Plângere contravenţională. Decizia nr. 449/2015. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 449/2015 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 27-05-2015 în dosarul nr. 449/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVILĂ DE C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 449/2015
Ședința publică de la 27 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: L. D. P.
Judecător: L. N.
Grefier: B. F. V.
Pe rol judecarea apelului civil privind pe apelantul - intimat I. DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER – ISCTR, cu sediul în C., . nr. 2, .. parter, jud. C., împotriva sentinței civile nr. 3297/28.11.2014, pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata - petentă . SRL, cu sediul în com. Suseni, ., jud. Argeș, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat numitul D. G. în calitate de administrator al intimatei, lipsă fiind apelantul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că, apelul este declarat în termen, motivat, scutit de plata taxei judiciare de timbru, precum și că intimata depus întâmpinare ce a fost comunicată apelantului, după care;
Instanța procedează la identificarea părților, reprezentatul intimatei legitimându-se cu CI . nr. nr._.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat pentru completarea cercetării judecătorești, instanța constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul părții prezente în apel pentru dezbateri.
Reprezentantul intimatei având cuvântul în apel pentru dezbateri solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței atacate.
Văzând că nu mai sunt motive de amânare a cauzei instanța declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL,
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea la data de 4.07.2014 sub nr._ petenta . SRL a formulat plângere împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 19.06.2014 încheiat de I. de S. pentru Controlul în Transport Rutier, solicitând anularea acestuia, iar în subsidiar reindividualizarea sancțiunii aplicate prin înlocuirea cu avertismentul.
În motivarea acțiunii, petenta a arătat, în esență, că a fost sancționată pentru faptul că în urma unui control în trafic la autovehiculul cu numărul de înmatriculare_ s-a constatat că acesta nu era dotat cu plăcuțe care să indice în mod corespunzător masele și dimensiunile maxime admise potrivit Ordinului MTI nr. 1640/2012, dar susține că acest lucru nu este real.
S-a arătat că autovehiculul este dotat din fabricație cu astfel de plăcuțe care conțin datele respective, motiv pentru care nu era necesară existența unui autocolant emis de R.A.R., iar anterior controlului, la data de 5.01.2014, se efectuase inspecția tehnică periodică fără a se constata nereguli.
Intimata I. de S. pentru Controlul în Transport Rutier a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată. S-a arătat, în esență, că materialul probator face dovada faptei săvârșită de petentă, din care rezultă că operatorul de transport rutier nu a respectat obligația de a asigura echiparea autovehiculului cu plăcuțe din care să rezulte masele și dimensiunile maxime admise/autorizate ale acestuia. Au fost depuse înscrisurile care au stat la baza întocmirii procesului-verbal contestat (filele nr. 30 - 39).
Soluționând cauza, Judecătoria Tulcea prin sentința civilă nr. 3297 din data de 28 noiembrie 2014 a admis în parte plângerea contravențională formulată de petenta . SRL în contradictoriu cu intimata I. DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER – ISCTR și a dispus înlocuirea amenzii în cuantum de 4.000 lei aplicată petentei prin procesul-verbal contestat, cu sancțiunea avertismentului.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că, prin procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 19.06.2014 încheiat de I. de S. pentru Controlul în Transport Rutier, petenta . SRL fost sancționată în temeiul art. 4 pct. 61 din H.G. nr. 69/2012 cu amendă în cuantum de 4.000 lei, pentru faptul că la controlul efectuat în data de 19.06.2014 la autovehiculul cu numărul de înmatriculare_ s-a constatat nerespectarea obligației de a asigura echiparea autovehiculului cu plăcuțe din care să rezulte masele și dimensiunile maxime admise/autorizate ale acestuia, încălcând astfel prevederile Ordinului MTI nr. 1640/2012.
Analizând condițiile de formă privind întocmirea procesului-verbal de constatare a contravenției, instanța a constatat că acesta întrunește cerințele de legalitate prevăzute de dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001 sub sancțiunea nulității absolute.
Referitor la temeinicia procesului-verbal, instanța a avut în vedere materialul probator administrat în cauză, din care a rezultat că intimata a făcut dovada săvârșirii contravenției de către petentă.
