Cerere de valoare redusă. Decizia nr. 34/2015. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 34/2015 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 22-01-2015 în dosarul nr. 34/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 34/2015
Ședința publică de la 22 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. N.
Judecător E. N.
Grefier N. M.
S-a luat în examinare apelul civil formulat de apelanta creditoare . G. SA LA S. C.&ASOCIATII, cu sediul în București, sector 3, ., ., mezanin, împotriva sentinței civile nr.59/07.10.2014, pronunțată de Judecătoria Babadag, în dosarul nr._, având ca obiect cerere de valoare redusă, în contradictoriu cu intimatul debitor F. N. G., cu domiciliul în com. Baia, ..45, jud.Tulcea.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că apelul este declarat în termen, motivat, timbrat cu taxă de timbru în sumă de 100 lei, nu s-a depus întâmpinare, după care:
Văzând că nu sunt motive de amânare, instanța constată dosarul în stare de judecată, iar apelanta a solicitat judecarea cauzei în lipsă, instanța lasă cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL,
Asupra apelului civil de față.
Prin cererea de valoare redusă adresată Judecătoriei Babadag la data de 11.08.2014 și înregistrată sub nr._, reclamanta – creditoare S.C. O. V. Insurence G., în contradictoriu pârâtul debitor F. N. G. a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 8102,46 lei.
Prin sentința civilă nr. 59/07.10.2014, Judecătoria Babadag a admis în parte acțiunea și a dispus obligarea pârâtului la plata sumei de 2.000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată efectuate de reclamantă în dosarul nr._/299/2010 al Judecătoriei Sectorului 1 București.
Instanța a respins cererea de obligare a pârâtului la plata sumei de 1.337,09 lei, reprezentând onorariu achitat de reclamantă la data de 25.09.2013 și a dispus obligarea acestuia la plata sumei de 200 lei către reclamantă, reprezentând cheltuieli de judecată constând în contravaloarea taxei de timbru.
Pentru a se pronunța astfel prima instanță a reținut că la data de 15.09.2011 a fost soluționat dosarul nr._/299/2010 de către Judecătoria Sectorului 1 București, dosar prin care instanța de fond a admis acțiunea formulată de către reclamantă în contradictoriu cu pârâtul F. N. G. și l-a obligat pe acesta la plata sumei în cuantum de 51.374,26 lei reprezentând despăgubiri, a dobânzii legale aferente începând cu data de 20.01.2010 până la data plății, precum și la plata cheltuielilor de judecata in cuantum de 2.909,3 lei reprezentând taxa judiciară de timbru si timbru judiciar.
Instanța a reținut că, prin cererea formulată, reclamanta a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 8102,46 lei, achitat prin OP nr. A04R din 28.06.2011 (suma de 6765,37 lei) și prin OP din 25.09.2013 (suma de 1337,09 lei).
A mai reținut instanța că potrivit art. 2 din contractul de asistență juridică nr._/30.06.2010 încheiat între S.C.A. C. & Asociații și S.C. B.C.R. Asigurări V. I. G. S.A. (în prezent S.C. O. V. I. G. S.A.), părțile au convenit ca pentru activitatea prestată de către societatea de avocatură, clientul să plătească acesteia un onorariu fix, în cuantum de 10% plus T.V.A, calculat la valoarea pretențiilor solicitate de către client, precum și un onorariu de succes, al cărui cuantum datorat de către client a fost radiat din cuprinsul contractului de asistență juridică, astfel încât instanța nu poate verifica întinderea acestuia datorată potrivit contractului.
De asemenea, potrivit aceluiași articol din contractul de asistență juridică, onorariul fix se aplică o singură dată pentru toate fazele procesuale, inclusiv eventuala punere în executare silită.
În ceea ce privește suma în cuantum de 6.765,37 lei, achitată la data de 28.06.2011 de către reclamantă societății de avocatură, instanța de fond a reținut că aceasta a fost calculată în conformitate cu art. 2 pct. 2.1 din contractul de asistență juridică nr._/30.06.2010, avându-se în vedere suma de_,26 lei solicitată în dosarul nr._/299/2010.
În ceea ce privește suma de 1337,09 lei, achitată de către reclamantă la data de 25.09.2013, instanța a reținut cu privire la această sumă că și în situația în care această sumă ar reprezenta onorariul invocat de reclamantă, și anume onorariu fix calculat după rămânerea definitivă a sentinței civile nr._/15.09.2011 prin raportare la contravaloarea penalităților de întârziere calculate ulterior de la data introducerii acțiunii și până la data comunicării sentinței, instanța nu poate proceda la verificarea modului de calcul al acestui onorariu, întrucât reclamanta nu a indicat suma exactă la care s-a raportat, respectiv valoarea penalităților calculate „de la data introducerii acțiunii și până la data comunicării sentinței”.
