Uzucapiune. Decizia nr. 517/2015. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 517/2015 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 05-06-2015 în dosarul nr. 517/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA CIVILĂ DE C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 517/2015
Ședința publică de la 05 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. N.
Judecător D. N.
Grefier N. M.
S-a luat în examinare apelul civil formulat de apelanții pârâți M. T. PRIN PRIMAR, și C. L. T., cu sediul în T., ., jud.T., împotriva sentinței civile nr.3135/17.11.2014, pronunțată de Judecătoria T. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații reclamanți I. A., și I. M., ambii cu domiciliul în T., ., ., având ca obiect uzucapiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat pentru intimați avocat D. A. în baza delegației existente la dosarul cauzei, lipsă fiind apelanții.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că s-au depus relațiile solicitate, după care:
Față de susținerea apărătorului intimaților că nu mai are alte cereri de formulat sau explicații de dat în completarea cercetării judecătorești, instanța constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cauzei părții prezente.
Avocat D. A. având cuvântul pentru intimați arată că, prin raportul de expertiză întocmit în cauză s-a dovedit posesia exercitată a fost aptă să fundamenteze dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiunea de 30 de ani.
În concluzie avocat D. A. solicită respingerea apelului, menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond, ca fiind temeinică și legală fără plata cheltuielilor de judecată.
Instanța în temeiul art.394 NCPC declară închise dezbaterile și lasă cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL,
Asupra apelului civil de față.
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei T. la data de 13.08.2013, sub nr._, reclamanții I. A. si I. M. au solicitat în contradictoriu cu pârâtul M. T., prin Primar și C. L. T. constatarea dobândirii dreptului de proprietate, prin uzucapiunea de 30 ani, asupra terenului în suprafață de 450 mp, situat în municipiul T., ., județul T..
Prin sentința civilă nr. 3135/17.11.2014, Judecătoria T. a admis cererea având ca obiect uzucapiune și a constatat că reclamanții au dobândit, prin uzucapiune, dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 354 mp. situat în municipiul T., . și identificat prin schița anexă la raportul de expertiză tehnică întocmit de expertul Staras D., între punctele 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, raport de expertiza ce face parte din hotărâre.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că uzucapiunea, reprezintă un mod originar de dobândire a dreptului de proprietate, conceput de legiuitor ca o sancțiune a pasivității adevăratului proprietar.
Funcția juridică a uzucapiunii, constă în aceea că oferă posibilitatea probei dreptului de proprietate, când se face dovada posesiei în persoana posesorului și a autorilor acestuia, pe timpul prevăzut de lege.
Potrivit prevederilor art. 1890 cod civil (anterior), acțiunile reale se prescriu într-un termen de 30 de ani, fără ca cel care invocă această prescripție achizitivă să fie obligat a produce vreun titlu și fără să i se poată opune reaua-credință.
Din înscrisurile depuse la dosar și din cele declarate de către martorii instanța de fond reținut că reclamanții, încă din anii 1970-1974 au folosit acel teren ca pe un teren al lor. Nu au fost tulburați în nici un fel asupra posesiei terenului și au achitat impozite pentru acesta exact ca și un proprietar (certificat atestare fiscală).
Pentru terenul ce constituia curte a fost emis titlu de proprietate în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 18/1991.
A mai reținut instanța că, posesia exercitată de către reclamanți pentru restul de teren ce nu a fost reținut în titlul de proprietate a fost o posesie utilă, continuă, netulburată, publică și sub nume de proprietar, din anul 1974 și până în prezent, fapt ce rezultă din declarațiile martorilor M. I. si Cumpana A.. Au arătat aceștia că „în permanență au locuit acolo….”, „ au acel teren din totdeauna”.
Din raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expertul Staras D., terenul în litigiu este situat în intravilanul municipiului T., ., are o suprafață totala de 654 mp din care pentru 300 mp exista titlu de proprietate restul aflându-se în continuarea proprietății reclamanților.
În aceste condiții, întrucât reclamanții au exercitat, din anul 1974 și până în prezent, o posesie utilă, continuă, netulburată, publică și sub nume de proprietar asupra terenului individualizat prin raportul de expertiză judiciară instanța de fond a apreciat că sunt îndeplinite cerințele legale pentru dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune. Este vorba de terenul în suprafață de 354 mp ce este identificat prin schița anexa la raportul de expertiza tehnica imobiliară efectuat in cauza de expert Staras D., intre punctele 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, raport ce face parte integranta din prezenta hotărâre.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal au formulat apel pârâții M. T. prin Primar și C. L. al Municipiului T., criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală.
Susțin apelanții-pârâți că instanța de fond nu a analizat și nu a valorificat temeinic documentele depuse la dosarul cauzei de către reclamant.
Arată apelanții-pârâți că din informațiile furnizate de titlul de proprietate depus chiar de reclamant rezultă fără echivoc faptul că acesta nu a posedat suprafața de 450 mp situată în continuarea suprafeței de 300 mp din anul 1974, întrucât această suprafață aparținea Unități Militare de Jandarmi în anul 2002 și consideră că declarațiile martorilor sunt nesincere în ceea ce privește durata deținerii de către reclamant a suprafeței de teren în cauză, acestea nereflectând realitatea, fiind date în considerarea faptului că sunt prieteni cu reclamantul/intimatul din prezenta cauză și au interese comune.
Având în vedere că nu s-a făcut dovada deplină a posesiei timp de 30 de ani a suprafeței de 450 mp, consideră că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 1890 din vechiul Cod civil
De asemenea, apelanții-pârâți mai critică și modul în care au fost convocați la expertiză și arată că în cazul convocării din 15.08.2014 nu a fost respectat termenul de 5 zile prevăzut de art. 335 din NCPC, având în vedere că adresa de convocare a fost comunicată pe data de 13.08.2014, iar cea de a doua convocare ce le-a fost comunicată pe data de 24.10.2014 nu are trecută data când va avea loc expertiza.
