Plângere contravenţională. Decizia nr. 626/2013. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 626/2013 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 25-09-2013 în dosarul nr. 626/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 626
Ședința publică de la 25 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. D. P.
Judecător R. A. V.
Judecător S. R.
Grefier D. B.
Pe rol fiind judecarea recursului civil formulat de recurentul-intimat I. T. de M. T., cu sediul în mun. T., ., jud. T., împotriva sentinței civile nr. 935 din data de 12 martie 2013 pronunțată de Judecătoria T. în dosarul nr._, având ca obiect „plângere contravențională” în contradictoriu cu intimata-petentă S.C. T. M. S.R.L., cu sediul în mun. T., ., ., ..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns av. S. V., pentru intimata-petentă, în temeiul împuternicirii avocațiale nr.37/2013 depuse la dosar, lipsă fiind recurentul-intimat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează părțile, obiectul cauzei și modul de îndeplinire a procedurii de citare, după care:
Față de declarația părții prezente, prin reprezentant, că nu mai are cereri prealabile de formulat sau probe de administrat în completarea cercetării judecătorești, instanța constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri asupra recursului.
Av. S. V., având cuvântul pentru intimata-petentă, solicită respingerea recursului, ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond ca temeinică și legală, pentru motivele arătate pe larg în întâmpinarea formulată, arătând în esență că, instanța de fond a analizat cauza sub toate aspectele.
Totodată, reprezentantul intimatei-petente arată că nu solicită obligarea recurentului-intimat la plata cheltuielilor de judecată.
Instanța, în temeiul dispozițiilor art.150 cod procedură civilă declară dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
TRIBUNALUL,
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei T. la data de 05.09.2012 sub nr._, petenta contestatoare S.C. T. M. S.R.L., a solicitat, în contradictoriu cu intimatul I. T. de M. T., anularea procesului-verbal de contravenție . nr. 9393 întocmit de intimată la data de 10.08.2012. În subsidiar, în măsura în care s-ar aprecia că totuși se face vinovată de săvârșirea contravenției, petenta a solicitat înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului.
Prin sentința civilă nr. 935/12.03.2013, Judecătoria T. a admis în parte plângerea contravențională formulată de către petenta S.C. T. M. S.R.L. și a dispus înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în sumă de 10.000 lei aplicată prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr. 9393 încheiat la data de 10.08.2012 de intimat, cu sancțiunea avertismentului.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că, stabilirea contravenției constând în primirea la lucru a numitului C. C., fără încheierea unui contract individual de muncă, așa cum prevede art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003, a fost percepută de agentul constatator prin propriile simțuri și dovedită prin procesul-verbal întocmit de către un funcționar împuternicit cu acest drept precum și prin fișa de identificare din data de 08.08.2012.
S-a mai reținut că, din depoziția martorului audiat în cauză, a rezultat că, la data controlului efectuat de către reprezentanții intimatului, nu semnase contractul individual de muncă, deși acesta ar fi fost redactat, însă datorită specificului muncii prestate urma să dea mai întâi o probă de verificare a aptitudinilor în meserie.
Prima instanță a menționat că, verificarea aptitudinilor profesionale la care se face trimitere prin art. 29 din Legea nr. 53/2003 nu se poate transforma în muncă efectivă timp de 8 ore zilnic, de luni până vineri, iar sâmbăta de la 7-12, iar încheierea unui contract individual de muncă presupune consimțământul ambelor părți, materializat în formă scrisă prin semnătură.
S-a mai precizat că, anterior începerii activității, contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidență a salariaților, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă, aspecte care nu au fost probate de către petentă raportat la data de 18.07.2012.
Astfel, instanța de fond și-a format convingerea că petenta a comis fapta pentru care a fost sancționată, însă, cu privire la individualizarea sancțiunii aplicate, a reținut că, orice sancțiune juridică, inclusiv cea contravențională, nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate, iar pentru acesta nu este nevoie ca în toate cazurile să se aplice o amendă. În cazul faptelor cu un grad redus de pericol social, scopul sancțiunilor contravenționale se poate realiza și prin aplicarea unei măsuri de atenționare a contravenientului.
Prima instanță a apreciat că, atingerea adusă valorii sociale protejate de lege este redusă, întrucât a fost încheiat contractul individual de muncă nr. 130/18.07.2012, drepturile salariatului C. C. urmând a fi acordate începând cu această dată iar transmiterea contractului inspectoratului teritorial de muncă spre evidență s-a realizat încă din data de 08.08.2012.
S-a mai menționat, de către instanța de fond, că, nu a existat un refuz expres al petentei de a se sustrage de la obligațiile care îi revin în calitate de angajator, întrucât s-a urmărit verificarea prealabilă a aptitudinilor profesionale ale persoanei ce solicita angajarea, iar buna-credință a angajatorului s-a probat prin chiar contractul individual de muncă încheiat.
