Plângere contravenţională. Decizia nr. 167/2012. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 167/2012 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 08-03-2012 în dosarul nr. 167/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ nr.167
Ședința publică din data de 08 martie 2012
Președinte: D. N.
Judecători: E. N.
I. A.
Grefier: P. L.
S-a luat în examinare recursul civil formulat de către recurenta-petentă . cu sediul in ., județul Argeș, impotriva sentintei civile nr.3022 din 05.10.2011 pronuntata de Judecatoria T. in dosarul nr._, avand ca obiect plângere contravențională, in contradictoriu cu intimata INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI T..
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit partile.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform art.87 si urm. C.pr.civ..
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care invedereaza instantei ca recursul este declarat in termen, motivat si scutit de taxe, s-a depus intampinare si s-a solicitat judecata cauzei si in lipsa, după care,
Vazand ca nu mai sunt motive de amanare, instanta constata ca dosarul se afla in stare de judecata, in temeiul art.150 C.pr.civ. declara inchise dezbaterile si lasa cauza in pronuntare.
TRIBUNALUL:
Asupra recursului civil de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei T. la data de 09.05.2011 sub nr._, petenta S.C. „C. F.” S.R.L., a formulat plângere împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ din 04.05.2011, încheiat de intimata Inspectoratul de Poliție al Județului T., prin care a fost sancționat contravențional pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin.1 din O.G. nr.15/2002.
Prin sentința civilă nr. 3022 din 05.10.2011 Judecătoria T. a respins plângerea, ca nefondată.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că prin procesul-verbal . nr._ din 04.05.2011încheiat de intimata Inspectoratul de Poliție al Județului T., petenta a fost sancționată contravențional cu amenda în cuantum de 3.000 de lei, reținându-se că la data mai sus arătată autovehiculul înmatriculat sub nr._ deținut de către petentă a circulat pe DN 22 fără a deține rovienietă, faptă ce întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzută de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002. Totodată, în conformitate cu prevederile alin. 3 ale aceluiași text de lege a fost obligată petenta la plata sumei de 1.210 lei cu titlu de despăgubire.
Instanța de fond a reținut că petenta nu contestă comiterea faptei, ci doar sancțiunea aplicată, considerând că amenda este exagerat de mare în raport de gravitatea contravenției reținută în sarcina sa.
A apreciat prima instanță că apărările petentei în sensul că la data controlului trebuia să se deplaseze de la Somova la C. pentru efectuarea reviziei autoutilitarei, iar pe ruta Somova-T. nu a avut de unde să procure rovinieta, chiar dacă ar fi reale, nu justifică admiterea plângerii întrucât aceasta, cunoscând că urmează să efectueze o deplasare cu un autovehicul pe un drum național, avea obligația să-și procure din timp rovinieta care să ateste plata tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale.
A considerat instanța că petenta se face vinovată de săvârșirea contravenției pentru care a fost sancționată, iar organul constatator a făcut o corectă aplicare a criteriilor stabilite de art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001.
Împotriva acestei sentințe civile, în termen legal a formulat recurs petenta S.C. „C. F.” S.R.L, criticând-o ca netemeinică și nelegală.
Un prim motiv de critică a hotărârii atacate, arată recurenta, este faptul că instanța de fond nu s-a preocupat de stabilirea corectă a situației de fapt, prin administrarea tuturor probelor pe care le-a solicitat.
Astfel, susține recurenta, pentru stabilirea corectă a situației de fapt și a împrejurărilor concrete care au dus la săvârșirea contravenției, a cerut și încuviințarea probei cu doi martori, conducătorii auto ai celor două autoutilitare IVECO proprietatea sa, iar alături de înscrisurile pe care le-a depus la dosar, cu proba testimonială dorea să probeze că în ziua de 4 mai 2011 trebuia să se deplaseze cu cele două autoutilitare pe ruta Somova - C. pentru efectuarea reviziei acestora la S.C. „Romil Service” S.R.L. unde era programată pentru orele 12,00 (dovadă înscrisul prezentat, emis de firma respectivă).