Astfel, din înscrisurile depuse de intimată a rezultat că agentul constatator a perceput în mod direct lipsa plăcuțelor pe autovehicul, așa cum a rezultat din nota de constatare nr._ din 19.06.2014, care a fost semnată fără obiecțiuni de conducătorul autovehiculului petentei, Dibă I. (fila nr. 36).
Potrivit art. 4 pct. 61 din H.G. nr. 69/2012 reprezintă încălcări grave ale prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009 și ale Ordonanței Guvernului nr. 27/2011 și constituie contravenție „nerespectarea de către întreprinderea de transport rutier în cont propriu/operatorul de transport rutier a obligației de a asigura echiparea autovehiculelor cu plăcuțe din care să rezulte masele și dimensiunile maxime admise/autorizate ale acestora”, iar potrivit art. 7 alin. 1 fapta se sancționează cu amendă de la 4.000 lei la 6.000 lei.
Instanța a mai reținut că prin art. 28 din Ordinul ministrului transporturilor nr. 1567 din 24.12.2013, a fost modificat art.1341 din Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 980/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind aplicarea prevederilor referitoare la organizarea și efectuarea transporturilor rutiere și a activităților conexe acestora stabilite prin Ordonanța Guvernului nr. 27/2011, în privința dotării autovehiculelor cu plăcuțe din care să rezulte masele și dimensiunile maxime admise/autorizate, iar potrivit alin. 4 „În cazul în care plăcuțele aplicate de producători sau autorități competente nu conțin toate valorile dimensiunilor și maselor vehiculului, în conformitate cu anexa nr. 46, Regia Autonomă Registrul Auto Român aplică pe vehicul o singură plăcuță, care le va conține în totalitate.”
De asemenea, potrivit art. 1341 alin. 7 din Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 980/2011 astfel cum a fost modificat „Începând cu data de 1 ianuarie 2014, termenul-limită de la care devine obligatorie dotarea cu plăcuțe se stabilește individual pentru fiecare vehicul în parte și este a zecea zi calendaristică după data până la care trebuie efectuată prima inspecție tehnică periodică pentru menținerea în circulație, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 2.133/2005 pentru aprobarea Reglementărilor privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere înmatriculate în normele tehnice privind siguranța circulației rutiere, protecția mediului și în categoria de folosință conform destinației, prin inspecția tehnică periodică - RNTR1, cu modificările și completările ulterioare.”
Deși petenta a depus la dosar o fotografie a plăcuței existente din fabricație pe autovehicul, s-a constatat că aceasta nu cuprinde toate mențiunile obligatorii prevăzute în anexa nr. 46 din Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 980/2011, în sensul că se regăsesc masele autovehiculului, lungimea și lățimea acestuia, dar lipsesc mențiunile cu privire la valorile datelor privind măsurarea lungimii ansamblului de vehicule, respectiv distanța în mm dintre partea frontală a autovehiculului și centrul dispozitivului de cuplare și distanța în mm dintre centrul dispozitivului de cuplare al remorcii sau al semiremorcii și partea din spate a remorcii sau a semiremorcii.
Prin urmare, ținând cont de faptul că petenta nu a făcut dovada contrară celor menționate în procesul-verbal, instanța a reținut ca aceasta se face vinovată de săvârșirea contravenției pentru care a fost sancționată.
În soluționarea cauzei, instanța a avut în vedere și dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 conform cărora „sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal”.
Raportat la condițiile concrete ale cauzei, instanța a apreciat că, deși fapta reprezintă o încălcare a Regulamentelor și Directivelor comunitare din domeniul transportului rutier și ale O.G. nr. 27/2011, gradul de pericol social al acesteia nu este unul foarte ridicat, care să impună aplicarea sancțiunii amenzii.
Astfel, instanța a reținut că autovehiculul petentei era dotat chiar din construcție cu o plăcuță pe care erau menționate principalele caracteristici cu privire la masele, lungimea și lățimea acestuia, iar lipsa doar a mențiunilor cu privire la lungimea ansamblului de vehicule a adus o atingere minimă valorilor sociale apărate de legea contravențională, iar sancționarea petentei cu avertismentul în acest este suficientă.
