 1103, instanța a apreciat că acțiunea pendinte, având ca obiect dezbatere succesorală, este prematur introdusă, deoarece termenul de opțiune succesorală nu a expirat.
Pentru aceste considerente acțiunea introdusă de către reclamantele L. C. D. și P. S. a fost respinsă ca fiind prematur introdusă.
Fără cheltuieli de judecată.
Contra acestei sentințe, în termen legal, uzând de dreptul conferit de legea procesuală civilă, a declanșat calea de atac a recursului reclamanta L. C. D., solicitând admiterea căii de atac, casarea sentinței si trimiterea spre rejudecare.
În susținerea căii de atac, după reiterarea situației de fapt, a reproșat judecătoriei că a pronunțat o soluție fara a intra in cercetarea fondului cauzei.
Astfel, având in vedere prevederile art. 1143 alin. (1) din NCC privind starea de indiviziune, conform căreia „Nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune. Moștenitorul poate cere oricând ieșirea din indiviziune, chiar și atunci când există convenții sau clauze testamentare care prevăd altfel.”, considera ca partajul constituie un motiv temeinic pentru a cere dezbaterea succesiunii inainte de expirarea termenului de opțiune succesorala, conform art. 1113 NCC. Astfel, daca instanța ar fi intrat in cercetarea fondului cauzei, reclamantele ar fi putut proba si acest aspect si deci considera ca pronunțarea soluției fara a cerceta fondul cauzei constituie un motiv temeinic de recurs.
De altfel, s-a depus in susținerea motivelor de recurs si copie de pe Minuta intalnirii Comisiei de unificare a practicii judiciare in materie civila, dreptul familiei si conflicte de munca si asigurări sociale, 25.11.2009, in care la pagina 12, punctul 9 se concluzionează ca „întrucât partajul succesoral implica deseori stabilirea in prealabil a masei succesorale si pentru a se evita un tratament diferențiat al partajului succesoral fata de cel al bunurilor comune, opinia exprimata la litera b) a fost considerata corecta.", la litera b) mentionandu-se „b) . s-a apreciat ca operațiunea de partajare a bunurilor succesoral implica stabilirea prealabila a masei succesorale, chiar fara a exista o cerere expresa a pârtilor in acest sens, astfel incat taxa de timbru judiciar este de 3% din valoarea bunurilor, avandu-se in vedere ca instanța a fost sesizata cu o acțiune cu un singur capăt de cerere”.
Astfel, având in vedere ca scopul evident al investirii instanței a fost practic împărțirea bunurilor succesorale, pentru a ma putea folosi de moștenirea de la tatăl meu, si ca a fost privata de dreptul de a dovedi necesitatea dezbaterii succesiunii si a efectuării acestui partaj pe cale judecătoreasca pentru motivele mai sus enumerate, solicita casarea Sentinței Civile nr. 334/ 28.02.2013 si trimiterea dosarului spre rejudecare.
In drept, s-au invocat prevederile art. 1113, 1143 ale NCC, ale art. 304 pct. 7, 8 si 9 si art. 304 ind. 1 ale C. Procedura civila aplicabil.
Pârâta intimată P. V. a formulat întâmpinare, arătând că sotul său a decedat in 26.03.2012 la domiciulul din Jamu M. 331, jud. timiș. Fiica a fost anuntată telefonic in aceeasi zi, dar s-a prezentat a doua zi in 27.03.2012 impreuna cu sotul sau si fara consimtamantul paratei au filmat atât exteriorul cat si interiorul imobilului. Prin aceasta, i-a fost incalcat dreptul la proprietate. Acuzațiile ce i se aduc sunt foarte grave și nu exprima realitatea, fiind bazate pe anumite presupuneri ale reclamantelor.
Referitor la contul bancar, este vorba despre un depozit ce a fost constituit când i s-a dat soțului său credit la BRD, fiind vorba de 1000 RON, (10.000.000 lei vechi).
Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, prin prisma motivelor de recurs formulate, cu observarea particularităților pricinii, tribunalul constată următoarele:
Așa cum rezultă din expunerea rezumativă a actelor și lucrărilor dosarului poartă asupra sistării stării de indiviziune între moștenitorii defunctului P. C..
În adevăr, art. 1103 alin. 1 din noul cod civil incident în speță spune că „Dreptul de opțiune succesorala se exercita in termen de un an de la data deschiderii moștenirii, text ce se cere a fi pus în corelație cu art. 1113 alin. (1) apartenent aceleiași legi civile și care, spunând că „Pentru motive temeinice, la cererea oricarei persoane interesate, un succesibil poate fi obligat, cu aplicarea procedurii prevazute de lege pentru ordonanta presedintiala, sa isi exercite dreptul de optiune succesorala inauntrul unui termen stabilit de instanta judecatoreasca, mai scurt decat cel prevazut la art. 1.103”, oferă posibilitatea persoanelor interesate de a obliga succesibilul să își exercite dreptul de opțiune succesorală într-un termen mai scurt, stabilit pe cale jurisdicțională, cale procedurală de care petiționara-recurentă nu a înțeles să uzeze.
Numai că, în prezent, termenul de un an pentru exercitarea dreptului de opțiune succesorală instituit legislativ de art. 1103 din noul cod civil s-a împlinit. Context în care excepția prematurității introducerii demersului judiciar pendent invocată și admisă de judecătorie nu mai subzistă.
De acea, tribunalul, în temeiul art. 312 alin. 5 c. proc. civ., va admite calea de atac pendinte declanșată și va casa sentința recurată cu consecința trimiterii pricinii spre rejudecare aceleiași Judecătorii D..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declanșat de către recurenta-reclamantă L. C. D. contra sentinței civile nr. 334/28.02.2013 pronunțată de Judecătoria D. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă P. S., precum și cu intimatele-pârâte P. V., P. S. și U. D..
Casează sentința atacată și trimite pricina spre rejudecare aceleiași Judecătorii D..
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20.06.2013.
Președinte Pt. judecător C. B., Pt. Judecător D. B.
A. A. aflată în C.O., aflată în C.O.
Semnează Președinte, Semnează Președinte,
E. S. E. S.
Grefier,
A. T.
Red. A.T.
Tehnored. A.T.
Ex. 2 /26.07.2013
Prima instanță: Judecător A. P. M.
← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 1755/2013.... | Legea 10/2001. Sentința nr. 1717/2013. Tribunalul TIMIŞ → |
---|