Plângere contravenţională. Decizia nr. 249/2015. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 249/2015 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 25-03-2015 în dosarul nr. 249/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 249
Ședința publică de la data de 25 Martie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE S. R.
Judecător R. A. V.
Grefier D. B.
Pe rol fiind judecarea apelului civil formulat de către apelanta-intimată AGENȚIA NAȚIONALĂ DE A. F., cu sediul în mun. București, ., sector 5, împotriva sentinței civile nr.3055 din data de 12 noiembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr._, având ca obiect „plângere contravențională”, în contradictoriu cu intimata-petentă S.C. N. L. S.R.L., cu sediul în com.Murighiol, ., jud.Tulcea.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat M. M., în calitate de apărător al intimatei-petente, în temeiul împuternicirii avocațiale nr. 387/2015, depuse la dosar, lipsă fiind apelanta-intimată.
Procedura de citare este legal.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează părțile, obiectul cauzei, stadiul procesual și modul de îndeplinire a procedurii de citare; de asemenea, se învederează că apelul este declarat în termen, motivat și scutit de la plata taxei judiciare de timbru; intimata a depus la dosar, în termen procedural, întâmpinare, 2 ex., un exemplar al întâmpinării s-a comunicat apelantei-intimate, care a formulat răspuns la întâmpinare, după care:
La interpelarea instanței, reprezentantul convențional al intimatei-petente, având cuvântul, arată că nu mai are cereri prealabile de formulat sau probe de administrat în completarea cercetării judecătorești.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau probe de administrat în completarea cercetării judecătorești, instanța constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri asupra apelului.
Apărătorul intimatei-petente, av. M. M., având cuvântul, solicită respingerea apelului ca nefondat, arătând în esență că, instanța de fond corect a făcut aplicarea dispozițiilor art. 21 din OG nr.2/2001 coroborat cu art. 7 din același act normativ, apreciind că pericolul social al faptei este unul minim.
Instanța, în temeiul dispozițiilor art.394 alin. 1 din NCPC, declară dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
TRIBUNALUL,
Asupra apelului civil de față:
Prin acțiunea formulată la data de 02.06.2014 și înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea sub nr._, petentul . a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună înlocuirea amenzii aplicate prin procesului verbal . nr._ din data de 21.05.2014 încheiat de intimatul DIRECȚIA G. A. F.-DIRECȚIA R. 2 C. cu avertismentul.
În fapt, petenta a arătat că, a fost sancționată prin procesul-verbal de contravenție, amintit mai sus, deoarece s-a constatat, în urma controlului efectuat în data de 21.05.2014 că s-au emis facturi fiscale către clienți fără ca acestea să conțină mențiunea privind capitalul social.
S-a mai arătat că, lipsa acestei mențiuni este o scăpare a vânzătoarei, iar aceasta informație este una publică, orice persoana având acces la ea.
Față de cele arătate s-a solicitat înlocuirea amenzii cu sancțiunea avertismentului.
Intimata a depus la dosar întâmpinare prin care a arătat că, în urma controlului efectuat la punctul de lucru al . s-a constatat că aceasta a emis facturi în perioada 04.12._14, fără a menționa în cadrul rubricii dedicate furnizorului, capitalul social al societății, fiind încălcate dispozițiile art. 74 alin. 3 din Legea nr. 31/ 1990.
In conformitate cu prevederile art. 74 alin.1 și 3 din Legea nr. 31/ 1990: „ în orice factură, ofertă, comandă, tarif, prospect și alte documente întrebuințate în comerț, emanând de la o societate, trebuie să se menționeze denumirea, forma juridică, sediul social, numărul din registrul comerțului și codul unic de înregistrare. În documentele prevăzute la alin. (1), dacă acestea provin de la o societate cu răspundere limitată, se va menționa și capitalul social, iar dacă ele provin de la o societate pe acțiuni sau în comandită pe acțiuni, se vor menționa atât capitalul social subscris, cât și cel vărsat.”