Pe cale de consecință, în baza art. 7 din OG nr. 2/2001 s-a dispus admiterea în parte a plângerii și înlocuirea amenzii în cuantum de 4.000 lei aplicată petentei prin procesul-verbal contestat, cu sancțiunea avertismentului.
Împotriva acestei sentințe civile, în termen legal a formulat apel intimatul I. de S. pentru Controlul în transportul Rutier – I.S.C.T.R.
A arătat apelantul că, în data, ora si locul controlului in trafic, a fost depistat autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ deținut spre utilizare de intimata iar în urma verificărilor efectuate s-a constat că operatorul de transport contravenient nu și-a respectat obligația de a asigura echiparea autovehiculul în speță cu plăcuțe din care să rezulte masele și dimensiunile maxime admise/autorizate conform O.M.T.I. nr. 1567/24.12.2013. Aceasta, reprezintă contravenția prevăzută de art. 4, pct. 61 din H.G.R. 69/2012 cu modificările și completările ulterioare, respectiv: ‘’nerespectarea de către intreprinderea de transport rutier în cont propriu/operatorul de transport rutier a obligației de a asigura echiparea autovehiculelor cu plăcuțe din care să rezulte masele și dimensiunile maxime admise/autorizate ale acestora.”.
A mai arătat apelantul că, în cazul în care plăcuțele aplicate de producători sau autorități competente nu conțin toate valorile dimensiunilor și maselor vehiculului, în conformitate cu anexa nr. 46, Regia Autonomă "Registrul Auto Român” aplică pe vehicul o singură plăcuță, care le va conține în totalitate.
Totodată, a mai arătat că, în cazul în care valorile maselor sau dimensiunilor vehiculului nu mai corespund cu cele indicate pe plăcuțe, operatorii de transport rutier/întreprinderile de transport rutier în cont propriu au obligația de a solicita modificarea corespunzătoare a plăcuței.
A mai aprecizat apelantul că, nu este de acord cu înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu avertisment deoarece potrivit art. art. 21, alin. (3) din O.G.R. 2/2001 (legea contravențiilor), sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ. Ori, H.G.R. 69/2012 cu modificările și completările ulterioare reprezintă în acest caz actul normativ în baza căruia a fost stabilită aceasta contravenție, iar acest act normativ nu prevede aplicarea sancțiunii avertisment pentru nici o contravenție, ci prevede numai aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale pentru toate contravențiile.
S-a mai arătat că, nerespectarea de către întreprinderea de transport rutier în cont propriu/operatorul de transport rutier a obligației de a asigura echiparea autovehiculelor cu plăcute din care să rezulte masele și dimensiunile maxime admise/autorizate ale acestora, reprezintă la ora actuala una dintre cele mai grave contravenții din domeniul transporturilor rutiere, având un grad ridicat de pericol social al faptei. Ori, consideră apelantul că nu este normal, legal și moral să se înlocuiasca în ‘’avertisment” pentru una dintre cele mai grave contravenții din domeniul transporturilor rutiere, cu un grad ridicat de pericol social al faptei, avertisment ce nu are nici o consecință asupra contravenientei.
A mai precizat apelantul că, ca aceasta contravenție a existat cu adevarat, fapt indubitabil recunoscut și de prima instanță de judecată în cuprinsul sențintei sale, iar un proces verbal de contravenție este un act unilateral de voința conform O.G.R. 2/2001 ce face dovada până la proba contrarie și creează prezumptia de adevar, iar în aceasta speță contravenienta nu a adus nici o proba în dovedirea inexistenței contravenției, ci se rezumă umil la simple scuze puerile fără nici o valoare din punct de vedere juridic.
În concluzie, apelantul solicită admiterea apelului așa cum a fost el formulat, modificarea în parte a sentinței apelate în sensul respingerii plângerii ca nefondată și menținerea procesului verbal de contravenție . nr._/19.06.2014 ca fiind temeinic și legal întocmit, cu implicita plată amenzii prevăzute în el.
În drept, s-au invocat dispozițiile noului Cod de procedurăc civilă, H.G.R. nr. 6 9/2012 (privind transporturile rutiere), pe O.M.T.I. nr. 980/2011, precum si O.G.R. nr. 2/2001.
Intimata . SRL a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului, ca nefondat, arătând în esență că, hotărârea atacată este temeinică și legală.
