Autorizare desfiinţare lucrări. legea 50/1991. Decizia nr. 61/2012. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 61/2012 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 06-06-2012 în dosarul nr. 61/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE CIVILĂ Nr. 61/2012
Ședința publică de la 06 Iunie 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE: E. B.
JUDECĂTOR: V. A.
Grefier: L. R.
Pe rol judecarea apelului civil formulat de apelantul reclamant ORAȘUL B. P. P. cu sediul în oraș B., ., jud.Tulcea, împotriva sentinței civile nr.856/14.12.2011 pronunțată de Judecătoria B., în contradictoriu cu intimatul pârât A. AIȘE cu domiciliul în B., Codrului, nr.7, jud.Tulcea, având ca obiect autorizare desființare lucrări - construcții (legea 50/1991).
Încheierile din 23 mai 2012 și 30 mai 2012 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
P. cererea adresată Judecătoriei B. și înregistrată sub nr._, reclamantul Orașul B. prin P. a chemat în judecată pe pârâta A. Aișe, solicitând demolarea imobilului construit în loc. B., ., jud.Tulcea, fără autorizație de construire, pârâta încălcând disp.art.26 alin.1 lit. a din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată .
În motivare s-a învederat că în urma controlului efectuat la data de 27.07.2009, pe ., din orașul B., jud.Tulcea, s-a constatat executarea unor lucrări de construire locuință cu regim parter fără autorizație de construire, încălcându-se astfel disp.art.26 alin.1 lit.a din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, fapta constituind contravenție, sancționată cu amendă de la 1000 lei la_ lei.
S-a învederat că prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor încheiat de Primăria Orașului B. la data de 30.07.2009, s-a constatat săvârșirea contravenției prev. de art. 26 alin. 1 lit. a din Legea nr. 50/1991, fiindu-i aplicată pârâtei sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 2000 lei, dispunându-se totodată măsura intrării în legalitate prin obținerea autorizației de construire, măsura dispunându-se a se realiza în termen de 30 de zile, respectiv până la data de 01.11.2009.
S-a mai susținut că având în vedere că pârâta, nici până la această dată, nu și-a manifestat intenția de a începe procedura de intrare în legalitate, apreciază oportună inițierea procedurii în vederea demolării imobilului construit de acesta, în baza art.28 alin.1 și alin.3 din legea nr.50/1991 și a art.32 alin.1 lit.b din același act normativ.
S-a mai susținut că în lipsa autorizației de construire și a procesului verbal de recepție finală a lucrărilor, imobilul nu poate fi impus în vederea impozitării acestuia, fapt ce aduce prejudiciu bugetului local.
Reclamantul, față de considerentele învederate a solicitat instanței să dispună demolarea imobilului construit în ., jud.Tulcea, pentru lipsa autorizației, neîndeplinirea măsurilor dispuse de către Primarul orașului B. și pentru că imobilul nu poate fi impus la Serviciu Impozite și Taxe Locale în lipsa procesului – verbal de recepție finală a lucrării.
Pârâta A. Aișe, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acțiunii, învederând că a făcut demersuri în vederea intrării în legalitate, pentru obținerea autorizației de construire, respectiv la data de 21.11.2011 a formulat cerere pentru emiterea certificatului de urbanism și totodată a achitat toate debitele cu care era înregistrat la Serviciul Taxe și Impozite din cadrul Primăriei B., depunând în acest sens la dosarul cauzei cererea pentru emiterea certificatului de urbanism, certificat de atestare fiscală privind impozitele și taxele locale pentru imobilul în speță și certificatul de urbanism nr.7/23.01.2009 eliberat de Primăria orașului B., chitanțele privind plata creanțelor bugetare locale.
P. sentința civilă nr.856 din 14 decembrie 2011 Judecătoria B., jud.Tulcea a respins ca neîntemeiată acțiunea reclamantei.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
P. procesul verbal de contravenție întocmit de Primăria Orașului B. la data de 30.07.2009 s-a dispus sancționarea pârâtei cu suma de 2000 lei pentru săvârșirea contravenției prev. de art.26 al.1 lit. a din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare, reținându-se că pârâta a executat lucrări de construire locuință cu regim parter, fără autorizație de construire.
P. același proces verbal de constatare a contravenției s-a dispus și măsura intrării în legalitate prin obținerea autorizației de construire, stabilindu-se că măsurile dispuse se vor realiza până la data de 01.11.2009.