Arată în continuare recurenta că a programat deplasarea la orele 10,00, urmând ca la . achiziționeze rovinietele de la PETROM (pe ruta Somova - T. neavând alt loc de unde să le procure), însă a fost oprită de un echipaj de poliție și i s-a întocmit procesul-verbal respectiv, însă a procurat rovinietele respective câteva minute mai târziu (dovedind acest aspect cu înscrisurile depuse la dosar).
Cel de-al doilea motiv de critică a hotărârii atacate este faptul că, în mod greșit, instanța de fond nu a procedat la o nouă individualizare a sancțiunii, funcție de dovezile prezentate, astfel cum permiteau dispozițiile art. 21 al. 3 din O.G. nr. 2/2001, reactualizată, deși a arăt și dovedit că sancțiunea aplicată nu este proporțională cu gradul de pericol social al faptei.
Astfel, susține recurenta, a fost oprită de lucrătorii de poliție până a ajunge la punctul de achiziționare a rovinietei pe care a achiziționat-o câteva zeci de minute mai târziu, deci și-a îndeplinit obligația legală în acest sens și nu a avut intenția de a se sustrage de la această obligație de a achiziționa rovinieta, aceasta urmând a fi achiziționată de la primul PETROM din drum, lucru care s-a și întâmplat
Arată recurenta că este o firmă mică, care se confruntă cu dificultățile financiare inerente acestei perioade de criză economică, că a achiziționat două autoutilitare și contractele de lucru cu ora sunt suficiente pentru plăti doar datoriile și salariații, aspect care rezultă din balanțele contabile depuse la dosarul de fond.
Față de lipsa pericolului social concret și de celelalte aspecte reținute de textul de lege sus-menționat, apreciază că hotărârea instanței de fond este greșită, aceasta neprocedând la o corectă reindividualizare a sancțiunii, cum era corect, preferând să mențină un proces-verbal de sancționare abuziv.
În apărare, intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului T., a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului, ca nefondat și menținerea sentinței și a procesului-verbal, ca temeinice și legale.
Examinând hotărârea atacată sub aspectul motivelor invocate, cât și din oficiu, se reține că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Recurent a criticat hotărârea atacată sub aspectul încălcării dreptului la apărare, în sensul că i-a fost respinsă proba cu doi martori solicitată în dovedirea plângerii.
Critica este neîntemeiată, întrucât în mod corect prima instanță a respins ca nefiind utilă soluționării cauzei proba testimonială, având în vedere contravenția pentru care a fost sancționată recurenta-petentă.
Pe fondul plângerii, se reține că recurenta-petentă a săvârșit fapta pentru care a fost sancționată contravențional și anume că la data de 4.05.2011 autovehiculul înmatriculat sub nr._ deținut de către petentă a circulat pe DN 22, fără a deține rovienieta, faptă ce întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzută de art. 8 al 1 din O.G. nr. 15/2002.
Sub aspectul reindividualizării sancțiunii aplicate, se reține că organul constatator a realizat o corectă aplicare a criteriilor stabilite de art. 21 al. 3 din O.G. nr. 2/2001, amenda aplicată fiind în limitele prevăzute de lege și în raport de gravitatea contravenției reținută în sarcina.
Pentru aceste considerente, hotărârea instanței de fond fiind temeinică și legală, văzând și dispozițiile art. 321 Cod pr. civilă, va fi respins recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul civil formulat de către recurenta-petentă S.C. C. F. S.R.L., cu sediul în satul Gănești, ., împotriva sentinței civile nr. 3022 din 05.10.2011 pronunțată de Judecătoria T. în dosarul nr._, având ca obiect plângere contravențională, în contradictoriu cu intimata INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI T., ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 8 martie 2012.
P R E Ș E D I N T E, JUDECĂTORI, GREFIER,
D. N. E. N. P. L.
A. I.
Jud. fond S.G.
Redactat jud. D.N. /19.03.2012
Tehnoredactat gref. G.R./02.04.2012/2 ex.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 158/2012. Tribunalul TULCEA | Anulare act. Decizia nr. 182/2012. Tribunalul TULCEA → |
|---|