A arătat judecătorul fondului că astfel de penalități nu pot forma baza de calcul pentru o eventuală diferență de onorariu, întrucât prin acțiunea ce a făcut obiectul dosarului nr._/299/2010 s-a solicitat dobânda legală ce curge de la data de 20.01.2010 și până la achitarea integrală a debitului, iar în cauză s-a precizat că diferența de onorariu fix solicitată a fost calculată prin raportare la penalitățile ce au curs între data introducerii acțiunii și data comunicării sentinței. În consecință, instanța va respinge cererea reclamantei privind obligarea pârâtului la plata sumei de 1337,09 lei, reprezentând diferența de onorariu fix.
Cu privire la suma de 6.765,37 lei achitată inițial de către reclamantă către S.C.A. C. & Asociații instanța a considerat că acesta apare ca fiind nejustificat de mare prin raportare la obiectul și complexitatea cauzei ce a făcut obiectul dosarului nr._/299/2010, dosar care s-a finalizat încă din primul ciclu procesual prin nerecurare, astfel încât, în lipsa unor probe care să demonstreze complexitatea muncii depuse de către avocat de natură a justifica un onorariu atât de ridicat, instanța a dispus diminuarea onorariului la care a fost obligat pârâtul de la suma de 6.765,37 lei la suma de 2.000 lei.
Împotriva aceste hotărâri in termen legal a declarat apel reclamanta-creditoare S.C. O. V. Insurence G., criticând hotărârea atacată ca fiind netemeinică și nelegală.
Astfel, susține apelanta că deși a arătat instanței de fond că onorariul în sumă de 8.102,46 lei a fost calculat corespunzător conform contractului de asistență juridică încheiat cu societatea de avocatură S.C.A. „C. & Asociații” în calitate de prestator de acte juridice, prima instanță a admis în parte acțiunea, considerând că suma de 1.337,09 lei nu este dovedită a fi calculată în concordanță cu art. 2.1 din contractul de asistență juridică dintre părți.
Precizează apelanta că art. 2.1 din contractul nr._/30.06.2010 încheiat S.C.A. „C. și Asociații” și B.C.R. Asigurări V. S.A. prevăd că onorariul de avocat reprezintă 10% din pretențiile deduse judecății, iar din sentința nr._/15.09.2011 dată în dosarul nr._/299/2010 rezultă faptul că pârâtul a fost obligat și la plata dobânzii legale calculată pentru suma de 51.374,26 lei de la data de 20.01.2010 și până la achitare, motiv pentru care consideră că în virtutea rolului activ judecătorul de la fond putea să îi solicite să precizeze care este dobânda pentru care s-a calculat onorariul de avocat, acesta constatând doar că nu a arătat dobânda calculată.
Menționează apelanta că dobânda aferentă debitului de 51.394,26 lei pentru care s-a calculat suma de 1.337,09 lei reprezentând diferența de onorariu de avocat este de 10.783 lei și a fost calculată până la data 13.07.2013 (data facturării).
În ceea ce privește cea de a doua argumentare pentru care instanța a redus onorariul de 6.765,37 lei la 2.000 de lei, consideră că și aceasta este nelegală și în contrarietate cu directivele C.E.D.O.
Astfel, arată apelantul că fundamentul juridic al acordării cheltuielilor de judecată reprezentate de onorariul de avocat este reprezentat de culpa procesuală a părții care „cade în pretenții”, iar în prezenta cauză sunt întrunite toate condițiile privind răspunderea civilă delictuală a pârâtului (fapta ilicită, prejudiciul, legătura de cauzalitate și vinovăția pârâtului constând în culpa procesuală a acestuia) fapt stabilit, în mod definitiv și irevocabil, prin hotărârea pronunțată de către Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr._/299/2011.
Invocând dispozițiile Legii nr. 51/1995, apreciază apelantul că instanța de fond a nesocotit practica C.E.D.O. din care rezultă că pot fi acordate cu titlu de cheltuieli de judecată acele sume care în mod real și necesar au fost plătite de partea care a câștigat procesul în timpul și în legătură cu acel litigiu, caracterul real ținând de justificarea că ele au fost contemporane acestuia și concepute de partea care le-a plătit ca având caracter indispensabil din perspectiva sa, spre a obține serviciul avocatului.