Pârâta a făcut dovada că a făcut demersuri pentru . pentru obținerea autorizației de construire, achitând totodată creanțele datorate la bugetul local pentru imobilul în speță, reclamantul confirmând susținerile pârâtei privind demersurile inițiate pentru . obținerea autorizației de construire cât și împrejurarea plății creanțelor datorate la bugetul local.
Potrivit art.1 din Legea nr.50/1991, executarea lucrărilor de construcții este permisă numai pe baza unei autorizații de construire sau de desființare, emisă în condițiile prezentei legi, la solicitarea titularului unui drept real asupra unui imobil - teren și/sau construcții - identificat prin număr cadastral, în cazul în care legea nu dispune altfel.
Articolul 26 alin. 1 din Lega nr. 50/1991 republicată privind autorizarea executării lucrărilor de construcții prevede că, constituie contravenții următoarele fapte, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii, să fie considerate infracțiuni: a) executarea sau desființarea, totală ori parțială, fără autorizație a lucrărilor prevăzute la art. 3, cu excepția celor menționate la lit. b), de către investitor și executant.
Potrivit art. 28 alin. 1 din Legea nr. 50/1991 republicată privind autorizarea executării lucrărilor de construcții o dată cu aplicarea amenzii pentru contravențiile prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. a) și b) se dispune oprirea executării lucrărilor, precum și, după caz, luarea măsurilor de încadrare a acestora în prevederile autorizației sau de desființare a lucrărilor executate fără autorizație ori cu nerespectarea prevederilor acesteia, într-un termen stabilit în procesul-verbal de constatare a contravenției.
Aliniatul 2 al aceluiași articol, stipulează că decizia menținerii sau a desființării construcțiilor realizate fără autorizație de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia se va lua de către autoritatea administrației publice competente, pe baza planurilor urbanistice și a regulamentelor aferente, avizate și aprobate în condițiile legii, sau, după caz, de instanță, iar aliniat 3 prevede că, măsura desființării construcțiilor se aplică și în situația în care la expirarea termenului de intrare în legalitate stabilit în procesul verbal de constatare a contravenției, contravenientul nu a obținut autorizația necesară.
În cauză odată cu aplicarea amenzii nu s-a luat măsura desființării construcției realizate ci s-a dispus măsura intrării în legalitate prin obținerea autorizației de construire.
În articolul 32 alin. 1, Legea nr. 50/1991 prevede obligația persoanelor sancționate contravențional de a opri executarea lucrărilor și de a se conforma în termen celor dispuse prin procesul verbal de constatare a contravenției potrivit art. 28 alin. 1. În caz contrar organul care a aplicat sancțiunea va sesiza instanțele judecătorești pentru a dispune după caz:
a) încadrarea lucrărilor în prevederile autorizației;
b) desființarea construcțiilor realizate integral.
În speță, pârâtei i s-a întocmit procesul verbal de contravenție susmenționat, iar pentru fapta săvârșită, alături de amenda contravențională aplicată, s-a dispus ca acesta să intre în legalitate prin obținerea autorizației de construire, stabilindu-se un termen limită pentru aducerea la îndeplinirea măsurilor dispuse .
În cadrul acțiunilor promovate, în baza art. 32 din Legea 50/1991, instanța verifică astfel existența sancțiunii contravenționale, în baza art. 26 alin. 1 lit. a și b din această lege și neîndeplinirea de către contravenient a măsurilor dispuse de organul constatator în termenul stabilit prin procesul verbal de contravenție.
Se constată că prin procesul verbal de contravenție, Primăria B. a dispus măsura intrării în legalitate prin obținerea autorizației de construire, optând astfel pentru menținerea construcției realizată fără autorizație de construire, decizia menținerii sau a desființării construcțiilor realizate fără autorizație de construire aparținându-i acestei autorități conform art. 28 alin. 2 din Legea nr. 50/1991 republicată. În cauză, pârâta a întreprins demersuri pentru . obținerea autorizației de construire.
Ca atare, nedispunându-se prin procesul verbal de contravenție măsura desființării lucrărilor executate fără autorizație, instanța având a verifica în cadrul acțiunilor promovate în baza art. 32 din Legea nr. 50/1991, existența celor două cerințe susmenționate, s-a apreciat pentru considerentele sus reținute că cererea este neîntemeiată, în actul sancționator nefiind menționată măsura desființării.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, ce ulterior a fost calificat ca fiind apel, Orașul B. prin P. care a criticat-o ca netemeinică și nelegală.