Potrivit art. 335 Cod pr. civilă „Citația, sub sancțiunea nulității, trebuie comunicată părții cu cel puțin 5 zile înaintea termenului de efectuare a lucrării. Confirmarea de primire va fi alăturată raportului de expertiză”, astfel că instanța avea obligația de a verifica îndeplinirea condițiilor privind respectarea termenului de convocare.
Întrucât din documentele depuse reiese faptul că la estul suprafeței deținută de I. A. în anul 2002 figura Jandarmeria T., consideră apelanții că se impune efectuarea unei adrese către Unitatea de Jandarmi în vederea precizării de către aceasta dacă a deținut și până la ce dată ternul situat în . de . 21, H 22 (proprietatea lui I. A.) care face obiectul dosarului.
Întrucât potrivit dispozitivului hotărârii nr. 3135/17.11.2014 a Judecătoriei T. raportul de expertiză tehnică întocmit de Straras D. face parte din hotărâre, însă instanța de fond la momentul comunicării hotărârii nu a comunicat și raportul de expertiză tehnică, apelanții-pârâți solicită comunicarea acestuia.
În apărare, intimații-reclamanți I. A. și I. M. au formulat întâmpinare solicitând respingerea apelului și menținerea sentinței atacate ca fiind temeinică și legală.
Examinând apelul, în raport de criticile formulate, tribunalul constată că acesta este nefondat.
Instanța reține că uzucapiunea, reprezintă un mod originar de dobândire a dreptului de proprietate, conceput de legiuitor ca o sancțiune a pasivității adevăratului proprietar, funcția juridică a uzucapiunii, constând în aceea că oferă posibilitatea probei dreptului de proprietate, când se face dovada posesiei în persoana posesorului și a autorilor acestuia, pe timpul prevăzut de lege.
Art. 1890 Cod civil (anterior), prevede că acțiunile reale se prescriu într-un termen de 30 de ani, fără ca cel care invocă această prescripție achizitivă să fie obligat a produce vreun titlu și fără să i se poată opune reaua-credință.
În mod temeinic instanța de fond a reținut din înscrisurile depuse la dosar și din cele declarate de către martorii audiați că intimații-reclamanți, încă din anii 1970-1974 au folosit acel teren ca pe un teren al lor și nu au fost tulburați în nici un fel asupra posesiei terenului și au achitat impozite pentru acesta exact ca și un proprietar ( certificat atestare fiscală), iar pentru terenul ce constituia curte a fost emis titlu de proprietate în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 18/1991.
Posesia exercitată de către intimații-reclamanți pentru restul de teren ce nu a fost reținut în titlul de proprietate a fost o posesie utilă, continuă, netulburată, publică și sub nume de proprietar, din anul 1974 și până în prezent, acest fapt rezultând din declarațiile martorilor M. I. si Cumpana A., care au arătat că „ în permanență au locuit acolo….”, „ au acel teren din totdeauna”.
Din concluziile raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert Staras D., a rezultat că terenul în litigiu este situat în intravilanul municipiului T., ., are o suprafață totala de 654 mp din care pentru 300 mp exista titlu de proprietate, restul aflându-se în continuarea proprietății reclamanților.
În cauză, se reține că intimații-reclamanți au exercitat din anul 1974 și până în prezent, o posesie utilă, continuă, netulburată, publică și sub nume de proprietar asupra terenului - individualizat prin raportul de expertiză judiciară, și în acord cu instanța de fond, instanța de apel apreciază că sunt îndeplinite cerințele legale pentru dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune.
Prin adresa nr._/24.04.2015 Inspectoratul de Jandarmi Județean T. a comunicat instanței faptul că terenul în cauză nu se regăsește în terenul asupra căruia Jandarmeria are un drept de administrare, depunând în acest sens la dosar extrasul de carte funciară nr._ provenită din conversia CF_ precum și Anexa 1, procesul-verbal nr. 6197/15.07.1997 și planul de amplasament și delimitare a bunului imobil împreună cu Anexa nr. 7.1., terenul în cauză aflându-se în imediata vecinătate a terenului aflat în administrarea jandarmeriei.
Relativ la critica privind nelegala citare a apelanților cu ocazia efectuării expertizei, se reține că este neîntemeiată, la dosar existând dovada legalei citări conform art. 335 alin. 1 N.C.P.C.
Pentru aceste considerente, hotărârea instanței de fond fiind temeinică și legală, văzând și dispozițiile art. 480 alin. 1 din N.C.P.C., va fi respins apelul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul civil formulat de apelanții-pârâți M. T. PRIN PRIMAR, și C. L. T., cu sediul în municipiul T., ., județul T., împotriva sentinței civile nr.3135/17.11.2014, pronunțată de Judecătoria T. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-reclamanți I. A., și I. M., ambii cu domiciliul în municipiul T., ., ., jud.T., având ca obiect uzucapiune, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 5 iunie 2015.
Președinte, Judecător, Grefier,
E. N. D. N. N. M.
Pt. jud. în C.O., conf. art.
426 alin. 4 N.C.P.C..
semnează președintele instanței
Jud. fond C.M.M.
Redactat jud. D.N./18.06.2015
Tehnoredactat gref. N.M./G.R./30.06.2015/5 ex.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 542/2015. Tribunalul TULCEA | Plângere contravenţională. Decizia nr. 530/2015. Tribunalul... → |
|---|