S-a mai arătat că, reindividualizarea sancțiunii nu este întemeiată, aplicându-se minimul prevăzut, iar pe de altă parte, fapta comisă are un mare grad de pericol social, legiuitorul urmărind eradicarea sustragerii de la plata taxelor și impozitelor pentru bugetul consolidat al statului.
Astfel, fapta reținută în sarcina contravenientului este dovedită prin mijloacele de probă existente la dosar, iar aplicarea sancțiunii cu amendă contravențională este perfect îndreptățită.
Soluționând cauza, Judecătoria Babadag prin sentința civilă nr.3055 din 12 noiembrie 2014 a admis în parte plângerea contravențională formulată împotriva procesului verbal . nr._ din data de 21.05.2014 și a dispus înlocuirea amenzii cu sancțiunea avertismentului.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că, prin procesul verbal . nr._ din data de 21.05.2014 petentul . a fost sancționat contravențional de către intimatul Direcția G. A. F.-Direcția R. 2 C. cu amendă în cuantum de 2500 lei reținându-se în sarcina sa săvârșirea contravenției prevăzută de art. 74 alin. 3 din Legea nr. 31/ 1990 și sancționată de art. 2703 alin. 1 din Legea nr. 31/ 1990.
În urma controlului efectuat la punctul de lucru al . s-a constatat că aceasta a emis facturi în perioada 04.12._14, fără a menționa în cadrul rubricii dedicate furnizorului, capitalul social al societății.
S-a mai arătat că, având în vedere că prin decizia pronunțată în cauza A. c. România, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a înlăturat prezumția deplină, absolută, irefragrabilă de legalitate a unui proces verbal de constatare și sancționare a contravenției și pentru a acorda în mod real, efectiv petentului dreptul la un proces echitabil instanța apreciază că se pot administra probe în înțelesul dispozițiilor Codului de procedură civilă, pentru a exista posibilitatea părților litigante de a dovedi pe de o parte că starea de fapt este alta decât cea reținută în procesul verbal atacat, în cazul petentului contraveniente, respectiv că starea de fapt este cea reținută de agentul constatator, în cazul intimatului.
Cercetând procesul-verbal de constatare a contravenției sub aspectul legalității întocmirii și observând înscrisurile depuse la dosarul cauzei, s-a apreciat că, procesul verbal . nr._ din data de 21.05.2014 cuprinde toate mențiunile prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 sub sancțiunea nulității absolute.
In ceea ce privește temeinicia, prima instanță a reținut că, petenta recunoaște săvârșirea contravenției.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, s-a reținut că, potrivit art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/ 2001 „sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal”.
Agentul constatator l-a sancționat pe petent potrivit art. 2703 din Legea nr. 31/ 1990 care arată că, încălcarea prevederilor art. 74 constituie contravenție și este sancționată cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei.
S-a constatat că limitele sancțiunii sunt destul de scăzute ceea ce indică un grad de pericol abstract redus al contravenției.
Pe de altă parte s-a reținut că singurul element care lipsește din facturile fiscale emise se referă numai la lipsa mențiunii privind capitalul social, iar lipsa acesteia nu prezintă niciun pericol social concret.
Deși intimata arată ca legiuitorul a urmărit prin edictarea acestor norme eradicarea sau limitarea sustragerii de la plata taxelor, lipsa mențiunii privind capitalul social al petentei nu poate avea nicio consecința concretă legată de ceea ce precizează intimata, adică sustragerea de la plata obligațiilor fiscale.
Pe de altă parte, din actele dosarului nu rezulta ca petentul ar mai fi săvârșit si alte contravenții de acest gen si nici ca fapta sa ar fi avut vreun efect negativ.
Cum contravenția săvârșita se sancționează cu amendă de La 2500 la 5.000 lei, s-a apreciat că, aplicarea avertismentului reprezintă o corectă individualizare a sancțiunii.
Împotriva acestei sentințe civile, în termen legal, a formulat apel, intimata
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE A. F., criticând-o sub aspectul nelegalității și al netemeiniciei.