S-a susținut în motivarea apelului că instanța de fond a interpretat greșit art.28 alin.2 și 3 din Legea 50/1991 în sensul că greșit s-a apreciat că instituția ar fi trebuit să dispună prin procesul-verbal de contravenție și demolarea construcțiilor la sfârșitul perioadei acordate în vederea intrării în legalitate.
S-a arătat că Primarul poate dispune demolarea doar dacă imobilul este construit pe domeniul public sau privat al orașului și nu pe proprietatea privată a unor persoane.
S-a solicitat admiterea apelului, modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii.
Examinând cauza în raport de motivele invocate Tribunalul constată apelul întemeiat.
Temeiul legal ce a stat la baza sancționării pârâtului îl constituie art.26 alin.1 lit.a din Legea 50/1991, iar alături de amendă s-a dispus și . obținerea autorizației de construire stabilindu-se termen până la data de 09.05.2009.
Potrivit art.26 alin.1 din Legea 50/1991, republicată, privind autorizarea executării lucrărilor de construire, constituie contravenție: a) executarea sau desființarea, totală ori parțială, fără autorizație a lucrărilor prevăzute la art.3, cu excepția celor menționate la lit.b, de către investitor și executant.
Dispozițiile art.28 alin.1 din Legea 50/1991, republicată, prevăd și o măsură suplimentară care să fie luată prin procesul-verbal de contravenție privind mai multe situații cum ar fi: oprirea executării lucrărilor, luarea măsurilor de încadrare a acestora în prevederile autorizației, desființarea lucrărilor executate fără autorizație ori cu nerespectarea procedurilor acesteia.
Întrucât construcția realizată fără autorizație era finalizată s-a ales de către apelantă măsura acordării unui termen înlăuntrul căruia deținătorul să intre în legalitate, în sensul obținerii autorizației de construire.
Termenul stabilit prin procesul-verbal de contravenție nu a fost respectat astfel că apelanta a uzat de art.28 alin.3 din Legea 50/1991 în sensul solicitării instanței de a aproba desființarea construcției, decizia menținerii sau desființării construcției realizate fără autorizație revenind atât autorității administrației publice competente cât și, după caz, instanței.
Dar, este cert că aparține instanței competența desființării construcției realizată fără autorizație în situația neconformării în termenul prevăzut prin procesul-verbal de contravenție de intrare în legalitate în temeiul art.32 alin.1 lit.b din Legea 50/1991, republicată potrivit cu care „în cazul în care persoanele sancționate contravențional au oprit executarea lucrărilor (în cauză construcția era realizată integral) dar nu s-au conformat în termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare, potrivit dispozițiilor art.28 alin.1, organul care a aplicat sancțiunea va sesiza instanțele judecătorești pentru a dispune, după caz, desființarea construcției realizate nelegal”.
Acesta este sensul ce trebuie dat prevederilor art.28 alin.1, art.32 alin.1 din Legea 50/1991, republicată, ceea ce face acțiunea admisibilă.
Cum hotărârea instanței de fond se bazează pe o interpretare greșită a temeiului legal invocat, se va admite apelul și se va schimba în totalitate hotărârea atacată în sensul că se va admite acțiunea și se va dispune demolarea imobilului construit fără autorizație în B., ., jud.Tulcea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul formulat de apelantul reclamant ORAȘUL B. P. P. cu sediul în oraș B., ., jud.Tulcea, împotriva sentinței civile nr.856/14.12.2011 pronunțată de Judecătoria B., în contradictoriu cu intimatul pârât A. AIȘE cu domiciliul în B., Codrului, nr.7, jud.Tulcea, având ca obiect autorizare desființare lucrări - construcții (legea 50/1991).
Schimbă în totalitate hotărârea atacată în sensul că admite acțiunea formulată de Orașul B. prin primar.
Dispune demolarea imobilului construit fără autorizație în B., ., jud.Tulcea.
Definitivă. Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 06 iunie 2012.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,Grefier,
E. B. V. A. L. R.
conf.art.261 alin.2 c.pr.civ. pentru
judecător în CO semnează președintele
instanței.
Red.jud.VA/18.06.2012
Tehnored.LR/27.06.2012
4 ex./ .>
| ← Anulare act. Decizia nr. 398/2012. Tribunalul TULCEA | Plângere contravenţională. Decizia nr. 221/2012. Tribunalul... → |
|---|
