Plângere contravenţională. Decizia nr. 148/2013. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 148/2013 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 29-10-2013 în dosarul nr. 1604/327/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 148/2013
Ședința publică de la 29 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. N.
Judecător D. N.
Grefier N. M.
S-a luat în examinare apelul civil declarat de apelantul-petent C. M., cu domiciliul în C., ..63, ., ., împotriva sentinței civile nr.2165/03.06.2013 pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr._ /_ având ca obiect plângere contravențională în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI TULCEA, cu sediul în Tulcea, ., jud. Tulcea.
Având nevoie de timp pentru studiul actelor și lucrărilor dosarului instanța a amânat pronunțarea la data de 29 octombrie 2013, când a pronunțat următoarea hotărâre.
TRIBUNALUL,
Asupra apelului civil de față.
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea la data de 25.02.2013 sub nr._, petentul C. M. a solicitat instanței, în contradictoriu cu Inspectoratul de Poliție al Județului Tulcea, anularea procesului verbal de contravenție . nr._ din 19.02.2013.
Prin sentința civilă nr.2165/03.06.2013 Judecătoria Tulcea a respins plângerea ca nefondată, obligând petentul la plata sumei de 40 lei către stat cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele: că actul de constatare a contravenției face dovada situației de fapt și a încadrării în drept, până la proba contrară, în concordanță cu dispozițiile art. 34 din O.G. 2/2001.
De altfel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare. Având în vedere aceste principii, instanța reține că procesul verbal de contravenție beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contestatorului i se asigură condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces civil echitabil.
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ întocmit la 19.02.2013 de IPJ Tulcea Serviciul Rutier, a fost sancționat C. M. pentru ca a condus la 19.02.2013, orele 06, 59 autovehiculul cu numărul de înmatriculare_ pe E 87, în localitatea M. K., fiind înregistrat cu aparatul radar în timp ce rula cu viteza de 87 km/h fapt ce constituie contravenția prevăzută de art. 121 alin 1 și art. 101 alin 2 din OUG 195/2002.
Potrivit art. 121 alin 1 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare.
Din înscrisurile depuse la dosar rezultă că petentul a condus un vehicul cu viteza de 87 km /h pe un sector de drum unde viteza maximă era limitată la 50 km/h. Viteza a fost determinată prin utilizarea unui cinemometru pentru care organul constatator a demonstrat că există verificare metrologică, document ce atestă calitatea de mijloc de măsurare legal.
Petentul arată că buletinul de verificare metrologică depus de organul constatator la dosar ar fi nul întrucât nu se consemnează persoana căreia i-a fost predat.
Această împrejurare, a neconsemnării persoanei căreia a fost predat documentul, în opinia instanței, poate atrage orice alte sancțiuni însă nu și pe cea a nulității.
Pe de alta parte, daca acest act, privit ca instrumentum, ar fi nul aceasta stare de fapt nu ar avea nici o implicație asupra calităților și capacităților aparatului radar verificat. Așa cum este consemnat, acest aparat corespunde din punct de vedere tehnic și își îndeplinește funcțiile așa cum sunt prevăzute în normative.
Petentul a mai susținut că actele depuse de organul constatator sunt false în sensul că aparatul radar pentru care s-a depus buletinul de verificare metrologică este montat pe un autovehicul cu nr._ iar în teren a fost oprit de un autovehicul cu nr. MAI 3419.
Asupra acestui aspect sunt de observat consemnările efectuate în Cartea de identitate a vehiculului a cărei fotocopie a fost depusă la dosar.
Rezultă de acolo că autoturismul înmatriculat la 01.02.2010 sub nr._ a fost reînmatriculat la 13.09.2012 sub nr. MAI_.
Acest autovehicul este același cu cel pe care era montată aparatura radar ce a făcut determinarea vitezei vehiculului condus de petent.
Buletinul de verificare metrologică a aparatului radar este emis la 27.02.2012 ( valabilitate 1 an ) când acel autovehicul era încă înmatriculat sub nr._ . Faptul că autovehiculului i s-a schimbat doar plăcuțele cu numerele de înmatriculare nu are nici o implicație asupra calităților și capacităților aparaturii radar.
