Plângere contravenţională. Decizia nr. 785/2013. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 785/2013 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 29-10-2013 în dosarul nr. 9110/327/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE CIVILĂ Nr. 785/2013
Ședința publică de la 29 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: E. B.
JUDECĂTOR: V. A.
JUDECĂTOR: R. A. V.
Grefier: L. R.
Pe rol judecarea recursului civil formulat de recurenta C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA cu sediul în București, ..401A, sector 6, împotriva sentinței civile nr.582/19.02.2013 pronunțată de Judecătoria Tulcea, în contradictoriu cu intimata petentă C. E. cu domiciliul ales în Tulcea, ., ., având ca obiect plângere contravențională.
Încheierile din data de 15 octombrie 2013 și 22 octombrie 2013 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Asupra recursului civil de față:
Pe rolul Judecătoriei Tulcea a fost înregistrată la data de 28.12.2013 sub numărul de dosar_ plângerea contravențională a petentei C. E., cu domiciliul procesual ales în Tulcea, ., ., ., împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ din data de 27.11.2012 încheiat de C.N.A.D.N.R. S.A. – CESTRIN, petenta solicitând în principal anularea procesului verbal și în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu avertisment.
Soluționând cauza, prin sentința civilă nr.582 din 19 februarie 2013 instanța a admis plângerea formulată de petenta C. E. împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr._/27.11.2012 încheiat de intimata CNADNR S.A. și, pe cale de consecință, a anulat procesul verbal . nr._/27.11.2012 încheiat de CNADNR S.A.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că prin procesul verbal de contravenție . nr._ din data de 27.11.2012 încheiat de C.N.A.D.N.R. S.A. – CESTRIN, contestatoarea a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 250 lei, reținându-se în fapt că la data de 09.11.2012, ora 16:53, a circulat pe DN 22 km 168+000m, Mineri, cu autovehiculul cu numărul de înmatriculare_, fără a deține rovinietă valabilă, fapta fiind prevăzută de art. 8 alin. 1 din OG nr.15/2002 și sancționată de alin.2 al aceluiași articol.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța de fond a reținut că acesta a fost încheiat cu nerespectarea dispozițiilor legale privitoare la semnătura agentului constatator, acesta constituind un caz de nulitate absolută conform prevederilor art.17 din OG nr.2/2001.
Petenta a invocat, prin plângere, faptul că sunt neîntemeiate susținerile CNADNR potrivit cărora documentele imprimate pot fi purtătoare de semnătură electronică întrucât, a susținut reclamanta, această semnătură este una virtuală, iar nu una fizică, astfel cum prevede OG nr.2/2001.
Instanța de fond a analizat cu prioritate motivul invocat de petentă privitor la lipsa semnăturii, această cerință fiind prevăzută sub sancțiunea nulității absolute.
Potrivit prevederilor art.4 pct.2 din Legea nr.455/2001 privind semnătura electronică, înscrisurile în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar.
Din examinarea dispozițiilor Legii nr.455/2001, rezultă că un înscris în formă electronică purtând o semnătură electronică extinsă este asimilat, în sistem electronic, unui înscris sub semnătură privată, însă acesta este destinat folosirii strict în sistemul electronic.
Prin urmare, semnătura electronică este specifică înscrisurilor generate și utilizate în sistem electronic, fapt enunțat încă din art.1 din Legea nr.455/2001 privind semnătura electronică, potrivit căruia „prezenta lege stabilește regimul juridic al semnăturii electronice și al înscrisurilor în formă electronică, precum și condițiile furnizării de servicii de certificare a semnăturilor electronice”.
Cât privește contravențiile prevăzute de art.8 din OG nr.15/2007 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, privind fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă, care pot fi constatate și prin mijloace tehnice omologate, acestora le sunt aplicabile dispozițiile OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, act normativ care obligă la semnarea procesului-verbal de contravenție, sub sancțiunea nulității absolute.
În acest sens, art.17 din O.G. nr.2/2001 prevede că lipsa semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal; nulitatea se constată și din oficiu.