Împotriva sentinței civile nr. 935/12.03.2013 a Judecătoriei T., a formulat recurs în termenul legal, intimatul I. T. de M. T., criticând-o ca netemeinică și nelegală, motivat de o reținere greșită a situației de fapt.
S-a susținut astfel că, în evidența electronică a contractelor individuale de muncă, la nivel național, numitul C. C. figurează cu contract de muncă începând cu data de 18.07.2012, însă acesta a fost transmis la data de 08.08.2012
Invocând și prevederile art. 16 din Lg. 53/2003, precum și ale art. 21 alin. (3) din O.G. 2/2001, s-a arătat că, petenta nu este la prima încălcare a legii în această materie, astfel că, nu este justificată înlocuirea sancțiuni amenzii cu cea a avertismentului.
S-a precizat astfel că, petenta a fost sancționată prin mai multe procese-verbale de contravenție care au făcut obiectul dosarelor nr._ ,_ ,_ și_ .
În final, s-a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței atacate, în sensul respingeri plângerii contravenționale.
În dovedire, recurentul a depus la dosar sentințele civile pronunțate în dosarele menționate.
În apărare, intimata a formulat întâmpinare, arătând că, în evidențele ITM T. există contractul individual de muncă al numitului C. C. având data începerii activității 18.07.2012.
Intimata a mai arătat că, nu a refuzat expres să întocmească contractul individual de muncă și nu s-a sustras de la îndeplinirea acestei obligații, astfel că, fapta reținută nu are urmări negative și nici pericol social.
Analizând cauza, în raport de critica din recurs, tribunalul constată că acesta este neîntemeiat potrivit următoarelor considerente.
Prin procesul-verbal de contravenție . nr. 9393/10.08.2012, petenta a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de_ lei, reținându-se în sarcina sa că, la data de 18.07.2012 la punctul de lucru al societății din incinta S.C. ALUM S.A., a primit la muncă pe numitul C. C., fără a încheia în formă scrisă contract individual de muncă, contravenția fiind încadrată în drept în dispozițiile art. 16 lin. (1) din Lg. nr. 53/2003 rep. și sancționată de art. 260 alin. (1) lit. e) din același act normativ.
Martorul audiat în cauză a confirmat situația de fapt reținută prin procesul-verbal, rezultând însă că, deși la data controlului angajatul lucra încă din data de 18.07.2012, nu avea încheiat contract de muncă, însă acesta era deja redactat.
În contractul de muncă încheiat ulterior, cu nr. 130, rezultă că, activitatea salariatului a început într-adevăr la data de 18.07.2012, astfel că, deși se reține îndeplinirea tuturor elementelor constitutive ale contravenției, nu se poate aprecia în sensul că, petenta a avut intenția de a se sustrage de la îndeplinirea obligației prevăzută de lege, în speță probându-se buna-credință a angajatorului rezultată și din intenția de verificare prealabilă a aptitudinilor profesionale ale persoanei ce solicita angajarea.
Având în vedere dispozițiile art. 5 și 21 alin. (3) din O.G. 2/2001, sancțiunea care trebuie aplicată unui contravenient trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite, adică să se țină cont de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire, scopul urmărit, urmarea produsă și circumstanțele personale ale contravenientului.
Luând în considerare toate aceste elemente, cu prioritate modul concret de săvârșire a faptei și urmarea produsă, se apreciază că atingerea adusă relațiilor sociale care reglementează ordinea și disciplina raporturilor de muncă este minimă și prin conținutul său fapta este lipsită în mod concret de importanță.
În aceste condiții, se concluzionează că, sancțiunea aplicată de 10.000 lei este exagerat de mare și vădit disproporțională în raport de pericolul social al faptei, fiind fără relevanță faptul că anterior petenta a mai fost sancționată pentru săvârșirea aceluiași gen de fapte.
Se apreciază astfel că, în mod corect prima instanță a dispus înlocuirea sancțiuni amenzii cu cea a avertismentului și, în temeiul art. 312 alin. (1) Cod procedură civilă, recursul este privit ca nefondat și urmează a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE,
Respinge recursul civil formulat de recurentul-intimat I. T. de M. T., cu sediul în mun. T., ., jud. T., împotriva sentinței civile nr. 935 din data de 12 martie 2013 pronunțată de Judecătoria T. în dosarul nr._, având ca obiect „plângere contravențională” în contradictoriu cu intimata-petentă S.C. T. M. S.R.L., cu sediul în mun. T., ., ., ., ca nefondat.
Menține sentința atacată ca legală și temeinică.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la data de 25 Septembrie 2013.
Președinte, L. D. P. | Judecător, R. A. V. | Judecător, S. R. |
Grefier, D. B. |
Jud. fond I. S.
Red. Jud. LDP/25.10.2013
Tehnored. Gref. LAI/30.10.2013/2 ex.
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 634/2013. Tribunalul... | Pretenţii. Decizia nr. 28/2014. Tribunalul TULCEA → |
|---|