Petentul a mai solicitat planșa foto cu numărul de înmatriculare a mașinii conduse de el. Organul constatator s-a conformat și a depus la dosar o astfel de fotografie în care se observă autovehiculul cu numărul de înmatriculare_, adică cel consemnat și în procesul verbal de contravenție.
Petentul a mai arătat că aparatul radar a furnizat o informație greșită relativ la viteza de deplasare întrucât în acea zi era vânt puternic ( cod galben).
Susținerea nu poate fi reținută de către instanță.
Aparatele radar funcționează pe baza principiului Doppler. Aparatele radar măsoară lungimea de undă a undelor radio reflectate de o mașină în mișcare, prin aceasta putându-se stabili viteza automobilului. Prin urmare, ar fi posibilă apariția unei erori în determinarea vitezei din cauza condițiilor meteo însă aceasta ar implica ploi ori ninsori abundente, grindină, în măsura a reflecta de o manieră aleatorie undele radio emise de radar. În privința vântului, acesta nu poate avea vreun efect asupra undelor radio. Prin urmare, determinarea vitezei de deplasare a unui autovehicul nu este influențată de vântul puternic.
A mai susținut petentul C. M. ca mașina politiei se afla la 20 cm de indicatorul cu numele localității și că după acest indicator era E 87.
Susținerea, nedovedită în nici un fel, nici nu are relevanță. Nu interesează unde anume era poziționat aparatul radar ci faptul că acesta a determinat viteza de deplasare a unui alt vehicul ce rula cu 87 km/h pe un sector de drum unde limita maxima era de 50 km/h. numai întâmplarea face ca acel vehicul sa fi fost condus de către petent.
Din examinarea formei și cuprinsului actului constatator se observă că acesta îndeplinește toate cerințele legale. Este descrisă fapta, sunt consemnate împrejurările în care s-a produs, este semnat, cuprinde mențiuni referitoare la norma legală încălcată, etc.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat apel petentul C. M..
În motivarea apelului s-a arătat că în mod greșit instanța de fond a luat în considerare un proces-verbal de predare-primire al aparatului radar, întrucât legea spune că un proces-verbal greșit completat sau necompletat este nul de drept și nu poate avea consecințe legale
Susține apelantul-petent că aparatul este pus pe 2 numere și că va sesiza parchetul și C.S.M. – inspecția judiciară.
În apărare, Intimatul Inspectorul de Poliție Județean Tulcea a depus în întâmpinare solicitând respingerea apelului ca nefondat.
Examinând hotărârea atacată sub aspectul motivelor invocate, cât și din oficiu, se reține că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:
Sub aspectul legalității procesului verbal de contravenție, se reține că acesta a fost întocmit cu respectarea prevederilor art. 16 si 17 din O.G. nr. 2/2001
Relativ la temeinicia procesului-verbal de contravenție, se reține că apelantul-petent a săvârșit fapta pentru care a fost sancționat contravențional și anume ca a condus la data de 19.02.2013, orele 06,59 autovehiculul cu numărul de înmatriculare_ pe E 87, în localitatea M. K., județul Tulcea, fiind înregistrat cu aparatul radar în timp ce rula cu viteza de 87 km/h, fapt ce constituie contravenția prevăzută de art. 121 alin 1 și art. 101 alin 2 din O.U.G. nr. 195/2002.
Totodată, se reține că potrivit art. 121 alin. 1 din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002 conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare.
Din probele administrate în cauză, rezultă că apelantul-petent a condus un vehicul cu viteza de 87 km /h pe un sector de drum unde viteza maxima era limitata la 50 km/h. Viteza a fost determinată prin utilizarea unui cinemometru pentru care organul constatator a demonstrat ca exista verificare metrologica, document ce atestă calitatea de mijloc de măsurare legal.