Or, procesul-verbal de contravenție, emis în temeiul OG nr.15/2002, este generat și semnat electronic, fiind transmis petentului nu prin intermediul unui sistem electronic, ci pe suport de hârtie, prin intermediul serviciilor poștale.
Față de această situație, instanța de fond a reținut faptul că, odată ce informațiile sunt create și certificate prin semnătură electronică în mediul electronic, acestea sunt destinate utilizării lor exclusiv în mediul electronic, astfel că este nelegală transpunerea lor pe hârtie pentru a fi transmise către persoana sancționată contravențional fără a purta semnătura agentului constatator.
Mai mult, O.G. nr.2/2001 este anterioară Legii nr.455/2001 privind semnătura electronică, astfel că este de la sine înțeles că prevederile OG nr.2/2001 nu se referă la semnarea electronică a proceselor-verbale contravenționale de către agentul constatator.
Potrivit prevederilor art. 5 din Legea nr. 455/2001, instanța de fond a reținut că înscrisurile electronice cărora le este atașată semnătura electronică sunt asimilate, în ceea ce privește condițiile și efectele, înscrisurilor sub semnătură privată.
Actul autentic este acel act care s-a făcut cu solemnitățile prevăzute de lege de către notar sau funcționarul public competent. În schimb, actul sub semnătură privată este actul întocmit de persoane în raporturile civile dintre acestea, iar nu de un funcționar abilitat de lege cu încheierea unor acte de constatare și de sancționare a contravențiilor. Procesul-verbal are natura juridică a unui act administrativ, deci de drept public, și totodată este un act autentic, astfel că nu îi sunt aplicabile prevederile Legii nr. 455/2001 referitoare la semnătura electronică.
Nicio dispoziție a Legii nr. 455/2001 și nicio altă lege nu prevede posibilitatea atașării semnăturii electronice unui proces-verbal de constatare a unei contravenții sau unui alt act autentic. Așadar, pentru lipsa olografă a semnăturii agentului constatator, instanța de fond a reținut că nu s-a făcut constatarea contravenției în condiții de legalitate.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare, recurenta a arătat că potrivit art. 4 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, înscris în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar, iar potrivit art. 5 din aceeași lege înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, este asimilat în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată.
Prin urmare, susține recurenta, dispozițiile legale se aplică înscrisurilor generate în formă electronică, iar înscrisul semnat electronic este asimilat cu privire la condiții, altele decât semnătura și efectele înscrisului sub semnătură privată Semnătura este o condiție a înscrisului, dar nu se poate susține că semnătura este validată de însăși semnătura în această situație. Astfel, semnătura electronică este un elemente independent de înscris fie că este sub semnătură privată sau autentică, fie că este o simplă declarație pe propria răspundere.
Semnătura electronică reprezintă așadar forma digitală a semnării olografe, având aceleași funcționalitate și aplicabilitate ca și semnătura olografă, servind la identificarea semnatarului și atestarea, precum în prezenta cauză, de către agentul constatator investit cu autoritatea statală, că cele constatate în procesul-verbal corespund întru-totul stării de fapt și de drept celor reținute, investind astfel actul de constatare a contravenției cu prezumția de legalitate și temeinicie.
Susține recurenta că nicio dispoziție legală nu interzice ca semnătura electronică să poată fi aplicată pe înscrisuri autentice și că se realizează o confuzie între generarea unui înscris în formă electronică și materializarea pe suport de hârtie a acestor date și informații astfel generate, iar contravenientului nu i se comunică originalul înscrisului, care este generat electronic, ci o copie, conform art. 25 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 procesul-verbal se va înmâna sau, după caz se va comunica, o copie contravenientului.
Mai artă recurenta că pentru persoana căreia i se adresează, înscrisul în formă electronică poate fi citit tot informatic, sau în mod echivalent pe suport de hârtie, întrucât odată generat și semnat electronic, fără îndoială înscrisul electronic poate dobândi o existență fizică, palpabilă, pe suport de hârtie și destinat a fi citit cu ochiul liber.