A arătat apelanta că, aplicarea sancțiunii contravenționale în prezenta cauză s-a realizat cu respectarea prevederilor legale în vigoare, inclusiv ale art. 21 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, amenda contravențională fiind aplicată spre cuantumul minim prevăzut de legiuitor.
Conform dispozițiile art. 74 alin.1 din Legea nr.31/1990 rep, ”în orice factura, oferta, comanda, tarif, prospect si alte documente întrebuințate în comerț, emanând de la o societate, trebuie să se menționeze denumirea, forma juridică, sediul social, numărul din registrul comerțului și codul unic de înregistrare. Sunt exceptate bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice,care vor cuprinde elementele prevăzute de legislația din domeniu”.
Totodată, alin. (3) al aceluiași articol prevede că ”In documentele prevăzute la alin.(1),dacă acestea provin de la o societate cu răspundere limitată se va menționa si capitalul social, iar daca ele provin de la o societate pe acțiuni sau in comandita pe acțiuni, se vor menționa atât capitalul social subscris, cât si cel vărsat”.
Or, in cazul de față, plângerea patentei se întemeiază pe invocarea necunoașterii legii și a propriei culpe.
In acest sens, sancțiunea aplicată și înscrisă în procesul verbal, este corectă și legală, organul de control nefăcând altceva decât să procedeze la aplicarea prevederilor art. 270^3 alin.1 din Legea nr.31/1990 (încălcarea prevederilor art.74 constituie și este sancționată cu amenda de la 2.500 lei la 5.000 lei).
Prin procesul verbal de constatare si sancționare a contravențiilor . . nr._/21.05.2014, agentul constatator a determinat gravitatea acestei fapte și în consecința, a aplicat amenda spre minimul acesteia, respectiv 2.500 lei ( în raport de cuantumul prevăzut de lege de la 2.500 lei la 5.000 lei).
Apelanta a mai arătat că, pin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . . nr._/21.05.2014, agentul constatator a determinat gravitatea acestei fapte și în consecința, a aplicat amenda.
Agentul constatator a ținut seama de prevederile art. 21 din O.G. nr. 2/2001, iar fapta a fost corect individualizată, gradul de pericol social fiind evaluat în mod corespunzător, astfel că sancțiunea aplicata societății petente este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.
Pericolul social pe care astfel de fapte pot să îl genereze este evident și prin modul în care legiuitorul a înțeles să sancționeze acest tip de fapte contravenționale.
Astfel la momentul efectuării controlului s-a constatat faptul ca petentul in toata perioada 04.12.2013 - 04.04,2014, a emis facturi către clienți fără a completa, în cadrul rubricii dedicate furnizorului, capitalul social al societății.
De asemenea, apelanta a mai precizat că, referitor la modalitatea de individualizare a sancțiunii, organul de control a avut în vedere prevederile art.21 alin.3 din O.G.nr.2/2001, în sensul că sancțiunea a fost stabilită în raport de: gradul ridicat de pericol social al faptei care rezultă în primul rând din limitele sancțiunii stabilite de legiuitor și din faptul că nu este permisă achitarea a ½ din minimul amenzii în aceste cazuri, dar și din faptul că aceste erori afectează posibilitatea organelor fiscale de a controla și analiza vânzările și implicit, afectează celelalte date contabile, întrucât orice operațiune se înregistrează în contabilitate în momentul efectuării acesteia; împrejurările și modul în care a fost săvârșita fapta, sens în care trebuie avut în vedere caracterul de continuitate a faptei, întrucât petenta a funcționat și a emis facturi incomplete pe o perioada lunga de timp și nu a intervenit în sensul remedierii acestei situații decât după efectuarea controlului de către inspectorii antifrauda.
În aceste condiții având in vedere pasivitatea îndelungata a petentei, săvârșirea unei fapte în formă continuată, gradul de pericol social, în mod corect organul de control a stabilit o sancțiune im cuantum de 2500 lei.
În consecință, apelanta a solicitat admiterea apelului și schimbarea în parte a sentinței atacate, în sensul respingerii plângerii contravenționale.