Apelantul-petent a susținut că buletinul de verificare metrologica depus de organul constatator la dosar ar fi nul întrucât nu se consemnează persoana căreia i-a fost predat, însă aceasta împrejurare, a neconsemnării persoanei căreia a fost predat documentul, poate atrage orice alte sancțiuni însa nu și pe cea a nulității.
Totodată, daca acest act, privit ca instrumentum, ar fi nul această stare de fapt nu ar avea nici o implicație asupra calităților și capacităților aparatului radar verificat. Așa cum este consemnat, acest aparat corespunde din punct de vedere tehnic și își îndeplinește funcțiile așa cum sunt prevăzute în actele normative.
Apelantul-petent a mai susținut că actele depuse de organul constatator sunt false, în sensul că aparatul radar pentru care s-a depus buletinul de verificare metrologica este montat pe un autovehicul cu nr._, iar în teren a fost oprit de un autovehicul cu nr. MAI 3419.
Relativ la acest aspect sunt de observat consemnările efectuate în Cartea de identitate a vehiculului a cărei fotocopie a fost depusă la dosar și din care rezultă ca autoturismul înmatriculat la 01.02.2010 sub nr._ a fost reînmatriculat la 13.09.2012 sub nr. MAI_. Acest autovehicul este același cu cel pe care era montată aparatura radar ce a făcut determinarea vitezei vehiculului condus de petent.
Buletinul de verificare metrologică a aparatului radar este emis la 27.02.2012 (valabilitate 1 an) când acel autovehicul era încă înmatriculat sub nr._ iar faptul că autovehiculului i s-a schimbat doar plăcuțele cu numerele de înmatriculare nu are nici o implicație asupra calităților și capacităților aparaturii radar.
Apelantul-petent a mai solicitat planșa foto cu numărul de înmatriculare a mașinii conduse de el, iar organul constatator s-a conformat și a depus la dosar o astfel de fotografie în care se observă autovehiculul cu numărul de înmatriculare_, adică cel consemnat și în procesul verbal de contravenție.
De asemenea, apelantul-petent a mai arătat că aparatul radar a furnizat o informație greșită relativ la viteza de deplasare întrucât în acea zi era vânt puternic.
Nici această susținere nu poate fi reținută de către instanță, întrucât aparatele radar funcționează pe baza principiului Doppler și măsoară lungimea de undă a undelor radio reflectate de o mașină în mișcare, prin aceasta putându-se stabili viteza automobilului.
Prin urmare, ar fi posibilă apariția unei erori în determinarea vitezei din cauza condițiilor meteo, însă aceasta ar implica ploi ori ninsori abundente, grindină, în măsură a reflecta de o maniera aleatorie undele radio emise de radar. În privința vântului, acesta nu poate avea vreun efect asupra undelor radio, iar determinarea vitezei de deplasare a unui autovehicul nu este influențată de vântul puternic.
Apelantul-petent C. M. a mai susținut că mașina politiei se afla la 20 cm de indicatorul cu numele localității și ca după acest indicator era E 87.
Această susținere, este nedovedită și nici nu are relevanță, nu interesează unde anume era poziționat aparatul radar, ci faptul ca acesta a determinat viteza de deplasare a unui alt vehicul ce rula cu 87 km/h pe un sector de drum unde limita maxima era de 50 km/h. Numai întâmplarea face ca acel vehicul să fi fost condus de către recurentul-petent.
Pentru aceste considerente, hotărârea instanței de fond fiind temeinică și legală, va fi respins apelul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge apelul civil declarat de apelantul-petent C. M., cu domiciliul în C., ..63, ., ., împotriva sentinței civile nr.2165/03.06.2013 pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr._ /_ având ca obiect plângere contravențională în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI TULCEA, cu sediul în Tulcea, ., jud. Tulcea, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din 29 octombrie 2013.
P R E Ș E D I N T E, JUDECĂTOR, GREFIER,
E. N. D. N. N. M.
Jud. fond. C.M.M.
Redactat jud. D.N./18.11.2013
Tehnoredactat gref. G.R./06.12.2013/2 ex.
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 785/2013. Tribunalul... | Pretenţii. Decizia nr. 779/2013. Tribunalul TULCEA → |
|---|