Analizând cauza în raport de criticile susținute în apel, precum și sentința civilă atacată, tribunalul constată că apelul este neîntemeiat potrivit celor ce succed:
În fapt, prin procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 19.06.2014 încheiat de I.S.C.T.R., în temeiul art. 4 pct. 61 din H.G. nr. 69/2012, intimata . SRL fost sancționată cu amendă în cuantum de 4.000 lei, pentru faptul că, la controlul efectuat în data de 19.06.2014, la autovehiculul cu numărul de înmatriculare_ s-a constatat nerespectarea obligației de a asigura echiparea autovehiculului cu plăcuțe din care să rezulte masele și dimensiunile maxime admise/autorizate ale acestuia.
În drept, conform art. 4 pct. 61 din H.G. Nr. 69 din 1 februarie 2012, următoarele fapte reprezintă încălcări grave ale prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009 și ale Ordonanței Guvernului nr. 27/2011 și constituie contravenții, dacă acestea nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiuni: ,,[…] nerespectarea de către întreprinderea de transport rutier în cont propriu/operatorul de transport rutier a obligației de a asigura echiparea autovehiculelor cu plăcuțe din care să rezulte masele și dimensiunile maxime admise/autorizate ale acestora;”
Potrivit art. 7 din același act normativ, ,,Contravențiile prevăzute la art. 4 pct. 1 - 12, 14, 19 - 22, 25 - 61 și 77 se sancționează cu amendă de la 4.000 lei la 6.000 lei, care se aplică operatorului de transport rutier sau întreprinderii de transport rutier în cont propriu român/române sau străin/străine, după caz.”
Relativ la individualizarea sancțiunii contravenționale, tribunalul reține că potrivit art. 5 alin. 5 din O.G. Nr. 2 din 12 iulie 2001 privind regimul juridic al contravențiilor, sancțiunile contravenționale trebuie să fie proporționale cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, iar în conformitate cu prevederile art. 21 alin. 3 din aceeași ordonanță, la stabilirea în concret a pericolului social trebuie să se țină seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
De asemenea, prevederile art. 7 alin. 2 și 3 din aceeași ordonanță reglementează că avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă, chiar și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune.
În raport de aceste criterii legale, se concluzionează că sancțiunea stabilită de instanța de fond este proporțională cu gradul de pericol social al faptei comise.
În susținerea acestei aprecieri se reține că intimata a nesocotit în mod parțial obligația ce-i revenea potrivit prevederilor legale, în condițile în care vehiculul său era dotat din construcție cu o plăcuță pe care erau menționate principalele caracteristici cu privire la masele, lungimea și lățimea acestuia, lipsind doar a mențiunile cu privire la lungimea ansamblului de vehicule, astfel că a adus o atingere minimă valorilor sociale apărate de legea contravențională.
Separat de aceasta, se află la prima încălcare a legii, nefiind făcută dovada unor abateri anterioare.
Este veridic faptul că intimata trebuie să se conformeze normelor care reglementează activitatea desfășurată, însă sancțiunea stabilită de prima instanță, față de împrejurările concrete ale faptei, are aptitudinea de a îndeplini atât funcția de coerciție cât și cea de prevenție.
Pentru aceste considerente, văzând și dispozițiile art. 480 din Legea Nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, tribunalul a respins apelul ca neîntemeiat cu consecința păstrării sentinței atacate ca fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelantul - intimat I. DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER – ISCTR, cu sediul în C., . nr. 2, .. parter, jud. C., împotriva sentinței civile nr. 3297/28.11.2014, pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata - petentă . SRL, cu sediul în com. Suseni, ., jud. Argeș, având ca obiect plângere contravențională, ca neîntemeiat și păstrează sentința apelată ca legală și temeinică.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 27 mai 2015.
Președinte, Judecător, Grefier,
L. D. P. L. N. B. F. V.
Red.sent.civ.jud.G.N.
Red/Tehnored.dec.civ.jud. NL./16.06.2015
Tehnored.gref.BFV/ 16.06.2015/4 ex.
.. apelant/1 ex. intimat
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 362/2015. Tribunalul... | Plângere contravenţională. Hotărâre din 14-12-2015,... → |
|---|