Astfel, un înscris care are asociată o semnătură electronică extinsă, cum este și procesul-verbal contestat, nu-și pierde valabilitatea prin imprimare pe suport de hârtie, deoarece întotdeauna un asemenea act va fi disponibil și accesibil să fie citit în format electronic, unde se va putea vizualizat și semnătura electronică prin urmare, nu este necesar ca pe forma scrisă a procesului-verbal de constatare a contravenției care în formă electronică are atașată semnătura electronică a agentului constatator, să existe și semnătura olografă a acestuia.
Învederează recurenta că procesul-verbal de contravenție este un înscris generat și semnat în forma electronică, cu respectarea prevederilor legale în materie, iar sub aspectul naturii lor juridice se mai reține că legea privind semnătura electronică trebuie interpretată sistematic, art. 6 și art. 7 din acest act normativ prevăzând expres efectul identic cu cel al actului autentic pentru înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică, iar ca argument suplimentar, arată recurenta, chiar dacă ar fi fost concepută să fie aplicată în raporturile dintre privați, privați-autoritate și numai în format electronic, semnarea electronică a proceselor-verbale de contravenție de către agentul constatator valorează totuși asumarea celor consemnate în acestea.
În plus, O.G. nr. 2/2001 nu stabilește ce fel de semnătură se aplică pe procesele-verbale de contravenție, olografă sau electronică, lăsând astfel posibilitatea aplicării și a semnăturii electronice.
Menționează recurenta că procesul-verbal de constatare a contravenției a fost emis prin sistemul informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR, iar proprietarul/utilizatorul a fost identificat prin interogarea bazei de date a Ministerului Administrației și Internelor, Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, în baza protocolului dintre această instituție și C.N.A.D.N.R. S.A. potrivit art. 9 din O.G. nr. 15/2002.
Examinând recursul formulat se constată că acesta este fondat pentru cele ce urmează:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 27.11.2012 încheiat de C.N.A.D.R. S.A, intimata a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 250 lei reținându-se în fapt că în data de 09.11.2012 ora 16:53 a circulat pe D.N. 22 Km 168 + 000 m, Mineri, cu autovehiculul cu nr. de înmatriculare_, fără a deține rovinietă valabilă, fapta fiind prevăzută de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002 și sancționată de alin. 2 al aceluiași articol.
În privința semnăturii agentului constatator se observă că procesul-verbal de contravenție nu conține semnătura olografă a agentului constatator dar conține semnătura electronică a acestuia.
Conform art. 4 pct. 2 și 3 din Legea nr. 455/2001 înscrisul în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică care sunt destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic în timp ce semnătura electronică reprezintă date în formă electronică și care servesc ca metodă de identificare. Împrejurarea că procesul-verbal de contravenție este comunicat contravenientului pe suport de hârtie și nu printr-un program informatic nu semnifică faptul că procesul-verbal de contravenție nu este valabil ca înscris electronic.
Dimpotrivă, valabilitatea semnăturii electronice este confirmată de certificatul calificat emis pe numele agentului constatator, certificat care are tocmai menirea să certifice faptul că agentul constatator din cadrul recurentei are dreptul să semneze electronic procesele-verbale de contravenție pe care le întocmește.
Cum sub acest aspect procesul-verbal de contravenție este legal întocmit, urmează ca instanța să admită recursul, să caseze hotărârea atacată și să trimită cauza spre rejudecare Judecătoriei Tulcea pentru soluționarea pe fond a acesteia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul civil formulat de recurenta C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA, cu sediul în municipiul București, .. 401A, sector 6, împotriva sentinței civile nr. 582/19.02.2013 pronunțată de Judecătoria Tulcea, în contradictoriu cu intimata petentă C. E., cu domiciliul ales în municipiul Tulcea, ., ., ., având ca obiect plângere contravențională.
Casează hotărârea atacată și trimite cauza spre rejudecare primei instanțe - Judecătoria Tulcea.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică la data de 29 octombrie 2013
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
E. B. V. A. R. A. V.
GREFIER,
L. R.
Jud. fond. I.H..
Redactat jud. R.A.V./26.11.2013
Tehnoredactat gref. G.R./10.12.2013/2 ex.
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 268/2013. Tribunalul... | Plângere contravenţională. Decizia nr. 148/2013. Tribunalul... → |
|---|