Examinând hotărârea atacata, în raport de criticile aduse acesteia, tribunalul reține că apelul este nefondat.
Critica hotărârii atacate se referă în esență la modul în care prima instanță a făcut aplicarea dispozițiilor art. 274 din vechiul Cod de procedură civilă, apreciind că a fost dovedită culpa procesuală și cheltuielile de judecată efectuate in dosarul nr._/299/2010 al Judecătoriei sectorului 1 București, critică neîntemeiată
Astfel, se reține că în art. 2 din contractului de asistență juridică nr._/30.06.2010 încheiat între S.C.A. C. & Asociații și S.C. B.C.R. Asigurări V. I. G. SA (în prezent S.C. O. V. I. G. S.A.), părțile au convenit ca pentru activitatea prestată de către societatea de avocatură, clientul să plătească acesteia un onorariu fix, în cuantum de 10% plus T.V.A calculat la valoarea pretențiilor solicitate de către client, precum și un onorariu de succes, al cărui cuantum datorat de către client a fost radiat din cuprinsul contractului de asistență juridică, astfel încât instanța nu poate verifica întinderea acestuia datorată potrivit contractului.
Totodată, potrivit aceluiași articol din contractul de asistență juridică, onorariul fix se aplică o singură dată pentru toate fazele procesuale, inclusiv eventuala punere în executare silită.
Relativ la suma în cuantum de 6.765,37 lei, achitată la data de 28.06.2011 de către apelanta-reclamantă societății de avocatură, se reține că aceasta a fost calculată în conformitate cu art. 2 pct. 2.1 din contractul de asistență juridică nr._/30.06.2010, avându-se în vedere suma de 5.1374,26 lei solicitată în dosarul nr._/299/2010.
De asemenea, în ceea ce privește suma de 1.337,09 lei, achitată de către apelanta-reclamantă la data de 25.09.2013, chiar dacă suma ar reprezenta onorariul invocat de către aceasta, și anume onorariu fix calculat după rămânerea definitivă a sentinței civile nr._/15.09.2011 prin raportare la contravaloarea penalităților de întârziere calculate ulterior de la data introducerii acțiunii și până la data comunicării sentinței, în mod corect a reținut prima instanță că nu poate proceda la verificarea modului de calcul al acestui onorariu, întrucât apelanta-reclamanta nu a indicat suma exactă la care s-a raportat, respectiv valoarea penalităților calculate „de la data introducerii acțiunii și până la data comunicării sentinței”.
Penalitățile nu pot forma baza de calcul pentru o eventuală diferență de onorariu, întrucât prin acțiunea ce a făcut obiectul dosarului nr._/299/2010 s-a solicitat dobânda legală ce curge de la data de 20.01.2010 și până la achitarea integrală a debitului, iar în cauză s-a precizat că diferența de onorariu fix solicitată a fost calculată prin raportare la penalitățile ce au curs între data introducerii acțiunii și data comunicării sentinței.
Se mai reține că suma de 6.765,37 lei achitată inițial de către apelanta-reclamantă către S.C.A. C. & Asociații apare ca fiind nejustificat de mare prin raportare la obiectul și complexitatea cauzei ce a făcut obiectul dosarului nr._/299/2010, dosar care s-a finalizat încă din primul ciclu procesual prin nerecurare, iar în lipsa unor probe care să demonstreze complexitatea muncii depuse de către avocat de natură a justifica un onorariu atât de ridicat, se impune a se diminua onorariul la care va fi obligat intimatul-pârât de la suma de 6.765,37 lei la suma de 2.000 lei.
Pentru aceste considerente, hotărârea instanței de fond fiind temeinică și legală, văzând și dispozițiile art. 480 alin. 1 din N.C.P.C., va fi respins apelul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul civil formulat de apelanta creditoare . G. SA la S. C. & ASOCIATII, cu sediul în municipiul București, sector 3, ., ., mezanin, împotriva sentinței civile nr.59/07.10.2014, pronunțată de Judecătoria Babadag, în dosarul nr._, având ca obiect cerere de valoare redusă, în contradictoriu cu intimatul debitor F. N. G., cu domiciliul în comuna Baia, .. 45, județul Tulcea, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 22 ianuarie 2015.
Președinte, Judecător, Grefier,
D. N. E. N. N. M.
Jud. fond A.C.
Redactat jud. D.N./27.01.2015
Tehnoredactat gref. N.M./05.02.2015/4 ex.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 217/2015. Tribunalul TULCEA | Actiune in raspundere contractuala. Decizia nr. 26/2015.... → |
|---|