Intimata S.C. N. L. S.R.L. a depus la dosar în termen procedural întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului, ca nefondat, arătând în esență că hotărârea atacată este legală și temeinică.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței civile apelate prin prisma motivelor invocate, Tribunalul constată că instanța de fond a pronunțat o sentință legală și temeinică potrivit următoarelor considerente.
Astfel, prin procesul verbal de contravenție . nr._ din data de 21 mai 2014 petenta . a fost sancționată contravențional de către intimata Direcția G. A. F.- Direcția R. 2 C. cu amendă în cuantum de 2500 lei, reținându-se în sarcina sa săvârșirea contravenției prevăzută de art. 74 alin.3 din Legea nr. 31/1990 și sancționată de art. 2703 alin.1 din același act normativ.
S-a reținut, în urma controlul efectuat la punctul de lucru al petentei că aceasta a emis facturi în perioada 4 decembrie 2013 – 4 aprilie 2014, fără a menționa în cadrul rubricii dedicate furnizorului, capitalul social al societății.
Așa cum a reținut în mod corect prima instanță, sub aspectul legalității întocmirii procesului verbal de constatare a contravenției, acesta cuprinde toate mențiunile prevăzute de art.17 din OG nr.2/2001 sub sancțiunea nulității absolute.
Însă, în ceea ce privește temeinicia și Tribunalul constată că potrivit art. 21 alin.3 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal.
Petenta intimată a fost sancționată în temeiul art. 2703 din legea societăților comerciale care prevede că, încălcarea prevederilor art. 74 constituie contravenție și este sancționată cu amendă de la 2500 lei la 5000 lei.
Cu referire la contravenția săvârșită Tribunalul reține că singurul element care lipsește din facturile fiscale întocmite se referă numai la lipsa mențiunii privind capitalul social, iar și în opinia instanței de control judiciar lipsa acestei mențiuni nu prezintă nici un pericol social concret.
Chiar dacă apelanta susține că legiuitorul a urmărit prin edictarea acestor norme eradicarea sau limitarea sustragerii de la plata taxelor, lipsa mențiunii cu privire la capitalul social al petentei nu are nicio consecință concretă legală adică de sustragerea de la plata obligațiilor fiscale.
Din actele dosarului rezultă că petenta intimată nu a mai săvârșit alte contravenții de acest gen și nici nu rezultă că această faptă ar fi avut vreun efect negativ.
De aceea, în mod corect și judicios prima instanță a considerat că aplicarea sancțiunii avertismentului reprezintă o corectă individualizare a sancțiunii.
Potrivit art. 7 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor avertismentul constă în atenționarea verbală sau scrisă a contravenientului asupra pericolului social al faptei savârșite însoțită de recomandarea de a respectarea dispozițiile legale, iar acesta se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă cum este cazul în speță.
Chiar dacă apelanta a aplicat minimul amenzii contravenționale prevăzută de actul normativ sancționator, tribunalul constată că acest cuantum este împovărător pentru petenta intimată.
Potrivit art. 7 alin.3 din OG nr.2/2001 avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune.
Față de toate aceste considerente și în temeiul dispozițiilor art. 480 alin. 1 din Noul Cod de Procedură Civilă, instanța urmează a respinge apelul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul civil formulat de către apelanta-intimată AGENȚIA NAȚIONALĂ DE A. F., cu sediul în mun. București, ., sector 5, împotriva sentinței civile nr.3055 din data de 12 noiembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr._, având ca obiect „plângere contravențională”, în contradictoriu cu intimata-petentă S.C. N. L. S.R.L., cu sediul în com.Murighiol, ., jud.Tulcea.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 25 martie 2015.
Președinte, S. R. | Judecător, R. A. V. | |
Grefier, D. B. |
Red.sent.civ.jud. F.Ș.
Red./dec.civ.jud.R.S./21.04.2015
Tehnored.gref.DB+ gref.GE/21.04.2015 /4ex.
..apelantă/1 ex. intimată.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 990/2015. Tribunalul TULCEA | Pretenţii. Decizia nr. 73/2015. Tribunalul TULCEA → |
|---|
